Decizia civilă nr. 485/2013. Revendicare imobiliară
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 485/R
Ședința publică din data de 23 octombrie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: P. M. B.
J. ecător: C. V. - Președinte Secția I civilă
J. ecător: P. G.
G. ier: Bud M.
Pe rol este soluționarea recursului civil declarat de pârâta O. O., domiciliată în Poienile de Sub Munte, nr. 901, județul M., împotriva sentinței civile nr. 2824 din_, pronunțate de J. ecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr. _
, având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurenta O. O.
, lipsă, avocat Cotoz Francisc, iar pentru intimata B. I., lipsă, avocat Roman G.
F. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Reprezentantul recurentei O. O., avocat Cotoz Francisc face dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 636,5 lei și timbru judiciar de 5 lei, depune împuternicire avocațială și chitanța nr. 2313/_ reprezentând contravaloarea onorariului avocațial în sumă de 1000 lei. Solicită judecarea recursului.
Reprezentanta intimatei B. I., avocat Roman G. F. depune întâmpinare, un set de înscrisuri în probațiune și chitanța nr. 274/_ reprezentând contravaloarea onorariului avocațial în sumă de 1200 lei. Arată că, înscrisurile depuse și întâmpinarea au fost comunicate cu reprezentantul recurentei
O. O., avocat Cotoz Francisc, nu are alte cereri de formulat sau acte de depus.
Reprezentantul recurentei O. O., avocat Cotoz Francisc confirmă că a primit înscrisurile depuse la dosar și întâmpinarea, nu solicită acordarea unui termen pentru studiu.
Instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, după care nemaifiind alte cereri de formulat sau acte de depus, în baza art. 150 Cod procedură civilă constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei O. O., avocat Cotoz Francisc solicită, în principal, admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii reclamantei ca nefondată. În subsidiar, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul înlăturării obligației de suportare a cheltuielilor de
judecată de către recurentă. Solicită cheltuieli de judecată în recurs în sumă de 1700 lei reprezentând onorariu de avocat și taxa judiciară de timbru. În susținerea recursului arată că reclamanta B. I., a solicitat să fie obligată de a-i preda în deplină proprietate și liniștită posesie o suprafață de teren despre care susține că o ocupă recurenta în mod abuziv, precum și demolarea construcției existentă pe suprafața revendicată, dar acțiunea nu este fondată întrucât instanța de fond a dat reclamantei ceva ce aceasta avea deja.
În cauză a fost administrată și proba cu expertiza topografică, expertul concluzionând că suprafața ocupată de partea din construcție pe care recurenta o folosește este de 26 m.p. Recurenta, nu ocupă din proprietatea reclamantei suprafața revendicată deoarece aceasta o folosște în virtutea dreptului de proprietate pe care îl are asupra construcției, drept care le aparține în indiviziune, conform testamentului autentificat sub nr. 808/_ la Notarul Public Stețco I. . Recurenta și reclamanta, și-au partajat voluntar terenul fiecare întabulînd dreptul de proprietate, iar cu privire la construcție au convenit să partajeze folosința, rămânând în indiviziune până la demolarea construcției. Deci recurenta folosește terenul aferent porțiunii de construcție pe care o am în folosință în baza convenției. Deci recurenta nu poate fi obligată să predea ceva ce nu ocupă ilegal, dar ce o interesa pe reclamantă era de fapt demolarea, dar aceasta nu se putea fără acordul celeilalte părți, deci regula unanimității. Cu privire la cheltuielile de judecată, arată că, recurenta nu s-a opus admiterii acțiunii reclamantei în măsura în care privea cereri legale, ori atâta timp cât reclamanta nu-și îndeplinește obligațiile recurenta nu poate fi socotită în culpă procesuală, aceasta folosind terenul în calitate de superficiară.
Reprezentanta intimatei B. I., avocat Roman G. F. solicită respingerea recursului și în principal și în subsidiar, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
Criticile aduse de recurenta sentinței instanței de fond, nu sunt fondate, întrucât instanța după o analiză riguroasă a probelor din dosar și de altfel și după recunoașterile acesteia, care a fost de acord cu demolarea construcției, dar nu a fost de acord cu cedarea terenului, a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, ce solicită a fi menținută și respins recursul.
Pe de altă parte, intimata fiind proprietară pe teren și construcție, plătind în acest sens impozitele aferente a obținut autorizație de demolare ce este anexată întâmpinării împreună cu documentația aferentă. Ca atare recurenta nu mai poate susține și oricum nu a putut susține niciodată existența vreunui drept asupra terenului de sub construcție și asupra construcției, mai ales că nu și-a valorificat acest drept în nici un fel. Dreptul de superficie ce îl susține aceasta ca ar exista în favoarea s-a nu există. Construcția fiind într-o avansată stare de degradare, motiv pentru care și recurenta în fața instanței de fond este de acord a se demola. A obținut autorizație de demolare și construcția nu există, fiind demolată, dar terenul refuză al preda.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T.
Asupra recursului civil de față, deliberând reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2824 din_, pronunțate de J. ecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr._ se admite în parte acțiunea civilă intentată de reclamanta B.
I., domiciliata in Poienile de sub Munte,nr. 900,jud. M. împotriva pârâtei O.
O. domiciliata in Poienile de sub Munte, nr. 901, jud. M. si în consecința obligă pe pârâtă sa predea reclamantei în deplină proprietate și pașnică folosință suprafața de 26 mp teren înscrisă în CF 50420 Poienile de sub Munte nr. top. 284/2 aferentă părții de casă de la nr. administrativ 900 delimitată în Anexa 1 a Raportului de expertiza întocmit de expert Tomoiagă N. și care face parte integrantă din dispozitivul prezentei sentințe.
Respinge petitele acțiunii având ca obiect demolare și plata chiriei.
Obligă pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 3500 lei cheltuieli de judecată parțiale.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria a reținut că, reclamanta B.
I. este proprietara tabulară a terenului situat în comuna Poienile de sub Munte in suprafață de 1865 mp de sub nr. topografice 283/2 si 284/2 precum și a casei de pe nr. top. 284/2, drept înscris în CF 50420 (vechi 5693) conform înch. 1684/18.XI.2002 CF (filele 8-10).
Pârâta O. O. este proprietara terenului învecinat cu al reclamantei, de sub nr. top. 283/1 și 284/1 in suprafața de 1884 mp înscris în CF 5692 Poienile de sub Munte.
Expertul a constatat diferențe între suprafețele înscrise în CF și cele deținute de părți atât ca urmare a măsurătorilor imprecise la acea dată, cât și a vânzării cumpărării unor parcele. Reclamanta nu a solicitat grănițuirea și nici predarea de către pârâtă a vreunei parcele ce ar fi rezultat ca urmare a modificării liniei de hotar. Aceasta revendică suprafața de teren de sub partea de casă ce i-a revenit pârâtei în baza testamentului autentificat sub nr. 808/_ de B.N.P Ștețco I. din Vișeu de Sus.
În concret, din casa cu nr. administrativ 900 situată pe strada Horb, pârâta deține 26 mp,respectiv partea din față dinspre stradă. Reclamanta are în folosință 56 mp, respectiv partea din spate (fila 55). Părțile nu au înțeles să se împace și să încheie o tranzacție și nici să iasă din indiviziune cu privire la construcție. Litigiul dintre părți se datorează în principal pârâtei care are o poziție ambiguă. Aceasta este de acord cu demolarea dar nu este de acord cu predarea terenului, dar nu poate nici să demoleze. În aceste condiții, instanța a dat eficientă dreptului de proprietate al reclamantei înscris în cartea funciară inclusiv asupra casei de locuit.
Reclamanta figurează înscrisă și în Registrul agricol vol. 33 poz. 37 cu construcția și tot ea plătește impozitele aferente (fila 65).
Potrivit art.555 c. civ. ,proprietarul unui bun are dreptul de a-l poseda ,folosi și dispune de el în mod exclusiv,absolut și perpetuu în limitele stabilite de lege. De asemenea, conform art. 563 Cod civil, are dreptul de a-l revendica de la posesor sau orice persoană care îl deține fără drept.
Fiind proprietara construcției, reclamanta poate obține autorizarea de demolare și să facă ea însăși ceea ce solicită de la pârâtă. Pârâtei nu i se recunoaște acest drept, cât timp nu și-a valorificat testamentul și sub aspectul înscrierii în CF a
cotei asupra construcție. Pe de altă parte, aceasta nu poate fi obligată la plata unei sume de bani pentru folosința terenului timp de 7 ani întrucât reclamanta i-a recunoscut de bunăvoie dreptul asupra părții de casă si prin aceasta implicit pe cel de folosință a terenului de sub construcție chiar dacă este proprietara CF asupra ambelor imobile. De asemenea, i-a recunoscut acest drept, gratuit. Așa cum s-a arătat, valorificarea testamentului ar fi însemnat și înscrierea in CF a unui drept de superficie pe numele pârâtei dată de la care s-ar fi stabilit în termenul de prescripție dacă este oneros sau gratuit.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs pârâta, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, iar în subsidiar a solicitat modificarea sentinței civile în sensul înlăturării obligației pârâtei de suportate a cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului se susține că, prin acțiunea introductivă, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei-recurente să-i elibereze terenul pe care aceasta îl ocupă abuziv și să-și demoleze casa veche de pe proprietatea ei.
În motivare, reclamanta a învederat instanței că atât ea cât și pârâta au dobândit cu titlu de cumpărare câte o parcelă de teren de la fosta proprietară Agopșa Neli și întrucât s-au ocupat de ea, le-a testat și restul averii mobile și imobile.
Averea imobilă rămasă de pe urma defunctei Agopșa Neli a cuprins pe lângă parcelele de teren cumpărate, o suprafață mai mare de teren și o casă veche, casă care în momentul de față se află pe terenul proprietatea tabulară a reclamantei- intimate, bunuri care au fost testate de Agopșa Neli în favoarea reclamantei și a pârâtei.
După decesul testatoarei, reclamanta și pârâta și-au partajat terenul și fiecare și-a întabulat dreptul de proprietate în cartea funciară. Singurul bun rămas nepartajat este casa de locuit, partajându-se doar folosința acesteia, astfel că aceasta aparține ambelor părți în cote egale.
Soluția pronunțată de judecătorie este nelegală și netemeinică. Recurenta nu ocupă terenul intimatei, motivat prin aceea că folosește partea din casă dar în baza dreptului ei de proprietate asupra acesteia și a existenței unei convenții între părți cu privire la modul de folosință a casei, iar asupra acesteia părțile se află încă în indiviziune în baza testamentului autentificat sub nr. 808/_ . prin soluția pronunțată de instanța de fond s-a adus încălcare dreptului de proprietate al recurentei, aceasta nu poate fi obligată să predea ceva ce nu ocupă ilegal.
Prin întâmpinarea formulată, intimata a solicitat respingerea recursului sub toate petitele, principal și subsidiar, cu obligarea recurentei la cheltuieli de judecată.
Criticile aduse de recurentă nu sunt fondate, deoarece față de poziția pârâtei în sensul că este de acord cu demolarea dar nu este de acord cu predarea terenului, instanța de fond a pronunțat o soluție corectă.
Intimata fiind proprietara terenului și a construcției, ea fiind cea care achită toate impozitele și taxele, a obținut autorizație de demolare, ca atare recurenta nu a putut susține existența unui drept al său asupra terenului de sub casă și asupra construcției în condițiile în care nu și-a valorificat acest drept în nici un fel. Dreptul de superficie pe care-l pretinde recurenta nu există, casa este într-o stare avansată
de degradare, motiv pentru care la fond, pârâta a fost de acord cu demolarea construcției.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii instanței de fond, prin prisma tuturor criticilor aduse acesteia de către recurenți, dar și din oficiu sub aspectul motivelor de ordine publica, instanța apreciază ca fondat recursul declarat împotriva acesteia pentru considerentele ce urmează.
Din coroborarea probelor administrate rezultă cu certitudine că reclamanta și pârâta sunt proprietari în cote egale de ½ parte fiecare asupra casei de locuit, testată în favoarea acestora de către defuncta Agopșa Neli. Această casă este situată în întregime pe terenul care în urma partajului dintre părți, a revenit reclamantei, atât terenul cât și casa fiind întabulate în cartea funciară în favoarea reclamantei.
Din expertiza efectuată în cauză, se reține că această casă este o construcție veche, de peste o 100 de ani, că este nelocuibilă, iar folosința acesteia a fost împărțită în două, o cameră de 26 mp a revenit pârâtei recurente, iar două camere și o cămară în suprafață de 56 mp a revenit reclamantei intimate, aspecte reținute ca urmare a susținerilor făcute de părți cu ocazie efectuării expertizei. Tot expertiza menționează că, spațiul care a revenit pârâtei O. O., este nelocuit, ca atare nu se află în folosința efectivă a acesteia.
Susținerea recurentei în sensul că are un drept de superficie asupra terenului aferent părții sale din construcție, este o susținere corectă.
Construcția a aparținut defunctei 808/_ și a fost edificată pe terenul proprietatea acesteia. Prin testamentul autentificat sub nr. 808/_, atât terenul cât și casa au fost testate în mod egal celor două părți din prezentul proces. Urmare a partajării terenului, întreg terenul aferent casei de locuit a revenit reclamantei, care și-a întabulat dreptul de proprietate în favoarea sa.
De la momentul partajării bunurilor transmise părților după decesul testatoarei 808/_, așa cum chiar reclamanta recunoaște în acțiunea introductivă, au trecut mai bine de 6 ani, perioadă în care cu privire la casă a existat între părți un partaj de folosință și evident a existat o convenție a acestora cu privire la terenul de sub casă,
În aceste condiții, pornind de la definiția dreptului de superficie, ca fiind un drept real care consta in dreptul de proprietate pe care îl are o persoana, asupra construcțiilor, care se afla pe terenul aparținând altuia, Fiind un drept real, acesta nu se stinge prin neuz, este aparent si continuu, conferind titularului sau atributele de posesie, folosința si dispoziție.
Superficiarul are un drept de dispoziție material asupra terenului care consta în posibilitatea de a dispune de substanța terenului numai in vederea folosirii construcției.
Ca atare, dreptul de superficie se refera la folosința terenului pe care se afla construcția, având aceeași durata ca si existența construcției.
În cazul în care construcția este demolata, iar demolarea a fost dispusa legal, dreptul de superficie invocat nu mai subzista.
În ce privește petitul din acțiune introductivă privind demolarea construcției, procedura de demolare presupune existența unei autorizații de demolare, care nu
poate fi obținută decât de proprietarul tabular al construcției, de altfel, în recurs intimata a făcut dovada că a obținut această autorizare de la autoritatea competentă. Față de considerentele reținute, tribunalul apreciază că soluția pronunțată de instanța de fond este nelegală și în consecință recursul este întemeiat, urmând a fi
admis, conform dispozitivului.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, intimata va fi obligată la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate recurentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
ADMITE
recursul declarat de O. O., domiciliată în Poienile de Sub Munte, nr. 901, în contra sentinței civile nr. 2824 din_ a Judecătoriei Vișeu de Sus, județul M., pe care o modifică în temeiul art. 312 Cod procedură civilă.
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanta B. I., domiciliată în Poienile de Sub Munte, nr. 900, în contradictoriu cu pârâta O. O., domiciliată în Poienile de Sub Munte, nr. 901.
Obligă pe B. I. să plătească recurentei O. O. cheltuieli de judecată în recurs de - 1641,5 lei.
IREVOCABILĂ
.
Pronunțată în ședința publică de azi_ .
Președinte | J. ecători | G. ier | ||||
P. M. B. , | C. | V. | , | P. G. , | Bud M. |
Red./T. red C.V./_ Ex. 2
J. ecător fond: Ș. M.
| ← Decizia civilă nr. 530/2013. Revendicare imobiliară | Decizia civilă nr. 517/2013. Revendicare imobiliară → |
|---|
