Decizia civilă nr. 4444/2013. Uzucapiune
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ Cod operator 8428
DECIZIA CIVILĂ NR. 4444/R/ 2013
Ședința publică din 15 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. -A. P. JUDECĂTORI: C. -M. CONȚ
I. -D. C. GREFIER: A. -A. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții S. O. și S. L.
, împotriva deciziei civile nr. 335/A din_ a T. ului Cluj, pronunțată în dosar nr._, privind și pe pârâții intimați K. T., C. T. - V. L.
I. I., I. ANA
I. T., I. P., I. I. și I. N., având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reclamanta recurentă S. L. personal, însoțită de fiul acesteia, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită. Dosarul se află la al doilea termen de judecată.
Recursul declarat de reclamanții S. O. și S. L. a fost formulat în termen legal, nu a fost motivat și nu a fost legal timbrat la data înregistrării sale.
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea pune în vedere fiului reclamantei recurente să ocupe loc în sala de judecată, întrucât nu este parte în prezentul dosar.
Curtea constată următoarele:
Pentru termenul de judecată de azi, reclamanta recurentă S. L. a fost legal citată cu mențiunea de a achita, în solidar cu reclamantul recurent S. O.
, o taxă judiciară de timbru în cuantum de 2328,08 lei și un timbru judiciar de 5 lei, sub sancțiunea anulării ca netimbrat a recursului, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare care se află la f. 11 din dosar.
La termenul de judecată din data de_, instanța a pus în vedere reclamantului recurent S. O. să achite pentru recurs, în solidar cu reclamanta recurentă S. L., o taxă judiciară de timbru în cuantum de 2328,08 lei și un timbru judiciar în valoare de 5 lei, sub sancțiunea anulării recursului ca netimbrat.
Până la prezentul termen de judecată nu a fost achitat timbrajul aferent recursului.
La întrebarea instanței, adresată reclamantei recurente S. L., referitoare la împrejurarea dacă poate depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru pentru recurs, în cuantum de 2328,08 lei și un timbru judiciar în valoare de 5 lei, aceasta arată că nu are bani să achite taxa judiciară de timbru pentru recurs și, totodată, arată că a achitat deja o taxă judiciară de timbru în cuantum de 4.800.000 lei vechi, iar din anul 2008 este târâtă în judecată, alături de soțul său, pentru casa în care locuiesc.
Curtea, având în vedere, că reclamanții recurenți nu și-au motivat recursul, pune în vedere reclamantei recurente prezente să precizeze dacă mai dorește să achite taxa judiciară de timbru pentru recurs.
Reclamanta recurentă arată că nu are bani să achite taxa judiciară de timbru pentru recurs, deoarece are în întreținere o bătrână bolnavă, iar soțul său este bolnav.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 316 C.pr.civ. raportat la art. 137 alin. 1 C.pr.civ., la art. 20 alin. 1 și 3 din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din O.G. nr. 32/1995 invocă și pune în discuție excepția nelegalei timbrări a recursului.
Reclamanta recurentă lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției nelegalei timbrări a recursului, invocată, din oficiu, de către Curte.
C U R T E A
Pr in sen tinț a c iv il ă n r. 12322/_, pronunț ată de Judec ăto r ia Clu j -Napocaîn dosar nr._
, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții S. O. și S. L., în contradictoriu cu pârâții K. T., C.
T., I. Ana, I. T., I. P., I. I., I. N., având ca obiect rectificare CF, constatare dobândire drept de proprietate, întabulare în CF.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței sale, următoarele
:
"În fapt, astfel cum rezultă din conținutul cărții funciare nr. 501 Proiect G.
, terenul în suprafață de 2300 mp cu număr topo 5332/1 "Arător la Șesul din jos"; este proprietatea tabulară a numiților C. T., văduva lui I. I., în cotă de ½ parte, și I. Ana, I. Teodor, I. P., I. I. și I. N., împreună în cotă de ½ parte (fila nr. 20), astfel cum s-a reținut și în raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de expertul tehnic judiciar VOINIGESCU F. . Potrivit dispozitivului sentinței 4852/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. 2191/2003, terenul aferent nr. topo. 5332/1, în suprafață de 2300 mp, a rezultat ca urmare a operațiunii de dezmembrare operate asupra terenului înscris în cartea funciară nr. 501 G. cu număr topo de comasație nr. 5332 și număr topo nou 593, terenul în suprafață de 2300 mp aferent numărului topo 5332/2 fiind proprietatea numiților Toader N., Toader M. Gavril și Pașca I., fiind înscris în proprietatea acestora, terenul aferent nr. topo. 5332/1, în suprafață de 2300 mp, ce face obiectul prezentei cauze, fiind înscris în vechea cartea funciară, în favoarea vechilor proprietari, pârâții din prezenta acțiune.
Astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, adeverința nr. 884/_, eliberată de Consiliul P. ular G. pentru completarea dosarului de construcție, care atestă faptul că terenul - loc de casă - situat în comuna G. str.
P. nr. 1307, între vecinii S. Lucreția și drum de hotar, în suprafață de 1500 mp, este teren construibil al localității G. și figurează înscris în registrul agricol comunal, vol. IV, fila 122 poziția 559, pe numele deținătorului S. O., care se comportă ca un proprietar, precum și faptul că nu sunt alți proprietarii care să aibă pretenții asupra acestui teren, adeverința nr. 1065/_ eliberată de Consiliul P. ular al comunei G. pentru introducerea apei potabile, care atestă că reclamantul S. O. are domiciliul în G., str. P. nr. 1307, autorizația pentru executare de lucrări nr. 26/_ eliberată pe numele reclamantului S. O. de către Consiliul P. ular al comunei G. pentru construirea unei bucătării de vară și cotețe, până în limita celor 250 mp în localitatea G., str. P., nr. 1307, autorizația nr. 1/_ eliberată reclamantului S. O. de către Consiliul P. ular al comunei G. prin care
beneficiarul este autorizat să construiască o casă familială cu două camere, bucătărie, șpaiț și verandă în localitatea G. nr. 1105, str. P., aviz de amplasare construcții eliberat în data de_ prin care reclamantul a fost autorizat să construiască o casă familială pe DN 1, la km 498+750, potrivit planului de situație vizat sub nr. 2532/_, certificatul de atestare fiscală eliberat în data de 1281/_ de către Primăria comunei G. reclamantului, care atestă faptul că imobilul situat în comuna G., nr. 1307 figurează în evidențele cu un teren în suprafață de 2000 mp, pentru care nu există restanțe la plata impozitelor, precum și din concluziile expertului judiciar referitoare la existența construcțiilor pe terenul ce face obiectul cauzei, instanța reține că pe terenul identificat în cartea funciară nr. 501 G., nr. top. 5332/1, au fost edificate de către reclamant o casă la nr. 1307, pe fundație de beton, zidărie cărămidă, acoperită cu țiglă, compusă din 3 camere, 1 hol, 2 cămări de alimente, 1 pivniță, bucătărie de vară, pe fundație de beton, zidărie cărămidă, acoperită cu țiglă, compusă din 1 bucătărie, 1 baie, grajd cu sură pe fundație de piatră, zidărie cărămidă, acoperit cu eternit.
Totodată, din aceleași înscrisuri mai sus arătate și din declarațiile martorilor, în completare, instanța reține faptul că imobilele teren și casă de locuit ce fac obiectul cauzei se află în posesia reclamanților încă din anii 60, martorii neavând cunoștință de vechiul proprietar sau ca reclamanții să fi fost tulburați în posesie de către cineva, având cunoștință că acest teren a fost cumpărat însă nu au cunoștință de la cine. Instanța constată că faptul cumpărării imobilului în discuție a fost afirmat și de către reclamanți cu ocazia efectuării expertizei extrajudiciare.
În privința proprietarilor tabulari, instanța reține că înscrierea acestora s-a realizat în anul 1907, astfel cum rezultă din înscrierea de sub B 14-18 din cartea funciară nr. 501 G. (fila nr. 120 din dosar), respectiv în anul 1893, potrivit înscrierii de sub B 9, iar în urma demersurilor reclamanților precum și a demersurilor instanței, din oficiu, înscrisurile care au stat la baza acestor
înscrieri nu au putut fi găsite, OCPI Cluj comunicând instanței că dosarul solicitat nu a mai putu fi identificat. Totodată, instanța constată că terenul ce face obiectul cauzei nu a făcut nici obiectul colectivizării, astfel cum rezultă din răspunsul Primăriei G. comunicat instanței prin adresa înregistrată sub nr. 12984/_ .
Prin decizia nr. 86/_ a Înaltei Curți de C. și Justiție, s-a admis recursul în interesul legii și s-a stabilit că în situația prescripțiilor achizitive începute sub imperiul Decretului-Lege nr. 115/1938 și împlinite după intrarea în vigoare a Legii nr. 7/1996, acțiunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară sunt guvernate de dispozițiile legii vechi, respectiv cele ale Decretului-Lege nr. 115/1938.
Având în vedere data începerii posesiei, așa cum s-a arătat mai sus, instanța constată că dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune este reglementat de prevederile Decretului Lege nr. 115/1938, prevederile art. 27-28 din acest act normativ fiind de altfel invocate în mod expres de către reclamantă, la solicitarea instanței de a preciza temeiul de drept al acțiunii sale.
Întrucât prevederile art. 27 nu sunt aplicabile cauzei, reclamanții nefiind înscriși fără cauză legitimă, instanța constată că potrivit art. 28 din Decretul Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor referitoare la cărțile funciare, aplicabil potrivit 69 alin. (2) și (3), cu referire la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, republicată, cel ce a posedat un bun nemișcător în condițiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat. Consacrând un caz de uzucapiune extratabulară și referindu-se la posesie, potrivit art. 1847 cod civil aplicabil,
pentru a putea conduce la dobândirea dreptului de proprietate, posesia trebuie să fie utilă, respectiv continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar. Instanța constată îndeplinirea tuturor acestor condiții în privința posesiei celor doi reclamanți, sens în care va da relevanță probatorie autorizațiilor de construcție și adeverințelor eliberate de Consiliul P. ular al comunei G., care l-au evidențiat pe reclamant încă din anul 1976, respectiv anul 1968, ca fiind deținătorul imobilului situat în G., str. P., nr. 1307, precum și declarațiilor de martor, locuitori ai aceleiași comune, care au cunoștință despre posesia publică a reclamanților.
În privința duratei posesiei și a datei de la care aceasta urmează a fi calculată, instanța constată că reclamanții nu au putut face dovada datei decesului proprietarilor tabulari înscriși în cartea funciară nr. 501 combinat cu Proiect G., date referitoare la aceștia neputând fi furnizate de către instituțiile solicitate. În aceste împrejurări, luând în considerare și faptul că abia în anul 1921 a fost radiată starea de minoritate a unui proprietar tabular, iar 20 de ani calculați în urmă fac posibil și probabil faptul ca acesta să se mai afle în viață,
instanța reține că ni poate primi cererea reclamanților potrivit art. 28 din decretul lege nr. 115/1938.
În consecință, întrucât nu se poate reține că reclamanții au probat că au posedat 20 de ani după moartea proprietarilor tabulari, chiar dacă s-a probat că au posedat peste 40 de ani în condițiile unei posesiuni utile, neputând fi stabilită (de altfel nu a fost nici afirmată) data de la care urmează a se calcula acești 20 de ani, cererea de constatare a dreptului dobândit pe cale de uzucapiune, potrivit art. 28 din Decretul Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor referitoare la cărțile funciare, este neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare, constatând totodată că, dată fiind respingerea capătului principal de cerere, celelalte solicitări ale reclamanților, de rectificare a cărții funciare, de întabulare a dreptului de proprietate și de constatare a existenței construcțiilor edificate pe acest teren au devenit lipsite de suport (în ultima privință fiind discutabilă și admisibilitatea cererii potrivit art. 111 Cod de procedură civilă), fiecare din aceste din urmă cereri având ca premisă dreptul de proprietate dobândit de către reclamanți pe calea uzucapiunii.
Împ o tr iv a aces te i se n tințe au decl ar at apel, în ter men leg al, recl amanț ii S.
O. ș i S. L.
, solicitând admiterea apelului așa cum a fost formulat, respectiv, casarea sentinței de fond, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru cercetarea fondului și administrarea de probe noi. În subsidiar, s-a solicitat desființarea hotărârii în totalitate și admiterea pe fond a acțiunii lor, așa cum a fost formulată.
Tribunalul Cluj, prin decizia civilă nr. 335/A/_, pronunțată în dosar nr. _
, a respins ca nefondat apelul reclamanților, cu consecința menținerii în întregime a sentinței apelate.
Pentru a pronunța această soluție, T. ul a reținut în considerentele deciziei sale, următoarele
:
"În mod judicios prima instanță a reținut că în materia dobândirii dreptului de proprietate prin prescripție achizitivă Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia nr. LXXXVI (86) din_ . Prin această decizie, admițând recursul în interesul legii ÎCCJ a stabilit că "În situația prescripțiilor achizitive începute sub imperiul Decretului -Lege nr. 115/1938 și împlinite după intrarea în vigoare a Legii nr. 7/1996, acțiunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară sunt guvernate de dispozițiile legii vechi, respectiv cele ale Decretului - Lege nr. 115/1938";.
Apelantii sustin ca hotararea primei instante s-a dat cu incalcarea si aplicarea gresita a legii, sustineri care sunt neantemeiate, avand in vedere faptul
ca momentul inceperii posesiei este cel al anului 1960, in raport de care se determina legea aplicabila, conform principiului care deriva din dispozitiile art. 31 al 3 din Legea 389/1943 si art. 6 din Legea 241/1947, potrivit caruia, natura, durata si efectele uzucapiunii sunt guvernate de legea sub care a inceput prescriptia achizitiva, dispozitiile legale aplicabile in speta fiind cele ale Decretului Lege 115/1938, care reglementeaza uzucapiunea tabulara si uzucapiunea extratabulara.
Potrivit dispozitiilor art 28 din decretul lege, dispozitii aplicabile prezentei cauze, cel ce a posedat un bun nemișcător în condițiunile legii, timp de
20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat si de asemenea, va putea cere înscrierea dreptului sau, cel ce a posedat un bun nemișcător în condițiunile legii, timp de 20 ani, socotiți de la înscrierea în cartea funciară a declaratiunii de renunțare la proprietate.
Analizand sustinerile apelantilor in sensul ca au dovedit cu inscrisurile depuse la dosar ca sunt proprietari ai imobilului din litigiu si ca in mod gresit instanta a prezumat ca proprietarii de carte funciara sunt in viata, tribunalul le apreciaza ca fiind neantemeiate aceste sustineri intrucat din probele existente la dosar nu se poate aprecia ca reclamantii au facut dovada ca au posedat 20 de ani de la data decesului proprietarilor inscrisi in cartea funciara, comunicarea faptului ca proprietarii tabulari nu sunt cunoscuti pe raza comunei G. nu echivaleaza cu o dovada a decesului acestora.
Tinand seama de considerentele de fapt si de drept mai sus aratate in temeiul dispozitiilor art.296 C.pr. civ. va respinge ca nefondat apelul declarat de apelanții S. O. și S. L. împotriva Sentinței civile nr. 12322 din_ pronunțată în dosar nr._, al Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o menține în totul";.
Împotriva aceste i de c iz ii au decl ar at rec urs, în ter men leg al, recl amanț ii S.
O. și S. L.
, solicitând trimiterea dosarului instanței competente pentru soluționarea recursului.
Recurenții nu au motivat recursul, prin dezvoltarea motivelor de nelegalitate, în termenul legal de motivare a recursului.
Recursul nu este timbrat
.
La termenul de judecată din data de_ Curtea, din oficiu, în temeiul art. 316 C.pr.civ., raportat la art. 137 alin. 1 C.pr.civ., a invocat excepția netimbrării prezentului recurs, excepție care urmează să fie admisă, motivat pe următoarele considerente:
Pentru primul termen de judecată fixat în vederea judecării recursului, _
, dintr-o eroare a grefierului care a întocmit citativul, recurenții nu au fost citați cu mențiunea de a achita timbrajul aferent recursului (dovezi de îndeplinire a procedurii de citare filele 5-6).
Prin încheierea ședinței publice din_ Curtea a dispus amânarea cauzei în vederea legalei timbrări a recursului, recurenta S. L. urmând să fie citată cu mențiunea de a achita pentru recurs, în solidar cu reclamantul recurent
S. O., o taxa judiciară de timbru în cuantum de 2328,08 lei și un timbru judiciar în valoare de 5 lei, sub sancțiunea anulării recursului ca netimbrat, iar
recurentului S. O., prezent personal în instanță la termenul din_, i s- a pus în vedere aceeași obligație de achitare a timbrajului aferent recursului, în cuantum de 2328,08 lei taxa judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar, sub sancțiunea anulării recursului ca netimbrat (f. 8-9).
Pentru termenul de judecată stabilit pentru data de_ recurenta S.
L. a fost legal citată, încă din data de_, cu mențiunea de a timbra recursul
cu suma de 2328,08 lei taxa judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar, sub sancțiunea anulării (dovadă de îndeplinire a procedurii de citare fila 11).
Astfel, pentru termenul din_ în sarcina ambilor recurenți exista obligația legală de timbrare a recursului, obligație pe care cei doi recurenți nu și- au îndeplinit-o până la termenul acordat de instanță în vederea achitării taxelor de timbru.
Prezentă personal în instanță la termenul de judecată din_ recurenta
S. L. a învederat instanței faptul că nu are bani să achite taxa judiciară de timbru pentru recurs și că a achitat deja o taxă de timbru de 4.800.000 lei vechi în anul 2008.
Constatându-se că până la termenul de judecată stabilit în vederea îndepliniri obligației de plată a taxelor de timbru aferente recursului, recurenții nu au făcut dovada achitării acestor taxe de timbru, în temeiul art. 20 alin. 3, art. 11 alin. 2 din Legea nr. 146/1997, republicată, și art. 35 alin. 5 din OMJ 760/C/1999, Curtea va admite excepția netimbrării recursului și, pe cale de consecință, va anula ca netimbrat prezentul recurs.
Intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamanții S. O. și S.
, împotriva deciziei civile nr. 335/A din_ a T. ului Cluj, pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
A. -A. P.
C.
-M.
CONȚ
I. -D. C.
GREFIER
A. M.
Red.CMC/dact.MS 2 ex./_
Jud.apel: F.S. Bolchiș/D.Tatu Jud.fond: I.T.
| ← Decizia civilă nr. 281/2013. Uzucapiune | Decizia civilă nr. 83/2013. Uzucapiune → |
|---|
