Decizia civilă nr. 4363/2013. Obligatie de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4363/R/2013
Ședința publică din 7 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: ANA I.
J. ECĂTOR: A. C.
J. ECĂTOR: A. A. C.
G.: : C. B.
S-a luat în examinare - pentru pronunțare - recursul declarat de reclamanții P. V., B. R., M. M., V. F., G. T., Ș. ANA,
C. F., C. I., P. I., precum și recursul declarat de pârâții C. I. și C.
F. împotriva deciziei civile nr. 155 din 3 iulie 2013 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr._, privind și pe intimații P. M.
, P. D. F., V. A. P., C. LOCAL AL O. T. L., C.
N. DE A. ȘI D. N. D. R. -D. R. DE D. ȘI P. SA, având ca obiect obligație de a face.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 24 octombrie 2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 31 octombrie 2013.
C U R T E A
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea introductivă, reclamanții B. R. domiciliată în localitatea Tg. L., sat R., nr. 3, jud. Maramureș, M. M. domiciliată în localitatea Tg. L., sat R., nr. 4, jud. Maramureș, V. F. domiciliată în localitatea Tg. L., sat R., nr. 5, jud. Maramureș, G. T. domiciliată în localitatea Tg. L., sat R., nr. 6, jud. Maramureș, Ș. Ana domiciliată în localitatea Tg. L., sat R., nr. 7, jud. Maramureș, C. F. domiciliată în localitatea Tg. L., sat R., nr. 8, jud. Maramureș, C. I., domiciliat în localitatea Tg. L., sat R., nr. 9 jud. Maramureș, P. V. domiciliat în localitatea Tg. L., sat R., nr. 10 jud. Maramureș, și P. I. domiciliat în
localitatea Tg. L., sat R. nr.11 jud. Maramureș, în contradictoriu cu pârâții C. I. și C. F. ambii cu domiciliul în localitatea Tg. L., sat R., nr. 291, jud. Maramureș, C. Local al O. Tg. L. și C. N. de
A. și D. N. din R. - D. R. de D. și P. SA, au solicitat obligarea pârâților C. I. și C. F. să lase să se scurgă apele pluviale prin tubul ce traversează proprietatea pârâților, respectiv de să-și ridice obstacolele din calea apei sau autorizarea reclamanților de a efectua lucrările pe cheltuiala pârâților; cu cheltuieli de judecată în caz de opoziție.
În motivarea cererii se arată că reclamanții sunt proprietarii unor imobile învecinate ca amplasament, situate din punct de vedere administrativ în intravilanul localității R. . Apele rezultate din ploi, de pe imobilele acestora se scurgeau în valea R., fiind preluate printr-un tub
care traversează drumul și apoi printr-un șanț ce traversează proprietatea pârâților (imobil inferior), până la valea R., situație existentă de mai bine de 70 de ani.
Se mai arată în motivarea cererii că pârâții au obturat tubul și au astupat șanțul, scurgerea apei nu se mai realizează natural, deoarece pârâții au construit peste șanț un gard cu fundație de beton, placându-l cu policarbonat, astfel încât apa nici măcar nu se poate înfiltra, fiind inundate terenurile reclamanților ori de câte ori plouă.
În drept își întemeiază acțiunea pe prevederile art. 577, 578 Cod civil.
Cererea reconvențională
Pârâții C. I. și C. F. au formulat întâmpinare cerere reconvențională, prin care au solicitat, în primul rând introducerea în cauză și a pârâților C. Local al O. Tg. L. și C. N. de A. și D.
N. din R. - D. R. de D. și P. SA. S-a solicitat de către pârâții/reclamanți reconvențional să fie obligați pârâții din rândurile 1-9 să realizeze, pe terenurile proprietatea acestora, șanțuri colectoare/canale ale apelor pluviale, sisteme de captare betonate ale apelor uzate/menajere din gospodăriile proprii, sub sancțiunea daunelor cominatorii de câte 100 lei/zi, de la data pronunțării hotărârii și până la efectiva îndeplinire a obligației. De asemenea s-a solicitat să fie obligați pârâții din rândurile 10-11 să realizeze lucrări de amenajare, cu respectarea normelor legale în materie, a scurgerii apelor naturale ce se colectează de pe fondul dominant proprietatea reclamanților/pârâți reconvențional din rândurile 1-9, pe traseul ce se va indica printr-o expertiză judiciară, cu menținerea sensului de evacuare a acestora spre terenul proprietatea pârâtei din rândul 4, G. T., aflat în aval și obligarea acesteia din urmă să suporte astfel scurgerea apelor.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 578, 1079 și următoarele Cod civil, O.G. nr. 43/1997.
Soluția primei instanțe
Prin sentința civilă nr. 404/_ a Judecătoriei T. L., a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către C. Local al O. T. L. .
A fost admisă cererea formulată de reclamanții B. R., M. M. ,
V. F., G. T., Ș. Ana, C. F., C. I., P. V. și P. I. în contradictoriu cu pârâții C. I. și C. F. .
Au fost obligați pârâții C. I. și C. F. la construirea pe terenul deținut de aceștia a unui șanț de pământ cu lungimea de 78,76m și lățimea de 2,5 m, pe aliniamentul 18-23 din planul de situație ce face parte din raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie și construcții întocmit în cauză de către ing. Ștefan Ovidiu, ing. A. Alexandru și ing. Dorolți V., conform traseului 2 identificat la pct. 6.12 din raportul de expertiză, care să permită scurgerea apelor pluviale de pe terenurile deținute de reclamanți și îi autorizează pe reclamanți să îl construiască pe cheltuiala pârâților în caz de neexecutare.
A fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de către pârâții reclamanți reconvențional C. I. și C. F., în contradictoriu cu reclamanții pârâți reconvențional B. R., M. M., V. F., G. T.
, Ș. Ana, C. F., C. I., P. V., P. I., și cu pârâții C. Local al O.
T. L., și C. N. de A. și D. N. din R., D. R.
D. și P. C. S.A.
Au fost obligați pârâții C. Local al O. T. L. și C. N. de A. și D. N. din R., D. R. D. și P. C. S.A. la construirea unui șanț de scurgere a apelor pluviale în lungime de 16 m pe
aliniamentul punctelor b-18 din planul de situație, parte din raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie și construcții întocmit în cauză de către ing. Ștefan Ovidiu, ing. A. Alexandru și ing. Dorolți V.
, și descris la pct. 6.13 din raportul de expertiză, care să permită scurgerea apelor pluviale prin tubul de subtraversare identificat prin punctele A-B și spre șanțul identificat prin punctele 18-23 din același raport de expertiză.
Au fost obligați reclamanții pârâți reconvențional B. R., M. M. ,
V. F., G. T., Ș. Ana, C. F., C. I., P. V. și P. I., să construiască pe terenurile pe care le dețin și pe cheltuiala acestora, fose septice fără preaplin în șanț conform normelor în vigoare, să asigure scurgerea cișmelelor din curți în fosele septice prin sisteme de canalizare, să asigure depozitarea dejecțiilor de la animale în bazine sau pandocuri de beton, să asigure golirea periodică a foselor septice, conform cerințelor de la pct. 9 și pct. 10.4 din Completarea la raportul de expertiză întocmit de ing. Dorolți V., care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Au fost compensate cheltuielile de judecată.
Considerente
În fapt, pârâții reclamanți reconvențional C. I. și C. F. au efectuat în cursul anului 2010 lucrări pe terenul pe care îl dețin în Tg. L., sat R., nr. 291, jud. Maramureș, respectiv au obturat tubul de scurgere al apei care provine din șanțul situat pe partea opusă a DN 18B. Acest tub de subtraversare a drumului național se prelungește până pe terenul aflat în posesia pârâților. Conform CF 2401 R., proprietarul parcelelor de teren identificate cu numerele topografice 1837/1 -cu suprafața de 270 mp, 1832/2/1 -cu suprafața de 901 mp și 1835 - cu suprafața de 2158 mp, este pârâtul reclamant reconvențional C. I., fapt ce rezultă și din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză(filele 61, 187).
La câteva luni după ce pârâții au efectuat lucrările respective, obturând tubul de scurgere, ca urmare a ploilor abundente din cursul lunii mai 2010, un număr de 6 gospodării aflate pe partea opusă a drumului celei față de care se află locuința pârâților C. I. și C. F. au fost inundate. Pentru evacuarea apei din locuințele afectate au intervenit în repetate rânduri militarii din cadrul Pichetului de Pompieri Tg. L., iar la solicitarea reprezentantului Companiei N. de A. D. N. - Secția D.
N. Baia Mare, pârâții au refuzat să se intervină pe terenul aflat în proprietatea lor pentru decolmatarea tubului.
Determinant pentru inundațiile produse la imobilele cu numerele 6,7,8,9,10 și 11 din localitatea R., este că apa de ploaie colectată în șanțul de pe marginea drumului nu a putut să se scurgă în Valea R. din cauza obturării de către pârâți a tubului ce subtraversează DN 18B, după cum rezultă din adresa nr. 1387714/_ emisă de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Maramureș(filele 34-35 din dosarul nr._ ).
Sectorul de drum care desparte terenurile deținute de părțile aflate în litigiu a fost încadrat în categoria drumuri naționale în baza HG nr. 258/_
, iar în baza Protocolului de predare primire încheiat între C. J. ețean Maramureș și M. Transporturilor la data de_, DN 18B a trecut în administrarea M. ui Transporturilor (filele 94-97, 100-101).
Prin întâmpinare, C. Local al O. T. L. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că cererea reconvențională trebuia formulată în contradictoriu cu unitatea administrativ teritorială, respectiv cu Orașul T. L. .
Cu privire la excepția invocată instanța reține că deși în baza art. 21 alin. 1 și 2 din Legea nr. 215/2001 "unitățile administrativ teritoriale sunt
persoane juridice de drept public"; iar "în justiție unitățile administrativ teritoriale sunt reprezentate, după caz de primar sau de președintele consiliului județean";, totuși potrivit art. 23 din același act normativ
"autoritățile administrației publice locale prin care se realizează autonomia locală(…) sunt consiliile locale(…), ca autorități deliberative";. În atribuțiile consiliilor locale intră gestionarea serviciilor publice furnizate către cetățeni printre care podurile și drumurile publice, conform art. 36 alin. 6 lit. a pct. 13 din Legea nr. 215/2001. De asemenea, prin art. 38 alin. 1, 2 din OG nr. 43/1997 se instituie obligația autorităților publice locale să întrețină șanțurile, rigolele, podețele pe sectoarele de drumuri publice ce traversează localitățile rurale, în vreme ce pe sectoarele de drum din afara localităților aceste obligații revin administratorului drumului.
Chiar dacă administratorul drumurilor naționale este M. Transporturilor, prin C. N. de A. și D. N. din R., C. ui Local al O. T. L. îi revine obligația de a întreține șanțurile rigolele, podețele pe sectorul de drum public ce traversează satul R., motiv pentru care instanța apreciază ce excepția invocată nu este întemeiată și urmează să o respingă.
Obiectul cererii introductive este obligarea pârâților de a permite scurgerea apelor de ploaie pe terenul pe care îl dețin, până în Valea R. . Așa cum rezultă din raportul de expertiză judiciară întocmit în cauză, traseul optim prin care se poate scurge în Valea R. apa de ploaie din curțile reclamanților situate de cealaltă parte a drumului național, este pe terenul deținut de către pârâții C. I. și C. F. . Înainte ca aceștia să obtureze tubul de subtraversare a DN 18B, exista un șanț pe terenul acestora și până la Valea R. . Acest șanț a fost construit prin anii 1960 (la înființarea Cooperativei Agricole de Producție), când localnicii au desființat "Pârâul Morii";, care trecea tot pe terenul pârâților C. I. și C. F. și prelua apa de ploaie din tubul de subtraversare actual, după cum rezultă din declarația martorei P. F. (filele 251-252).
Potrivit art. 578 din Codul civil "locurile inferioare sunt supuse a primi apele ce curg firește din locurile superioare, fără ca mâna omului să fi contribuit la aceasta";. Textul de lege instituie astfel o obligație simplă, normală, prin care se determină însuși conținutul dreptului de proprietate și care li se impune pârâților deoarece decurge din respectarea regulilor de bună vecinătate.
Datorită reliefului zonei, în formă de pâlnie, tubul de subtraversare a DN 18B a fost construit chiar pe traseul optim de scurgere a apelor de ploaie de pe versanți, astfel că devin incidente prevederile art. 578 Cod civil.
Deși pârâții reclamanți reconvențional C. I. și C. F. solicită ca apele de ploaie să nu se scurgă din șanțurile adiacente drumului național peste terenul lor ci peste terenul reclamantei pârâte reconvențional G. T.
, nu există vreun temei legal în acest sens, pârâții nu au făcut dovada că acel teren ar fi fost grevat cu un drept de servitute, iar un astfel de traseu identificat prin raportul de expertiză prin punctele B-C-22 este mai lung și mai costisitor(filele 191-192).
Instanța urmează ca în temeiul art. 578 din Codul civil să admită cererea reclamanților, iar cu privire la stabilirea traseului de scurgere să se aibă în vedere traseul nr. 2 identificat prin raportul de expertiză întrucât acesta afectează cel mai puțin terenul pârâților fiind situat la limita de proprietate între Ș. V. și C. I. . Soluția este echitabilă având în vedere poziția pârâților și faptul că reclamanții sunt de acord cu acest traseu care îl modifică pe cel inițial. În consecință, urmează ca pârâții C. I. și C. F.
să fie obligați la construirea pe terenul deținut de aceștia a unui șanț de pământ cu lungimea de 78,76m și lățimea de 2,5 m, pe aliniamentul punctelor 18-23 din planul de situație ce face parte din raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie și construcții întocmit în cauză de către ing. Ștefan Ovidiu, ing. A. Alexandru și ing. Dorolți V., conform traseului 2 identificat la pct. 6.12 din raportul de expertiză, care să permită scurgerea apelor pluviale de pe terenurile deținute de reclamanți, iar reclamanții să fie autorizați să îl construiască pe cheltuiala pârâților în cazul în care aceștia nu își vor respecta obligația.
Apărarea pârâților reclamanți reconvențional C. I. și C. F. în sensul că nu pot fi obligați să suporte scurgerea apelor menajere pe terenul lor este întemeiată. Așa cum rezultă din completarea la raportul de expertiză judiciară a expertului constructor Dorolți V., nu se admite evacuarea apelor menajere în șanțurile pluviale de suprafață, or pentru a se evita scurgerea acestor ape menajere sunt necesare efectuarea unor lucrări pe terenurile deținute de reclamanții pârâți reconvențional, B. R., M. M.
, V. F., G. T., Ș. Ana, C. F., C. I., P. V. și P. I. ,
respectiv să construiască pe terenurile pe care le dețin și pe cheltuiala acestora, fose septice fără preaplin în șanț conform normelor în vigoare, să asigure scurgerea cișmelelor din curți în fosele septice prin sisteme de canalizare, să asigure depozitarea dejecțiilor de la animale în bazine sau padocuri de beton, să asigure golirea periodică a foselor septice.
Având în vedere că dreptul reclamanților pârâți reconvențional de a li se asigura scurgerea apelor pluviale de pe terenurile pe care le dețin nu trebuie exercitat în mod abuziv, instanța urmează ca admițând în parte cererea reconvențională să-i oblige pe aceștia la efectuarea tuturor lucrărilor menționate la pct. 9 și pct. 10.4 din Completarea la raportul de expertiză întocmit de ing. Dorolți V., care face parte integrantă din prezenta hotărâre, astfel cum a fost precizată cererea reconvențională(filele 239-240). Până la îndeplinirea acestor obligații, pârâții reclamanți reconvențional C. I. și C. F. nu pot fi obligați să suporte scurgerea apelor de ploaie și a apelor menajere, care nu pot fi separate, pe terenul lor.
Pentru a se asigura scurgerea apelor de ploaie pe terenul pârâților reclamanți reconvențional C. I. și C. F., pe un alt traseu decât cel
inițial, este necesară efectuarea unor lucrări, respectiv construirea unui șanț corespunzător de scurgere a apelor pluviale, în lungime de 16 m pe aliniamentul punctelor B-18 din planul de situație ce face parte din raportul de expertiză tehnică judiciară.
Obligarea C. ui Local la efectuarea acestor lucrări alături de administratorul drumului se impune deoarece nu a asigurat efectuarea unui sistem de canalizare în zonă, ceea ce ar fi putut să preîntâmpine prezentul litigiu.
Conform art. 14 și art. 15 din OG nr. 43/1997, zona drumului public cuprinde șanțurile, rigolele, șanțurile de gardă, iar potrivit art. 19 alin. 1 din același act normativ, pe sectoarele de străzi fără canalizare trebuie să se asigure scurgerea apelor prin șanțuri sau rigole amenajate. Rezultă că obligația de a asigura scurgerea apelor pluviale în condițiile date revine administratorului drumului.
Instanța reține că administratorul DN 18B, aflat în proprietatea publică a statului potrivit art. 20 din OG nr. 43/1997, este C. N. de
A. și D. N. din R., D. R. D. și P. C. S.A., iar
C. ui Local al O. T. L. îi revine obligația de a întreține șanțurile ce traversează localitățile rurale, conform art. 38 alin. 1, 2 din OG nr. 43/1997.
Față de considerentele expuse, instanța apreciază că este întemeiată parțial cererea pârâților reclamanți reconvențional C. I. și C. F. de obligare a pârâților C. Local al O. T. L. și a Companiei N. de
A. și D. N. din R., D. R. D. și P. C. S.A., la construirea unui șanț de scurgere a apelor pluviale, însă doar pe o lungime de 16 m pe aliniamentul punctelor B-18 din planul de situație ce face parte din raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie și construcții întocmit în cauză de către ing. Ștefan Ovidiu, ing. A. Alexandru și ing. Dorolți V., și descris la pct. 6.13 din raportul de expertiză, care să permită scurgerea apelor pluviale prin tubul de subtraversare identificat prin punctele A-B și spre șanțul identificat prin punctele 18-23 din același raport de expertiză, iar nu până la terenul deținut de reclamanta G. T. .
În baza art. 274-277 Cod de procedură civilă, instanța va compensa cheltuielile de judecată reținând culpa procesuală în cea mai mare parte a pârâților reclamanți reconvențional C. I. și C. F. care au determinat prezentul litigiu, și faptul că schimbarea cursului de scurgere a apelor de ploaie se poate realiza doar pe cheltuiala lor și cu încuviințarea instanței de judecată.
Încheierea de completare a sentinței și lămurire a dispozitivului
Prin încheierea ședinței publice din 27 august 2012, a fost admisă în parte cererea având ca obiect completarea și lămurirea hotărârii, formulată de către pârâții reclamanți reconvențional C. I. și C. F. și, în consecință, a fost admisă excepția lipsei de interes a pârâților reclamanți reconvențional C. I. și C. F., invocată de către instanță din oficiu, fiind respins capătul de cerere omis având ca obiect obligarea reclamanților pârâți reconvențional B. R., M. M., V. F., G. T., Ș. Ana, C. F.
, C. I., P. V. și P. I., să construiască pe terenurile aflate în proprietatea lor, aferente imobilelor cu nr. 3-11 R., șanțuri/canale colectoare ale apelor pluviale, ca fiind lipsit de interes.
A fost lămurit dispozitivul sentinței civile nr. 404/_, în sensul că alineatul 6 se referă implicit la executarea tuturor lucrărilor indicate la pct.
9 și pct. 10.4 din completarea la raportul de expertiză întocmit de ing. Dorolți V., care să împiedice evacuarea apelor menajere în șanțurile pluviale de suprafață.
Considerente
Prin cererea înregistrată la data de_, formulată de către pârâții reclamanți reconvențional C. I. și C. F. ambii cu domiciliul în localitatea Tg. L., sat R., nr. 291, jud. Maramureș, în contradictoriu cu reclamanții pârâți reconvențional B. R. domiciliată în localitatea Tg. L.
, sat R., nr. 3, jud. Maramureș, M. M. domiciliată în localitatea Tg. L., sat R., nr. 4, jud. Maramureș, V. F. domiciliată în localitatea Tg. L., sat R., nr. 5, jud. Maramureș, G. T. domiciliată în localitatea Tg. L.
, sat R., nr. 6, jud. Maramureș, Ș. Ana domiciliată în localitatea Tg. L., sat R., nr. 7, jud. Maramureș, C. F. domiciliată în localitatea Tg. L., sat R., nr. 8, jud. Maramureș, C. I., domiciliat în localitatea Tg. L., sat
R., nr. 9 jud. Maramureș, P. V. domiciliat în localitatea Tg. L., sat R.
, nr. 10 jud. Maramureș, și P. I. domiciliat în localitatea Tg. L., sat R. nr.11 jud. Maramureș, în contradictoriu cu pârâții C. Local al O. T.
L., cu sediul în T. L., str. Ț. nr. 2, județul Maramureș și C. N. de A. și D. N. din R., D. R. D. și P. C. S.A., cu sediul în C. N., str. D., nr. 128, județul C., au solicitat în temeiul art. 281 1 și 282 2 Cod procedură civilă completarea și lămurirea sentinței
civile nr. 404/0_ date în dosarul cu numărul de mai sus întrucât instanța a omis să se pronunțe asupra unor capete de cerere din cererea reconvențională, ori hotărârea nu este clară, după cum urmează :
A . Obligarea pârâților B. R., M. M., V. F., G. T., Ș.
Ana, C. F., C. I., P. V. și P. I. :
Să realizeze pe terenurile aferente imobilelor nr. 3-11 R. proprietatea pârâților, situate în amonte de D.N. 18B șanțuri/canale colectoare ale apelor pluviale.
Să construiască pe cheltuiala acestora sisteme de captare betonate ale apelor uzate/menajere din gospodăriile popii arătate la pct. 9 și pct.
10.4 din Completarea la Raportul de expertiză întocmit de ing. Dorolți V., care să facă parte din sentință după cum urmează:
-executarea unor fose septice fără preaplin în șanț conform nomelor în vigoare și să asigure golirea periodică a foselor septice;
-canalizarea și asigurarea scurgerii cișmelelor din curți în fosa septică;
- amenajarea unor bazine sau padocuri de beton pentru depozitarea în acestea a dijecțiilor de la animale ;
-suspendarea țevilor de preaplin ce deversează în șanț.
În motivarea cererii se arată că instanța prin hotărâre a omis să se pronunțe asupra capetelor de cerere formulate reconvențional la pct.I.1. (f ila 56), așa cum au fost ele precizate în baza raportului de expertiză și concluziile scrise depuse în acest sens.
Se susține că în ce privește lucrările de executare a șanțurilor
/canalelor colectoare ale apelor pluviale, atât în dispozitivul sentinței cât și în considerente, s-a omis orice analiză a acestora, motiv pentru care, în lipsa unor mențiuni exprese privind respingerea lor, consideră a fi o omisiune în sensul prevăzut de art. 281 2Cod procedură civilă, iar la analizarea acestora se solicită a se avea în vedere aspectele dezvoltate în aceleași concluzii invocate mai sus, arătate la pct. 3.1.
Cu referire la executarea de lucrări și crearea de sisteme de captare betonate ale apelor uzate /menajere din gospodăriile proprii, se solicită a se aprecia că și cu privire la acestea s-a omis a se indica expres și a fi reținute în dispozitivul hotărârii, în modalitatea în care acestea au fost stabilite pin expertiză la pct. 9 și pct. 10.4 din completarea la raportul de expertiză întocmit de expertul Darolți V. .
Prin urmare se apreciază că este necesar să se completeze hotărârea cu privire la mențiunile omise din acest petit întrucât nu s-a dispus asupra tuturor lucrărilor expres indicat a fi executate/realizate/construite; asupra tuturor obligațiilor de întreținere a lucrărilor; asupra realizării lucrărilor din beton așa cum a recomandat expertul și în succesiunea expusă în expertiză, întâi cele cu privire la lucrările ce se impun a fi executate și apoi cele de întreținere, cu privire la toate acestea să fie respectate cerințele expertizei întrucât în modalitatea în care s-au redat în dispozitiv se poate interpreta că doar lucrările de întreținere trebuie executate conform cerințelor expertizei.
Se mai apreciază că în modalitatea de redactare a obligațiilor stabilite pin sentința reclamanților, obligațiile de a nu face nu sunt clare, nu sunt integral și corect preluate și cu datele tehnice din expertiză, prin urmare vor indica probleme de interpretare la momentul executării lor, fapt pentru care s-a solicitat a se interpreta dacă este o omisiune sau se impune lămurirea soluției adoptată asupra acestui capăt de cerere în sensul dispozițiilor art. 281 Cod procedură civilă.
Reclamanții pârâți reconvențional nu au formulat întâmpinare, însă în fața instanței, prin reprezentant, s-au opus cererii de completare și lămurire a sentinței civile nr. 404/0_ .
Pârâții C. Local al O. Tg. L. și C. N. de A. și D.
N. din R. - D. R. de D. și P. SA, nu și-au exprimat poziția procesuală cu privire la cererea formulată.
La ședința de fond, instanța din oficiu a invocat excepția lipsei de interes a pârâților reclamanți reconvențional C. I. și C. F. de a solicita obligarea reclamanților pârâți reconvențional B. R., M. M., V. F.
, G. T., Ș. Ana, C. F., C. I., P. V. și P. I. să construiască pe terenurile aflate în proprietatea lor, aferente imobilelor cu nr. 3-11 R., șanțuri/canale colectoare ale apelor pluviale .
Cu privire la excepția invocată pârâții reclamanți reconvențional prin reprezentant au solicitat respingerea excepției pe motiv că pârâții reclamanți reconvențional C. I. și C. F. au interes să solicite acest aspect, deoarece acest petit a fost înserat și în cererea conexă la pct. I.1. iar rațiunea logică a efectuării acestor șanțuri/canale colectoare ale apelor pluviale este acea că fără existența acestor șanțuri apele pluviale de pe 9 proprietăți a reclamanților se scurg pe proprietatea pârâților inundând-o, iar în situația în care ar exista aceste șanțuri o mare parte din apele pluviale, ce se scurg de pe proprietățile reclamanților s-ar infiltra în șanțuri și pe terenul pârâților ar ajunge o cantitate mai mică de apă.
Reclamanții pârâți reconvențional prin reprezentant au solicitat admiterea excepției lipsei de interes a pârâților reclamanți reconvențional de a solicita obligarea reclamanților pârâți reconvențional să construiască pe terenurile aflate în proprietatea lor, aferente imobilelor cu nr. 3-11 R., șanțuri/canale colectoare ale apelor pluviale și respingerea acestui capăt de cerere deoarece în completarea raportului de expertiză expertul nu a menționat faptul că ar fi necesare aceste șanțuri iar la pct. 9 din aceiași completare sunt enumerate lucrările necesare pentru a fi efectuate și anume: acele fose septice fără preaplin în șanț, asigurarea scurgerii cișmelelor din curți în fosa septică și depozitarea dejecțiilor de la animale în bazine de beton sau pământ, lucrări care au fost realizate de reclamanți, acestora rămânându-le doar să îndrepte țevile spre fose.
Analizând cererea de față pin prisma motivelor invocate, a apărărilor expuse și a probelor administrate, instanța reține următoarele:
Instanța a omis a se pronunța prin hotărârea a cărei completare se cere cu privire la obligarea reclamanților pârâți reconvențional B. R. ,
M. M., V. F., G. T., Ș. Ana, C. F., C. I., P. V. și P.
I., să construiască pe terenurile aflate în proprietatea lor, aferente imobilelor cu nr. 3-11 R., șanțuri/canale colectoare ale apelor pluviale și s-a pronunțat doar asupra cererii de construire a unor sisteme de colectare a apelor menajere.
Raportat la capătul de cerere care a fost omis, instanța a invocat din oficiu la termenul de judecată excepția lipsei de interes a pârâților reclamanți reconvențional C. I. și C. F. .
Analizând excepția invocată, instanța apreciază că motivul invocat de către pârâții reclamanți reconvențional în sensul că este utilă construirea unor canale de scurgere a apelor pluviale pe terenurile deținute de reclamanții pârâți reconvențional nu poate fi reținut. Raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză evidențiază doar o utilitate pentru deținătorii terenurilor aferente imobilelor de la numerele administrative 3-11
R., iar nu și pentru pârâții reclamanți reconvențional C. I. și C. F. .
De altfel, la punctul 3.2. din Completarea la raportul de expertiză întocmit de ing. Dorolți V., se menționează că pe proprietățile reclamanților nu sunt realizate șanțuri și că nu sunt necesare alte lucrări pentru protejarea DN 18 B și pentru asigurarea apelor de ploaie în șanțul existent.
Potrivit art. 1169 cod civil "cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească";. Interesul este una din condițiile de exercitare a acțiunii civile prin care se înțelege folosul practic urmărit de titularul cererii, or din considerentele prezentate mai sus rezultă că pârâții reclamanți reconvențional nu au dovedit o astfel de condiție, motiv pentru care instanța urmează să admită excepția și pe cale de consecință să respingă capătul de cerere omis.
Raportat la cererea având ca obiect lămurirea hotărârii, formulată în condițiile art. 2811alin. (1) Cod procedură civilă, instanța apreciază că aceasta este întemeiată în parte.
În susținerea acestei cereri se arată că din dispozitivul hotărârii rezultă că doar lucrările de întreținere trebuie executate conform cerințelor expertizei și prin urmare se poate înțelege că reclamanții pârâți reconvențional au fost obligați doar la lucrări de întreținere.
Instanța apreciază că se impune o lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 404/_ în sensul că alineatul 6 se referă la executarea tuturor
lucrărilor indicate la pct. 9 și pct. 10.4 din Completarea la raportul de expertiză întocmit de ing. Dorolți V., care să împiedice evacuarea apelor menajere în șanțurile pluviale de suprafață. Deși o parte din lucrări sunt deja executate, fiind construite pe terenurile unora dintre reclamanții pârâți reconvențional fose septice sau canale colectoare pentru apele menajere, se impune obligarea acestora să construiască ori să finalizeze sistemele de captare conform cerințelor de la pct. 9 și pct. 10.4 din Completarea la raportul de expertiză întocmit de ing. Dorolți V., inclusiv suspendarea țevilor de preaplin ce deversează în șanț.
Prin cererea formulată se arată că instanța a omis a se face o analiză a lucrărilor la care au fost obligați reclamanții pârâți reconvențional. Aceste detalii care vizează componența sau natura materialelor folosite, modul de construire, trebuie să respecte normele tehnice în vigoare precum și cele de protecția mediului și nu trebuie să fie lămurite de către instanță.
Față de toate aceste considerente, în temeiul art. 2811și art. 2812din codul de procedură civilă instanța urmează să admită în parte cererea, potrivit dispozitivului.
Apelul
Prin decizia civilă nr. 155 din 3 iulie 2013 a Tribunalului Maramureș, a fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâții C. I. și C. F. împotriva sentinței civile nr. 404/0_ pronunțată de J. ecătoria Tg. L. și împotriva încheierii de completare și lămurire a dispozitivului, pronunțată
la data de_ de J. ecătoria Tg. L. .
Au fost obligați apelanții la plata către intimații B. R., M. M., V.
F., G. T., Ș. M., C. F., C. I., P. V. și P. I. a sumei de
1.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Considerente
Referitor la apelul declarat împotriva sentinței, tribunalul a reținut că obiectul acțiunii formulate de reclamanții-intimați constă în obligarea pârâților-apelanți C. I. și C. F. de a permite scurgerea apelor pluviale pe terenul pe care îl dețin până în Valea R., de a-și ridica obstacolele din calea apei sau autorizarea reclamanților de a efectua lucrările pe cheltuiala pârâților.
Apelanții pârâți C. I. și C. F. în cursul anului 2010 au efectuat lucrări pe terenul asupra căruia sunt proprietari, situat în T. L. sat R. nr. 291, județul Maramureș, lucrări constând în obturarea tubului de scurgere al apei care provine din șanțul situat pe partea opusă a DN 18B, tub de subtraversare care se prelungește pe terenul aflat în proprietatea pârâților apelanți. După efectuarea acestor lucrări de către pârâții apelanți, datorită ploilor abundente din cursul lunii mai 2010, gospodăriile reclamanților aflate pe partea opusă a drumului, celei față de care se află locuința apelanților-pârâți au fost inundate.
Determinant pentru inundațiile produse la imobilele proprietatea reclamanților este că apa de ploaie colectată în șanțul de pe marginea drumului nu a putut să se scurgă în Valea R. din cauza obturării tubului de către pârâții apelanți ce subtraversează DN 18B, aspect dovedit cu adresa 1387714/2011 emisă de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Maramureș.
Apelanții pârâți au recunoscut faptul că au obturat scurgerea apelor de ploaie prin acoperirea cu pământ a tubului de subversare la intrarea pe terenul proprietatea apelanților pârâți, umplerea tubului cu câteva găleți de mortar și construirea pe deasupra tubului a unui gard cu fundație din beton
- aspect reținut în procesul verbal întocmit cu ocazia cercetării la fața locului în dosarul nr._ a Judecătoriei T. L. acvirat prezentului dosar.
Depoziția martorei P. F., martoră vecină cu părțile din litigiu în vârstă de 63 de ani, a arătat faptul că pârâții apelanți au obturat tubul de subversare pentru a nu curge apa de ploaie din tubul de subtraversare în șanțul existent pe terenul proprietatea pârâților apelanți din șanțul existent pe terenul proprietatea pârâților apelanți în Valea R. . Anterior revoluției din 1989, exista un șanț ce traversa terenul proprietatea pârâților apelanți care ducea la moară, mai exact un pârâu. Însă în momentul înființării CAP- ului moara s-a distrus, iar pârâul a fost astupat de localnici. Apa de ploaie se scurgea din tubul de subtraversare direct în pârâul morii ce traversa terenul apelanților pârâți. După astuparea pârâului morii, reclamanții au făcut șanțul de la tubul de subtraversare ce colecta apa de ploaie aferentă
imobilelor proprietatea reclamanților, traversa șanțul existent pe terenul apelanților-pârâți, până la Valea R. unde s-a scurs apa de ploaie până în anul 2010, când s-a obturat de apelanți.
Potrivit dispozițiilor art. 578 din Codul civil locurile inferioare sunt supuse a primi apele ce curg firește din locurile superioare, fără ca mâna omului să fi contribuit la aceasta.
Textul de lege instituie obligația proprietarului locului inferior de a permite curgerea apei de ploaie de la proprietarii locurilor superioare astfel încât pârâții apelanți fiind proprietarii locului inferior le revine obligația prevăzută de lege, care se circumscrie și respectării regulilor de bună vecinătate.
Proprietarul fondului inferior (pârâții) nu are dreptul să ridice stavile care să oprească această scurgere după cum proprietarului fondul superior nu-i este îngăduit să facă nicio lucrare spre agravarea servituții fondului inferior.
Instanța supremă a decis că orice incidente între proprietari privitoare la exercitarea acestei servituți trebuie soluționate cu respectarea interesului cultivării terenurilor, cu luarea în considerare a intereselor proprietarilor în conformitate cu regulamentele particulare și locale asupra curgerii și uzului apelor.
Apele de ploaie provin dintr-un curs normal de scurgere având în vedere faptul că relieful în zonă are o formă de pâlnie.
Prin completarea la raportul de expertiză întocmit de ing. Dorolți V. la pct. 10.1 s-a evidențiat faptul că obturarea curgerii apelor pluviale, fără a asigura o alternativă de scurgere a apelor pluviale este un abuz, care a provocat inundarea imobilelor din amonte.
În ce privește susținerea apelanților pârâți că apele de ploaie și cele menajere au același curs împreună și nu pot fi separate, instanța a reținut că, prin completarea la raportul de expertiză întocmit de ing. Dorolți V. la pct. 9 sunt menționate lucrările necesare a fi executate pentru evitarea scurgerii apelor menajere în șanțul drumului, lucrări constând în: executarea unor fose septice fără preaplin în șanț și realizarea conform normelor în vigoare; asigurarea scurgerii cișmelelor din curți în fosa septică; depozitarea dejecțiilor de la animale în bazine de beton sau pământ.
Prin completarea la raportul de expertiză întocmit de ing. Dorolți V. la pct. 10.4 sunt menționate lucrările necesare a fi executate pentru evitarea scurgerii apelor menajere în apele de suprafață, lucrări constând în: suspendarea țevilor de preaplin ce deversează în șanț; canalizarea cișmelelor din curți în fosa septică; golirea periodică a foselor septice; amenajarea unor bazine sau padocuri din beton pentru dejecții de la animale.
Prin încheierea din 27 august 2012 de completare și lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 4040 din 4 iulie 2012 a Judecătoriei T. L.
, prima instanță a lămurit dispozitivul sentinței amintite în sensul că aliniatul 6 se referă implicit la executarea tuturor lucrărilor indicate la pct. 9 și pct. 10.4 din completarea la raportul de expertiză întocmit de ing. Dorolți
V. care să împiedice evacuarea apelor menajere în șanțuri pluviale de suprafață.
Prin raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză experții topografi Ștefan Ovidiu și ing. A. Alexandru au identificat trei trasee posibile pentru șanțul care să facă legătura între șosea și pârâtul R., având în vedere identificarea parcelelor de teren proprietatea părților din litigiu și diferențele de nivel:
Traseul 1 - vechiul traseu, materializat prin punctele B-D în planul de situație anexă la raportul de expertiză, cu afectarea terenului proprietatea apelanților pârâți C. I. și C. F. .
Traseul 2 - materializat prin punctele 18-23 în planul de situație anexă la raportul de expertiză, traseu propus de expertul constructor, la limita de proprietatea între Ș. V. și C. I. - C. F. .
Traseul 3 - materializat prin punctele C-22 în planul de situație anexă la raportul de expertiză, amplasat pe terenul proprietatea reclamantei G.
T. .
Expertul constructor a apreciat traseul optim pentru un nou șanț ca fiind traseul 2 materializat prin punctele 18-23 în planul de situație anexă la raportul de expertiză, la limita de proprietatea între Ș. V. și C. I. - C.
F. diferența de nivel fiind de 1,46 m.
Traseul 3 solicitat de apelanții pârâți C. prezintă dezavantaj față de traseul 2 întrucât are o distanță mult mai mare față de punctul B și necesită lucrări suplimentare de curățare și de adâncirea șanțului pe cota în punctul C.
În completarea la raportul de expertiză întocmit de ing. Ștefan Ovidiu s-a evidențiat faptul că a fost realizat un canal materializat prin punctele B- C în planul de situație anexă la raportul de expertiză, în scopul devierii și
scurgerii apelor pluviale din punctul C peste terenul proprietatea reclamantei G. T. în Valea R., însă apa nu curge mai departe din punctul C în Valea R. ci doar se infiltra în terenul din zonă. Mai mult, expertul Ștefan Ovidiu în completarea la raportul de expertiză a evidențiat și faptul că a identificat și se găsea în realitate pe teren edificat un canal de scurgere a apelor peste terenul apelanților-pârâți materializat din punctul B până în punctul D în planul de situație anexă la raportul de expertiză. Însă, peste terenul numitei G. T. din punctul C până la Valea Rohiei nu există edificat și nici nu se vedeau urmele de scurgere a apei astfel încât nu s-a putut identifica ceva ce nu exista.
Proba cu interogatoriile reclamanților G. T., B. R., V. F.
, Ș. Ana și P. V. prin răspunsurile date la întrebarea cu nr. 4 reflectă imposibilitatea scurgerii apelor pluviale peste terenul numitei G. T., neputând curge apa la deal în sus, ci numai la vale.
Depoziția martorei P. F. certifică faptul că apa de ploaie staționează pe terenul numitei G. T. unde se formează o baltă, nu poate să se scurgă în Valea R. neputând curge la deal. Această baltă nu se forma pe terenul numitei G. T. când apa se scurgea pe terenul proprietatea pârâților apelanți.
Traseul 1 este traseul optim potrivit opiniei specialiștilor - experților topografi și constructor - care au evidențiat și dezavantajele traseului solicitat de către apelanții pârâți.
Terenul din litigiu are forma de pâlnie.
Obiectul acțiunii formulate de reclamanți constă în obligarea pârâților apelanți să permită scurgerea apelor pluviale peste terenul proprietatea pârâților apelanți până în Valea R. . Prima instanță nu a schimbat obiectul acțiunii reclamanților prin soluția pronunțată pentru simplu fapt că a obligat pârâții apelanți să permită scurgerea apelor pluviale peste terenul proprietatea pârâților apelanți până la Valea R. însă pe un alt traseu decât cel existent în momentul introducerii acțiunii, traseu care trece peste terenul proprietatea pârâților însă pe un alt aliniament.
În ce privește petitul din cererea reconvențională având ca obiect obligarea reclamanților pârâți reconvențional să realizeze pe terenurile proprietatea acestora, șanțuri colectoare/canale ale apelor pluviale, instanța a reținut că prin completarea la raportul de expertiză tehnică întocmit de ing. Dorolți V. la pct. 2 și 3 pagina 1 se menționează faptul că: pe proprietățile reclamanților sunt rigole realizate în regie proprie. Nu sunt necesare alte lucrări pentru protejarea DN 18B și asigurarea scurgerii apelor de ploaie în șanț. Șanțurile de pe lângă DN 18 B materializate prin punctele 9-16 și punctele B-18-C sunt realizate conform normelor legale în materie.
În raportul de expertiză, la punctul 6.6. s-a reținut că există șanțuri de gardă la drumul național, care echivalează cu șanțuri de scurgere a apelor (pct. 1 din completarea la raportul de expertiză a ing. Dorolți V. ).
La pct. 6.6. lucrări existente: șanț de scurgere care să facă legătura între șanțul de scurgere de la drumul național și Valea R. .
Prin cererea reconvențională depusă pentru termenul de judecată din
16 februarie 2011 acesta a fost singurul petit formulat de apelanții reclamanți reconvenționali care avea ca obiect pretenții față de reclamanții pârâți reconvenționali, celălalt petit din cererea reconvențională viza pretenții față de pârâții chemați în judecată de către pârâții C. I. și C. F.
.
La dezbaterea pe fond a cauzei prima instanță a fost investită cu un nou petit al cererii reconvenționale de a fi obligați reclamanții-pârâți
reconvenționali să construiască un șanț betonat pe aliniamentul traseului
3 cuprins între punctele C-22 materializate în planul de situație anexă la raportul de expertiză, amplasat pe terenul proprietatea reclamantei G. T. și să fie obligată aceasta să suporte scurgerea apelor.
Acest petit a fost apreciat ca fiind inadmisibil, atâta timp cât instanța a fost investită numai la dezbaterea pe fond a cauzei. Mai mult, traseul 3 solicitat de apelanții pârâți C. I. și C. F. prezintă dezavantaj față de traseul 2 întrucât are o distanță mult mai mare față de punctul B și necesită lucrări suplimentare de curățare și de adâncirea șanțului pe cota în punctul C - aspect rezultat din raportul de expertiză.
Raportat la considerentele de mai sus apelul declarat împotriva sentinței a fost respins conform dispozitivului.
Referitor la apelul declarat împotriva încheierii din_, tribunalul a reținut că:
Petitul din cererea reconvențională având ca obiect obligarea reclamanților pârâți reconvenționali să realizeze pe terenurile proprietatea acestora, șanțuri colectoare/canale ale apelor pluviale ce a format obiectul cererii de completare a dispozitivului sentinței civile a format și obiectul apelului împotriva sentinței.
Excepția lipsei de interes al apelanților în formularea acestui petit de obligare a reclamanților pârâți-reconvenționali să realizeze pe terenurile proprietatea lor șanțuri colectoare/canele de scurgere a apelor pluviale este justificată prin prisma dispozițiilor art. 578 din Codul civil.
Dispozițiile art. 578 din Codul Civil se referă expres la servituțile naturale de scurgere a apelor ce curg natural de pe terenurile situate în amonte.
Față de aceste dispoziții, este evident faptul că apelanții reclamanți reconvenționali nu au niciun interes să oblige proprietarii terenurilor situate amonte să realizeze șanțuri de colectare a apelor pluviale de vreme ce apelanții reclamanți reconvenționali sunt obligați să primească apele ce curg natural, iar împrejurarea că apele ar staționa pe terenurile situate în amonte nu poate crea vreun prejudiciu apelanților reclamanți.
Prin completarea la raportul de expertiză tehnică întocmit de ing. Dorolți V. la pct. 2 și 3 pagina 1 s-a menționat faptul că pe proprietățile reclamanților sunt rigole realizate în regie proprie. Nu sunt necesare alte lucrări pentru protejarea DN 18 B și asigurarea scurgerii apelor de ploaie în șanț. Șanțurile de pe lângă DN 18B materializate prin punctele 9-16 și punctele B-18-C sunt realizate conform normelor legale în materie.
La pct. 6.6. din raportul de expertiză - lucrările existente: șanț de colectare a apelor pluviale aferent drumului, lucrări ce se impun: un șanț de scurgere care să facă legătura între șanțul de scurgere de la drumul național și Valea R. .
Așadar, tribunalul a reținut că și cererea de completare și lămurire a dispozitivului sentinței a fost corect soluționată de prima instanță, apelul a fost respins și din această perspectivă.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă apelanții au fsot obligați la plata către intimați a sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu avocațial dovedit cu chitanța nr. 453/_ . Nu au fost acordate cheltuielile de judecată justificate cu chitanța nr. 215/_
, raportat la împrejurarea că respectivul avocat nu a depus la dosar împuternicire avocațială nici unul din actele depuse de intimați la dosar nu poartă și semnătura acelui avocat și pe împuternicirea avocațială de la fila
77 dosar este menționat doar contractul de asistență juridică corespunzător chitanței nr. 453/_ nu și cel de pe chitanța de la fila 76.
Recursurile
Împotriva acestei decizii, au declarat în termen legal recurs reclamanții, solicitând modificarea ei în parte, în sensul obligării apelanților pârâți la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2000 lei în apel.
În motivarea recursului lor, recurenții reclamanți arată că instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 274-276 Cod proc. civ., atunci când a acordat cheltuieli de judecată în apel, neținând seama de principiul că dreptul acesteia își are fundamentul în culpa procesuală a părții care a pierdut procesul.
În considerente, instanța de apel reține că nu acordă cheltuieli de judecată justificate cu chitanța de la fila 76, pentru că respectivul avocat nu a depus împuternicire avocațială și nici un act de procedură redactat în numele intimaților nu poartă semnătura acestui avocat. În realitate, la fila 49, se află o cerere de studiu al dosarului aprobată de instanța de apel, fiind depusă împuternicirea avocațială semnată de reprezentantul
intimaților, prin care a împuternicit un alt avocat să studieze dosarul, stabilindu-se pentru acesta un onorariu de 500 lei.
În această situație, în mod eronat a reținut instanța de apel că nici un act din cele depuse de intimați în apel nu poartă semnătura avocatului respectiv.
Așadar, cheltuielile de judecată ale intimaților în apel se cifrează la 2000 lei și nu la 1500 lei, cum greșit a reținut instanța de apel.
Pârâții C. I. și C. F., la rândul lor, au formulat recurs, solicitând, în principal, respingerea ca nefondată acțiunii reclamanților și respingerea excepției lipsei de interes a pârâților reclamanți reconvenționali invocată de instanță din oficiu, casarea deciziei și trimiterea spre rejudecare a apelului, pentru ca instanța de apel să se pronunțe pe fondul cererii reconvenționale.
În subsidiar, au solicitat modificarea deciziei în sensul admiterii apelului pârâților, schimbării sentinței apelate, cu consecința respingerii ca nefondată a acțiunii reclamanților și admiterii cererii reconvenționale formulată de pârâți, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului lor pârâții învederează că apelul lor cu privire la acțiunea principală trebuia admis și sentința apelată schimbată în parte, pentru că prima instanță a acordat reclamanților ceea ce aceștia nu au cerut, subzistând motivul de modificare prev. de art. 304 pct. 6 Cod proc. civ., fiind încălcat principiul disponibilității prev. de art. 129 alin. ultim Cod proc. civ., întrucât reclamanții au cerut doar executarea unei obligații de a face, vizând exclusiv lucrări de înlăturare a obstacolelor existente și asigurare a scurgerii apelor și nu stabilirea unei servituți de scurgere a apelor peste terenul pârâților.
Servitutea de scurgere a apelor nu este una naturală, fiind necesară obținerea unui titlu de către reclamanți pentru ca pârâții să fie obligați să înlăture obstacolele din calea apei. În realitate, instanțele de fond au constituit o servitute ce nu a fost cerută.
Instanțele de fond au aplicat nelegal dispozițiile art. 577 și 578 C. civil, subzistând motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 9 Cod proc. civ., obligând pârâții să suporte scurgerea apelor pe terenul lor, nefiind vorba despre o servitute naturală și un curs normal de curgere, ci de o colectare artificială creată la DN 18B de către pârâta CNADNR, apele menajere rezultate din gospodăriile reclamanților scurgându-se împreună cu cele de
ploaie, pârâții nefiind obligați să le primească și pe acestea. De altfel, prin sentința primei instanțe, în sarcina reclamanților, a fost stabilită obligația de a realiza lucrări de captare a apelor menajere rezultând din gospodării, prin raportul de expertiză dispus în cauză calculându-se și debitul de apă menajeră. Până când nu este rezolvată împiedicarea scurgerii acestora, pârâții nu pot fi obligați să primească apele care curg.
Acțiunea reclamanților este prematură, aceștia neavând un drept actual și legitim, întrucât, în calitate de proprietari din amonte au efectuat lucrări prin care au agravat servitutea fondului din aval, omițând să aibă în vedere că pârâții sunt obligați să suporte o cantitate de ploaie de 9 ori mai mare decât aceea care s-ar fi scurs pe o pantă naturală a terenului.
Pârâții au fost obligați în mod nelegal, cu încălcarea dispozițiilor art. 630 și 631 C. civil să suporte contravaloarea lucrărilor de executare a unui șanț pe terenul lor, costul acestora căzând în sarcina cărora le profită servitutea.
În ceea ce privește cererea reconvențională, în mod greșit nu s-a intrat în cercetarea fondului acesteia, cu motivarea că s-ar fi cerut doar odată cu dezbaterea fondului, deși a constituit petitul nr. I pct. 2 din cererea reconvențională de la f. 56, precizarea vizând doar datele de identificare a traseului 3, oferite prin raportul de expertiză, subzistând temeiul de casare prev. de art. 312 alin. 5 Cod proc. civ.
Hotărârea nu este motivată, subzistând și motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 7 Cod proc.civ., pentru că nu se analizează natura servituții, dacă este una naturală sau una stabilită prin fapta omului, nelegalitatea invocată în sensul încălcării prev. art. 630 și 631 C. civil. și cererile având ca obiect obligații de a face, respectiv realizarea pe terenurile reclamanților a unor sisteme de captare betonate ale apelor menajere din gospodăriile proprii și a tipului de șanț pe care pârâții CNADNR și C. Local al municipiului T. L. trebuie să-l realizeze la DN 18B și la obligația de întreținere a șanțului, care revine pârâtului C. Local T.
L. .
În mod nelegal a fost admisă excepția lipsei de interes a pârâților
C. I. și C. F. în formularea petitului având ca obiect obligația de a executa șanțuri/canale colectoare ale apelor pluviale pentru evitarea inundării suprafeței din aval proprietatea lor, deși aceștia au invocat ca temei legal dispozițiile art. 578 alin. 3 C. civ., solicitarea lor fiind una legală și în interesul protejării drumului național și al terenului proprietatea lor, fiind util ca proprietățile reclamanților din amonte să aibă asemenea șanțuri de colectare a apelor pluviale, în scopul de a fi diminuată cantitatea de apă de ploaie ce se acumulează pe o suprafață mare, și asigurarea scurgerii unei cantități mai mici în aval în detrimentul unei singure proprietăți ce ar putea să fie inundată.
În mod nelegal nu au fost acordate cheltuieli de judecată în fața primei instanțe, reținându-se greșit culpa procesuală a pârâților, câtă vreme nu există un temei legal ca aceștia să fie obligați să suporte scurgerea apelor, mai cu seamă a celor menajere, cu privire la acestea din urmă, instanța și instituind obligația în sarcina reclamanților.
Întâmpinarea intimaților reclamanți din recurs
Intimații reclamanți, prin întâmpinare, au solicitat respingerea recursului ca nefondat, pe motiv că este vorba despre o servitute naturală, care își are izvorul în situația naturală a fondurilor, iar proprietarul fondului inferior va putea efectua lucrări care să facă scurgerea apelor pe
fondul său mai puțin păgubitoare, fără a aduce însă vreo vătămare fondurilor din aval.
Tubul de subtraversare nu are direcționat și nici nu a modificat servitutea naturală preexistentă încă din anul 1960, obturarea curgerii apelor pluviale de către pârâți fără a asigura o alternativă de scurgere fiind un abuz din partea acestora, ce a provocat inundarea imobilelor reclamanților.
Cu privire la apele menajere, prima instanță a obligat reclamanții la efectuarea anumitor lucrări, pe care aceștia le-au acceptat și nu au formulat apel.
Referitor la traseul apei, acesta a fost considerat ca fiind cel optim de către experți, fiind cel mai puțin împovărător pentru fondul aservit, varianta solicitată de reclamanți fiind una neîntemeiată, cu un traseu mult mai lung și ce presupune lucrări suplimentare de curățare și adâncire a șanțului, traseu care, oricum, a fost încercat și s-a dovedit ineficient, pentru că nu permite scurgerea apei până la Valea Rohiei.
Alegerea unui alt traseu de către instanță a fost făcută în interesul pârâților, pentru ca acesta să treacă pe marginea terenului lor și nu pe mijloc, fără a semnifica o schimbare a obiectului acțiunii.
Amenajarea canalului colector sub șosea nu poate fi considerată ca o lucrare de agravare în sensul art. 578 alin. 1 C. civil, ci, dimpotrivă, este o amenajare cale facilitează scurgerea apelor pe sub șosea.
Pârâții sunt cei care trebuie obligați să suporte cheltuielile pentru noul șanț, câtă vreme ei sunt cei care l-au obturat pe cel vechi construit de reclamanta CNADNR.
Cu privire la un alt traseu al servituții, o astfel de solicitare a fost formulată numai cu ocazia cuvântului în fond, în cererea reconvențională pârâți cu privire la petitul 2 fiind doar C. Local al orașului T. L. și
CNADNR, și nu proprietara terenului pe care s-a solicitat stabilirea traseului.
Excepția lipsei de interes a fost corect respinsă, din raportul de expertiză efectuat în cauză rezultând că lucrările solicitate de pârâți nu sunt necesare, existând deja amenajate rigole pe proprietățile reclamanților, care asigură scurgerea sapelor de ploaie și șanțuri de gard de la drumul național.
An al iz ând recursur il e f or mul ate, cur te a c ons tată ur măto arele :
În ceea ce privește recursul reclamanților, aceștia solicită, de fapt, o reapreciere a probelor, solicitându-se instanței de recurs să facă o nouă interpretare a unui înscris depus la dosarul instanței de apel, motiv ce nu se încadrează în dispozițiile art. 304 Cod proc. civ., recursul fiind astfel nul, urmând ca nulitatea să fie constatată în temeiul art. 306 alin. 3 Cod proc. civ.
Referitor la recursul pârâților, curtea va grupa motivele și va răspunde la acestea după cum urmează:
Instanța de apel a calificat natura juridică a servituții, stabilind că este vorba despre o servitute naturală, întrucât apele din amonte, de pe terenurile reclamanților, s-au scurs în aval, pe terenul proprietatea pârâților dintotdeauna, doar că modul de scurgere a fost parțial modificat atunci când s-a construit drumul național, apele pluviale neputând fi lăsate să curgă peste șosea, fiind amenajat un tub pentru a curge sub aceasta, tub ce a fost obturat de către pârâți, pe motiv că erau obligați să suporte și scurgerea apelor menajere din gospodăriile reclamanților.
Această problemă s-a rezolvat încă de către prima instanță, reclamanții pârâți reconvenționali fiind obligați să construiască pe terenurile lor, pe cheltuiala lor, fose septice fără prea plin în șanț, conform normelor în vigoare, să asigure scurgerea cișmelelor din curți în fosele septice prin sisteme de canalizare, să asigure golirea periodică a foselor septice, conform cerințelor de la pct. 9 și 10.4 din completarea la raportul de expertiză întocmit de ing. Dorolți V., parte integrantă din sentință.
Reclamanții nu au formulat apel, astfel că această dispoziție a rămas irevocabilă.
Așadar, instanțele de fond nu au constituit o servitute, respectiv un titlu în favoarea reclamanților, ci au constatat doar existența servituții naturale, nefiind vorba de o pronunțare extra petita.
Nu se poate vorbi de o greșită aplicare a legii sub aspectul obligării pârâților să suporte scurgerea apelor, nesubzistând motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 9 Cod proc.civ., în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art. 577 și 578 C. civ., întrucât, așa cum s-a reținut deja, este vorba despre respectarea unei servituți naturale, modalitatea de scurgere a apelor fiind parțial modificată datorită construirii șoselei.
Fiind vorba despre o lucrare de utilitate publică, nu se poate vorbi de lucrări ce au agravat servitutea fondului din aval, existând o proporționalitate între dreptul încălcat și interesul public ocrotit, neputându-se vorbi, astfel, de încălcarea dreptului la un bun în sensul art.
1 din Protocolul nr. 1. În plus, problema apelor menajere a fost deja rezolvată, în sensul celor amintite mai sus.
Cu privire la traseul servituții, rămâne a se opta între traseul deja construit cu ocazia edificării drumului național, obturat de către reclamanți, motivul obturării dispărând, însă, prin sentința primei instanțe, sau traseul pentru care au optat instanțele de fond. În aprecierea caracterului favorabil sau păgubitor, însă, trebuie avute în vedere interesele susținute de proprietarii fondului din aval, pârâții invocând faptul că, în realitate, construirea unui nou traseu este deosebit de păgubitor sub aspectul costurilor.
Este corectă reținerea instanțelor de fond în sensul că, dacă s-ar opta pentru construirea unui nou traseu, această cheltuială trebuie suportată de pârâți, pentru că ei au obturat traseul vechi. Câtă vreme, însă, pârâții susțin că nu doresc o astfel de favoare, singura soluție posibilă rămâne obligarea lor să respecte servitutea naturală așa cum ea a existat la momentul construirii drumului național, cu atât mai mult cu cât nu se mai pune problema deversării și a apelor menajere.
Sub acest aspect, recursul pârâților este fondat și, în temeiul art. 312 alin. 1-3 raportat la art. 304 pct. 9 Cod proc.civ., va fi admis în parte, iar, în temeiul art. 296 Cod proc.civ., decizia din apel modificată parțial, în sensul admiterii în parte a apelului pârâților, declarat împotriva sentinței civile nr. 404/2012 a Judecătoriei T. L., ce va fi schimbată parțial, în sensul stabilirii traseului 1 din raportul de expertiză pentru servitutea sapelor și obligării pârâților să lase să se scurgă apele pluviale prin tubul ce traversează drumul și șanțul ce traversează proprietatea pârâților, respectiv să ridice obstacolele din calea apei, în caz de refuz, autorizând reclamanții să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâților. De altfel, reclamanții, la rândul lor, au solicitat acest lucru prin cererea introductivă de instanță.
Cu privire la cererea reconvențională, instanța de apel a făcut și o analiză pe fond a capătului 2 de cerere, apreciind că traseul 3 solicitat de pârâți prezintă dezavantaje față de traseul 2 stabilit de prima instanță,
întrucât are o distanță mult mai mare față de punctul B și necesită lucrări suplimentare de curățire și de adâncire a șanțului pe cota din punctul C, așa cum rezultă din raportul de expertiză, reținându-se și că, din declarațiile martorilor audiați, rezultă că apa de ploaie staționează pe terenul numitei G. T., unde se formează o baltă și nu poate să se scurgă în Valea R. .
Referitor la excepția lipsei de interes, pentru a o respinge, prima instanță și instanța de apel au avut în vedere o anumită stare de fapt, astfel că, pentru modificarea soluției, ar fi necesară o stabilire a unei alte situații de fapt, bazată pe o reapreciere a probelor avute în vedere de instanțele de fond, ceea ce excede atribuțiile instanței de recurs, raportat la dispozițiile art. 304 Cod proc. civ.
Decizia dată în apel este motivată cu privire la toate aspectele reținute, calificând natura juridică a servituții, ca fiind una legală, pârâții neavând interes în motivarea de către instanța de apel a obligațiilor stabilite de către prima instanță în sarcina reclamanților, câtă vreme acest capăt de cerere a fost admis, iar cererea de lămurire a dispozitivului a fost respinsă de prima instanță, cu motivarea că acesta face trimitere la toate lucrările indicate în punctele 9 și 10.4 din completarea la raportul de expertiză, pârâții nefiind, așadar, prejudiciați în vreun fel în ceea ce privește această dispoziție a primei instanțe.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată pentru prima instanță, o modificare a soluției a fost solicitată în considerarea admiterii recursului, în sensul de a nu se reține vreo culpă procesuală a pârâților, ca urmare a respingerii acțiunii principale, or acțiunea principală rămâne a fi admisă în parte, chiar dacă într-un alt sens decât cel avut în vedere de instanțele de fond.
Recursul urmând a fi admis în parte, cu consecința modificării deciziei pronunțate în apel, în sensul admiterii apelului în parte, în temeiul art. 276 Cod proc. civ., curtea va compensa cheltuielile de judecată ale părților în căile de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, DECIDE:
Constată nul recursul declarat de reclamanții B. R., M. M., V.
F., G. T., Ș. ANA, C. F., C. I., P. V. și P. I. .
Admite în parte recursul declarat de pârâții C. I. și C. F. împotriva deciziei civile nr. 155 din 3 iulie 2013 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr._, pe care o modifică în sensul că admite în parte apelul declarat de pârâții C. I. și C. F. împotriva sentinței civile nr. 404 din 4 iulie 2012 a Judecătoriei T. L., pe care o schimbă parțial, în sensul că stabilește traseul 1 din raportul de expertiză pentru servitutea apelor și obligă pârâții să lase să se scurgă apele pluviale prin tubul ce traversează drumul și șanțul ce traversează proprietatea pârâților, respectiv să ridice obstacolele din calea apei, în caz de refuz, autorizând reclamanții să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâților.
Menține restul dispozițiilor din sentință.
Menține dispozițiile privind respingerea apelului împotriva încheierii din_ .
Compensează cheltuielile de judecată în apel și recurs. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 7 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | G. | ||||
ANA I. | A. | C. | A. A. C. | C. | B. |
Red. CAA dact. GC 3 ex/_
J. . apel: D. Waltner, G. P.
| ← Sentința civilă nr. 414/2013. Obligatie de a face | Decizia civilă nr. 3918/2013. Obligatie de a face → |
|---|
