Decizia civilă nr. 132/2013. Revendicare imobiliară
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ N r. 132/R/2013
Ședința publică din data de 8 martie 2013 Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: B. I. S., judecător JUDECĂTOR: S. I.
JUDECĂTOR: I. C. GREFIER: E. M. -M.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii judecătorești privind recursul civil declarat de pârâții R.
G. I., R. Ana și R. I., împotriva sentinței civile nr. 642/2012 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosarul nr._, având ca obiect revendicare imobiliară.
Dezbaterea recursului a avut loc în ședința publică din data de 22 februarie 2013, concluziile părților prezente fiind consemnate în scris în încheierea de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată :
Prin sentința civilă nr. 642/_ pronunțată de Judecătoria Beclean în dosarul nr._, instanța a admis acțiunea formulată de reclamanta SC DS, a respins ca nefondată cererea reconvențională formulată si precizată de pârâții reclamanți reconvențional R. I., R. Ana și R.
G. I. .
A constatat că pârâta de rând 1, SC R. F. SA B. a dobândit un drept de proprietate prin edificare asupra imobilelor construcții constând în atelier reparații, rampă auto, platformă betonată, situate în Tîrlișua, str. Izvor, jud. BN;
A constatat că reclamanta a dobândit un drept de proprietate asupra acestor construcții, în baza contractului de vânzare cumpărare încheiat la data de_, urmare a licitației organizate la data de_ în dosarul de faliment nr. 26/F/2000, contract autentificat sub nr. 1/26/F/2000 de C. ul Judecătorului Sindic M. T. V. la data de_ .
A constatat că reclamanta a dobândit un drept de superficie asupra terenului pe care se află construcțiilor sus menționate situate în Tîrlișua, str. Izvor, jud. BN, în suprafață de 520 mp înscris în CF 56 Tîrlișua.
A dispus localizarea construcțiilor, dezmembrarea nr. topo 43/a, și înscrierea în CF la nr. topo nou 43/a/1/s, a dreptului de proprietate al reclamantei SC DS asupra imobilelor construcții atelier, rampă auto și platformă betonată, situate în Tîrlișua, str. Izvor, jud. BN, precum și a dreptului de superficie al acesteia asupra terenului aferent în suprafață de 520 mp (nr. topo nou 43/a/1), conform tabelului de mișcare parcelară nr. 3, varianta III, din raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expertul P. V., raport care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
A dispus ca dreptul de proprietate asupra întregii suprafețe de teren de 1.368 mp, aferentă noilor nr. topo 43/a/1 și 43/a/2 din CF nr. 56 Tîrlișua, să rămână înscris pe vechiul proprietar de CF
P. O. R. Tîrlișua.
A obligat pârâții de rând 3-7 M. S., M. P., R. I., R. Ana și R. G. I., să recunoască dreptul de proprietate al reclamantei asupra imobilelor construcții: atelier reparații, rampă auto, platformă betonată, situate în Tîrlișua, str. Izvor, jud. BN, să le lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie și să se abțină pe viitor de la orice act de tulburare sau deposedare.
A obligat pârâții de rând 3-7 M. S., M. P., R. I., R. Ana și R. G. I., la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în sumă de 2.328,35 lei, reprezentând taxe de timbru, onorariu avocat și onorariu expert.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că:
Potrivit declarațiilor martorilor audiați în cauză, în anii 1965-1970, au fost edificate în localitatea Tîrlișua, de către fostul I.F.E.T. B. (actual pârâta SC R. F. SA, în faliment), imobilele construcții în litigiu cu destinația atelier de reparații, rampă auto și platformă betonată. La solicitarea instanței de a depune acte doveditoare privind edificarea acestor construcții, lichidatorul pârâtei SA R. F. SA a arătat prin adresa nr. 352/_ (f.107 vol. I), că aceasta este în procedura falimentului prevăzută de Legea nr. 64/1995 R, iar în arhiva pârâtei nu se găsesc documente privitoare la edificarea construcțiilor situate în Tîrlișua, acestea fiind edificate înainte de anul 1989, însă figurează în evidențele contabile ale societății.
În baza contractului de vânzare cumpărare încheiat la data de_, urmare a licitației organizate în dosarul de faliment nr. 26/F/2000, contract autentificat sub nr. 1/26/F/2000 de C. ul Judecătorului Sindic M. T. V. la data de_, reclamanta SC DS Tîrlișua a dobândit un drept de proprietate asupra acestor construcții, pe care le-a adjudecat pentru prețul de 102.719.610 lei ROL.
Din raportul de expertiză întocmit în cauză (f.83-115 vol. II) a rezultat că imobilele au fost identificate în intravilanul Tîrlișua, str. Izvor, fiind amplasate între drumul comunal și Valea Țibleșului, pe un teren înscris în CF 56 Tîrlișua, nr. topo 43/a, proprietar tabular asupra acestuia fiind pârâta P. O. R. Tîrlișua. Această pârâtă, prin înscrisurile depuse la dosar, a arătat că lasă la aprecierea instanței admiterea acțiunii, și nu emite nicio pretenție cu privire la acest teren, fiind vorba de o suprafață nesemnificativă.
Reclamanta a solicitat constatarea dobândirii unui drept de superficie asupra terenului aferent construcțiilor, teren care nu a făcut obiectul licitației. Cu privire la această solicitare se reține că dreptul de superficie dezmembrează proprietatea asupra terenului, făcând ca atributul folosinței să fie exercitat de superficiar și se naște la data la care cele două drepturi de proprietate, cel cu privire la construcții și cel cu privire la teren, au titulari diferiți. Or, în speță, este clar că această disociere a avut loc înainte de vânzarea la licitație a construcțiilor ce au aparținut pârâtei SC
R. F. SA și, având în vedere caracterul perpetuu al dreptului de proprietate (care durează atât timp cât există construcția indiferent de titularul acesteia), instanța urmează să constate că reclamanta a dobândit dreptul de superficie odată cu construcțiile și acest drept urmează a fi recunoscut în favoarea sa.
În ce privește întinderea acestui drept de superficie, instanța a avut în vedere varianta III, tabel de mișcare parcelară nr. 3 din raportul de expertiză, respectiv suprafața de 520 mp, identificată în CF 56 Tîrlișua, nr. topo 43/a, întrucât doar în această variantă a fost măsurată întreaga suprafață aferentă construcțiilor (varianta I, tabel de mișcare parcelară nr. 1, în care s-a propus intabularea dreptului de superficie al reclamantei asupra suprafeței de 389 mp, nu poate fi acceptată, întrucât o parte din construcție este lăsată în afara perimetrului propus pentru intabulare, ceea ce ar împiedica folosința construcției, iar în varianta II, tabel de mișcare parcelară nr. 2 nu s-a propus intabularea dreptului de superficie în favoarea reclamantei).
Ca urmare, instanța a constatat că reclamanta a dobândit doar un drept de superficie asupra terenului aferent construcțiilor cumpărate la licitație, teren determinat în urma măsurătorilor de către expert ca fiind în suprafață de 520 mp.
E. ul tehnic P. V. a identificat imobilele pârâților R. I., R. Ana, R. I. G. construcții și teren în suprafață de 961 mp, ca fiind înscrise în CF 954 Tîrlișua, nr. topo 38/3 și 39/3, proprietar tabular fiind R. G. ă a M. ii. Referitor la acest teren a fost întocmită anterior o expertiză în dosarul nr._ al Judecătoriei Beclean, prin care s-a propus intabularea suprafeței de 684 mp pe numele pârâtului R. I. . Din dosarul nr._ atașat prezentului, rezultă că pârâtul
R. (u) I. a promovat anterior o acțiune pentru dezbaterea succesiunii după proprietarul tabular R.
G. ă a M. ii; a fost efectuată o expertiză topografică judiciară de către expert Chendrean Constanța, în care s-a propus intabularea asupra imobilelor casă și teren în suprafață de 684 mp, nr. topo 38/3 pe numele pârâtului R. I. (reclamant în acel dosar), care nu a formulat obiecțiuni la expertiză; ca urmare, s-a admis acțiunea astfel cum a fost formulată de acesta, s-a constatat calitatea de unic moștenitor (soție supraviețuitoare) a def. R. Cătălina după proprietarul tabular R. G. ă din CF 954 Tîrlișua și calitatea de unic moștenitor (fiu) a lui R. I. după def. R. Cătălina, și s-a
dispus intabularea dreptului de proprietate al reclamantului R. I. asupra imobilului casă și curte în suprafață de 684 mp, conform tabelului de mișcare parcelară. Astfel, deși pârâții R. au solicitat intabularea pe întreg terenul înscris în CF 954 Tîrlișua (1224 mp), cfm. variantei II din raportul de expertiză, acest teren a făcut obiectul dosarului anterior, atașat prezentului, dosar în care, în baza raportului de expertiză întocmit de expert Chendrean Constanța (la care nu s-au formulat obiecțiuni) s-a dispus intabularea dreptului de proprietate al lui R. I. doar asupra casei și suprafeței de 684 mp (în urma dezbaterii succesiunii după proprietarul tabular din CF 954 Tîrlișua). Mai mult, pârâții R. Ana și R. G. I. nici nu au dovedit vreun drept al lor de proprietate asupra acestui teren din CF 954 Tîrlișua, prin sentința nr. 110/2008 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosarul nr._ (atașat prezentului) rămasă definitivă și irevocabilă prin neexercitarea căii de atac, constatându-se dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului din CF 954 Tîrlișua, doar de către pârâtul R. (u)
I. (nu și de către pârâții R. Ana și R. G. I. ).
Prin cererea reconvențională formulată în prezentul dosar (f.295 vol. I), pârâții de rând 5-7 au revendicat suprafața de 445 mp, despre care se arată în expertiză că reprezintă diferența dintre suprafața din CF 954 Tîrlișua și suprafața măsurată aflată în folosința pârâților R., adică 1224 mp - 961 mp = 263 mp, la care se adaugă o suprafață de 192 mp, despre care pârâții R. au susținut că este rezultatul extinderii proprietății lor spre apa Țibleșului. Cu privire la aceste aspecte susținute, pârâții de rând 5-7 nu au propus probe pentru a le dovedi, astfel că vor fi respinse.
În ce privește celelalte solicitări ale pârâților reclamanți reconvențional de rând 5-7, referitoare la demolarea construcțiilor reclamantei și plata lipsei de folosință (f.172 vol. I), instanța a reținut că, deși la termenul din_, aceștia s-au obligat să precizeze valoarea exactă a lipsei de folosință după efectuarea expertizei și să timbreze la valoare, ulterior nu au mai precizat această valoare, prin ultima cerere reconvențională arătând doar că revendică suprafața de 445 mp. Solicitarea acestora privind demolarea construcțiilor în litigiu, va fi respinsă, întrucât în cauză s-a făcut dovada dreptului de proprietate al reclamantei asupra acestora, iar pârâții nu au făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului aferent construcțiilor (care a fost identificat în CF 56 Tîrlișua, și nu în CF 954 Tîrlișua invocat de pârâți). De asemenea, capătul de cerere din precizarea cererii reconvenționale (f.201 vol. I), prin care s-a solicitat a se constata că potrivit SC nr. 110/2008 s-a dezbătut masa succesorală după proprietarul din CF 954 Tîrlișua, unic moștenitor fiind pârâtul
R. I., a fost respins, întrucât prin sentința respectivă, pronunțată în dosarul_ atașat prezentului, s-a dezbătut deja succesiunea după proprietarul tabular din CF 954 Tîrlișua, astfel că o astfel de solicitare este lipsită de interes.
E. ul tehnic P. V. a mai întocmit o completare la expertiză (f.39-58 vol. II), ce corespunde cu varianta II loturile 4, 5 din expertiza topografică (f.83-115 vol. II), în care a identificat terenul pârâților M. S. și P. cu propuneri de intabulare pe numele acestora asupra construcțiilor case de locuit și terenurilor aferente de 1079 mp și 1898 mp, însă acești pârâți M. nu au formulat cerere reconvențională, astfel că instanța a statuat că nu se poate dispune înscrierea dreptului lor de proprietate în CF.
În ce privește capătul de cerere din acțiunea reclamantei având ca obiect revendicare, în răspunsurile la interogatoriu, pârâtul M. S. a recunoscut că ocupă atelierul de reparații, iar pârâții
R. Ana și R. G. I. au recunoscut că împiedică folosința reclamantei asupra construcțiilor în litigiu. De asemenea, din raportul de expertiză întocmit în cauză, rezultă că pârâții R. I., R. Ana,
G. I. folosesc în prezent terenul în suprafață de 455 mp (S3 colorat pe planul de ansamblu cu galben) pe care se află parțial construcțiile ce fac obiectul cauzei, iar pârâtul M. S. folosește terenul în suprafață de 389 mp (S4 colorat pe planul de ansamblu cu portocaliu) pe care se află construcțiile ca fac obiectul cauzei, și nu lasă în folosința reclamatei terenul și construcțiile.
Astfel, față de considerentele expuse, și având în vedere că reclamanta a făcut deplina dovadă a dreptului său de proprietate asupra imobilelor în litigiu, precum și că pârâții de rând 3-7 îi ocupă în mod abuziv, fără drept și fără a deține un titlu legitim, construcțiile în litigiu, în temeiul art. 480 Cod civil, potrivit căruia proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și a dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, acțiunea în revendicare fiind acțiunea formulată de proprietarul neposesor împotriva posesorului neproprietar, instanța a admis solicitarea reclamantei din petitul 5 și a obligat acești pârâți de rând 3-7 să recunoască dreptul de proprietate al reclamantei asupra imobilelor construcții: atelier reparații, rampă auto, platformă betonată, situate în Tîrlișua,
str. Izvor, jud. BN, să le lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie și să se abțină pe viitor de la orice act de tulburare sau deposedare.
Prin urmare, pentru înscrierea în CF a dreptului de proprietate al reclamantei, instanța a avut în vedere varianta III din expertiză, și tabelul de mișcare parcelară nr. 3 (f. 92 vol. II) în care au fost identificate construcțiile atelier reparații, rampă auto și platformă betonată (drept de proprietate) și terenul aferent în suprafață de 520 mp (drept de superficie) - plan de ansamblu planșa nr. 14 fila 102 vol. II, planul de amplasament și delimitare a imobilului varianta III planșa 15 fiind comunicat vizat de BCPI Beclean la fila 169 vol. II.
Date fiind cele arătate, în baza art. 111 C.pr.civ., art. 480, art. 948 și urm., art. 969, art. 974 și art. 1294 și urm. C.civ., instanța a admis acțiunea astfel cum a fost formulată și a respins ca nefondată cererea reconvențională precizată formulată de pârâții R. I., R. Ana și R. G. I. .
În baza art. 896 NCC, instanța a dispus localizarea construcțiilor, dezmembrarea nr. topo 43/a, și înscrierea în CF la nr. topo nou 43/a/1/s, a dreptului de proprietate al reclamantei SC D.
asupra imobilelor construcții atelier, rampă auto și platformă betonată, situate în Tîrlișua, str. Izvor, jud. BN, precum și a dreptului de superficie asupra terenului aferent în suprafață de 520 mp (nr. topo nou 43/a/1), conform tabelului de mișcare parcelară nr. 3, varianta III, din raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expertul P. V. .
De asemenea, instanța a dispus ca dreptul de proprietate asupra întregii suprafețe de teren de 1368 mp, aferentă noilor nr. topo 43/a/1 și 43/a/2 din CF nr. 56 Tîrlișua, să rămână înscris pe vechiul proprietar de CF, P. O. R. Tîrlișua.
Raportat la culpa procesuală a pârâților de rând 3-7 care s-au opus admiterii acțiunii, instanța, în baza art. 274 Cod procedură civilă, i-a obligat să plătească reclamantei suma de 2328,35 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxe de timbru, onorariu avocat (chitanța fila 8 vol. I) și onorariu expert (chitanțe fila 22, 195 vol. I și fila 69 vol. II).
Împotriva sentinței expuse, în termen legal, au declarat recurs pârâții R. G. -I., R. Ana și R. I. , solicitând instanței, în principal, să se admită recursul formulat și, casând hotărârea recurată, să trimită cauza spre rejudecare, motivat de faptul că instanța de fond a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului și sunt necesare a se administra probe noi (art. 312 alin. 3 partea finală C.proc.civ); în subsidiar, să rețină cauza spre judecare, să modifice parțial sentința atacată cu referire la întabularea construcțiilor intimatei pe terenul proprietatea reclamanților și, judecând recursul să se admită cererea reconvențională (f. 172 vol. I dosar fond), pentru motivele prev. de art. 312 alin. 3 coroborat cu art. 304 alin. 1 pct. 6, 7, 8, 9 C.proc.civ.
În motivare, s-a arătat că raportul de expertiză tehnică dispus în cauză este lovit de nulitate absolută, părțile nefiind citate la fața locului pentru efectuarea măsurătorilor, expertul P. V. nefăcând dovada citării reclamanților, astfel că, în opinia lor, dreptul la apărare le-a fost vătămat, iar singura soluție este casarea hotărârii atacate, urmând ca în rejudecare, să se dispună efectuarea unei noi expertize, de data aceasta cu citarea părților la fața locului, conform art. 208 C.proc.civ.
S-a mai arătat că instanța a trecut la judecarea fondului fără a administra toate probele utile și pertinente, iar modificarea sentinței recurate, nu este posibilă fiind nevoie a se administra probe noi. Instanța, în virtutea rolului său activ, nu a cerut lămuriri cu privire la terenul identificat cu nr. topo 43/a, înscris în CF 56 Tîrlișua, al cărei proprietar tabular este P. O. R. Tîrlișua. Deși această pârâtă a relevat că acest teren nu este proprietatea tabulară a Parohiei și că nici nu are vreo pretenție, nu s-a solicitat identificarea lui către expert. Așa cum s-a arătat, și cum, de altfel rezultă și din schița medalion, suprafața de 1368 mp, al cărei proprietar tabular este P., este reprezentată de un drum de acces (în prezent drum comunal) care făcea legătura între drumul principal și biserica ortodoxă. Pe planșa nr. 1 parte din acest drum este hașurată cu culoarea verde (S5= 178 mp) și parte cu albastru (S2=115 mp). Acestea sunt porțiuni din "drumul bisericii", fiind parte din suprafața totală de 1368 mp. Deși expertul precizează că cele două suprafețe menționate fac parte din drumul comunal, acesta nu le identifică cu numere topografice. În schimb, identifică greșit S4 (planșa unu culoare portocaliu) și S3 (planșa unu culoare galbenă), ca fiind proprietate tabulară a Bisericii.
De asemenea, recurenții apreciază că era util a se solicita documentația în baza căreia P. s-a intabulat pe suprafața de 1368 mp și unde este, cu adevărat localizată această suprafață, eventual martori audiați în cauză ar fi putut arăta semnificația "drumului bisericii"
S-a mai susținut că instanța de fond nu a arătat în ce temei juridic, practic, a expropriat dreptul de proprietate asupra suprafeței de 540 mp, identificată în CF 954 și având număr top 39/3, dispunând emiterea unor noi numere top în favoarea Parohiei și care tehnic se suprapun peste ale recurenților.
Pârâții-recurenți arată că având în vedere aceste considerente apare absolut necesar ca prezenta cauză să fie rejudecată, pentru a se putea administra toate probele utile cauzei.
Recurenții arată că, contrar celor reținute au produs probe suficiente care atestă că terenul identificat în cf 954, în suprafața de 1224 mp aparține antecesorului lor, iar instanța de fond nu a făcut referire la ce se întâmplă cu suprafața de 540 mp și de ce este mai preferabil dreptul Parohiei, fiind în acest caz în prezența motivelor de casare prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 C.proc.civ.
Pe de altă parte, deși P. O. R. Tîrlișua nu a solicitat intabularea dreptului de proprietate, instanța a dispus în acest sens, intabulând terenul pe un nou amplasament (art. 304 pct. 6 și 9. C.proc.civ.)
S-a mai arătat că instanța de fond a respins cererea reconvențională fără a se motiva acest aspect, nefiind luate în considerare probele din dosarul de dezbatere a succesiunii după def. R. G. ă a M. ii, aflate la dosarul nr._ al Judecătoriei Beclean (art. 304 pct. 9. Cod proc.civ.).
Intimata S.C. DS Tîrlișua a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată în recurs
.
0 primă critică adusă de recurenți este aceea că raportul de expertiză tehnică depus în cauză este lovit de nulitate absolută, părțile nefiind citate la fața locului pentru efectuarea măsurătorilor. Această critică în opinia intimatei este nefondată, deoarece din probele aflate la dosar rezultă că părțile au fost legal citate pentru a se prezenta la efectuarea măsurătorilor, ba mai mult, pentru că expertul a fost împiedicat de pârâți să efectueze măsurătorile, s-au făcut mai multe adrese către Postul de Poliție Tîrlișua pentru a asigura sprijin expertului la efectuarea măsurătorilor.De altfel, din cuprinsul raportului de expertiză tehnică rezultă că pârâții recurenți au fost prezenți la efectuarea măsurătorilor, indicând " limitele terenurilor și construcțiile, fiecare indicând solicitările pe care le au".
0 altă critică adusă de recurenți sentinței atacate este aceea că a pronunțat o soluție în baza raportului de expertiză tehnică" întocmit de expertul P. V. care, ar fi identificat greșit imobilele cu date de c.f.
În acest sens, recurenții susțin că toate construcțiile edificate de fostul IFET B. (actualmente pârâta SG R. F. SA, în faliment) inclusiv cele cumpărate de către reclamantă, nu ar fi amplasate pe terenul în suprafață de 1368 mp. înscris în c.f.nr.56 Tîrlișua nr.top. 43/a proprietatea tabulară a pârâtei P. O. R. Tîrlișua. Recurenții susțin că terenul face parte din c.f.nr.954 Tîrlișua nr. top.3/3 (684 mp casă și ogradă ) și respectiv 39/3 (540 mp. grădină) fostă proprietate tabulară a lui R. G. ă a M. ii (întabulat în cartea funciară în anul l920 ). În sprijinul acestei susțineri, pârâții recurenți au invocat sentința civilă nr.110/2008 pronunțată de Judecătoria Beclean în dos.nr.l_, împrejurare față de care se impunea admiterea cererii reconvenționale și întabularea dreptului lor de proprietate și pentru diferența dintre suprafața ce apare în CF. nr. 954 (1.224 mp.) și cea efectiv folosită (961 mp.), deci 263 mp) la care ar urma să se adauge încă 192 mp. ca rezultat al extinderii proprietății lor spre apa Tibleșului.
Reclamanta - intimată arată că și această critică este nefondată, cu motivarea că din schița medalion de CF din raportul de expertiză tehnică întocmit de experta Chendrean Constanța și respectiv expertul P. Viorel, rezultă fără dubiu că nr.topografic 38/3 ce face parte din cf. nr. 954 Tîrlișua (casă și ogradă) este amplasat între nr.top.39/3 (grădina casei ) și drum, respectiv terenul pe care sunt amplasate construcțiile edificate de fostul IFST B. (care corespund nr.top.43/a din cf.nr. 56 Tîrlișua, proprietatea pârâtei P. O. R. Tîrlișua ). Ca atare, pârâții recurenți nu au dobândit terenul de peste drum, prin moștenire sau alt mod de transmitere a proprietății prevăzut de lege. Semnificativă în acest sens este și împrejurarea că, potrivit sentinței invocate de pârâții recurenți, calitatea de moștenitoare a proprietarului de cf.954 Tîrlișua nr.top.38/3 și 39/3 R. G. ă a
M. ii a avut-o defuncta R. Cătălina (în calitate de soție supraviețuitoare) al cărei moștenitor este pârâtul R. loan în calitate de fiu.
Așa fiind, pârâții reclamanți reconvenționali R. Ana și R. G. loan nici nu au calitatea de moștenitori ai proprietarului din c.f. R. G. ă a M. ii, apreciind că și din acest punct de vedere, identificarea terenurilor cu date de c.f, de către expertul P. V. este corectă.
Pârâții recurenți, criticînd hotărîrea primei instanțe, csolicită casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât ar fi necesară administrarea de probe noi în dovedirea susținerilor lor, nici această soluție nu poate fi adoptată de către tribunal deoarece, pe durata îndelungată a desfășurării procesului, aveau posibilitatea de a solicita orice probă pe care înțelegeau să o folosească în dovedirea susținerilor lor, iar dacă nu au făcut-o, aceasta nu este imputabilă primei instanțe.
De asemenea, s-a arătat că recurenți mai critică sentința primei instanțe și cu aceea că pârâta
P. O. R. Tîrlișua, deși nu a solicitat, a fost intabulată pe terenul din c.f.nr.56 nr.top.43/a/l în suprafață de 520 mp. și respectiv nr.top.43/a/2 în suprafață de 848 mp. Și această critică este nefondată deoarece această pârâtă nu a fost intabulată din nou ci, urmare admiterii acțiunii au fost necesare acele dezmembrări în vederea înscrierii dreptului de proprietate al reclamantei asupra construcțiilor dobândite prin cumpărare și respectiv a dreptului de superficie asupra terenului pe care acestea sunt edificate.
Tribunalul, examinând în baza prev.art.304 și 3041C.pr.civ. hotărârea atacată atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, constată că aceasta este temeinică și legală, nefiind dat nici un motiv de casare sau modificare a hotărârii
.
Tribunalul apreciază că instanța de fond a stabilit starea de fapt prin interpretarea corectă a mijloacelor de probă administrate în cauză, motiv pentru care nu vor mai fi reluate aceste statuări, ci se va proceda la analizarea hotărârii atacate din prisma criticilor formulate în cererea de recurs.
S-a invocat în primul rând faptul că raportul de expertiză tehnică efectuat n cauză ar fi lovit
de nulitate absolută ca urmare a faptului că părțile nu au fost citate la fața locului. Aceste susțineri sunt infirmate de cele consemnate de expert în cuprinsul raportului de expertiză (fila 4 vol II dosar fond), unde se consemnează că la măsurători au participat pârâții, care au arătat limitele terenurilor și solicitările proprii. De altfel recurenții-pârâți au avut o poziție oscilantă pe parcursul procesului față de efectuarea expertizei, dacă la început s-au opus cu vehemență efectuării măsurătorilor (f. 286 vol I dosar fond), ulterior au fost de acord cu anumite variante din expertiză, nu însă cu cea consfințită prin hotărârea atacată (f.133). Este evident că drepturile procesuale ale pârâților au fost respectate cu ocazia efectuării raportului de expertiză tehnică topo de către expertul P. V. și nu există motive pentru anularea acestuia.
Recurenții au susținut că P. O. R. Tîrlișua a arătat că terenul vizat nu este proprietatea sa tabulară și nici nu este interesat de acest imobil, în acest sens fiind depuse o serie de înscrisuri emanând de la Consiliul P. l al Parohiei ortodoxe române Tîrlișua (f.41-43) și de la Mitropolia C. ului, Maramureșului și Sălajului (f.45).
Tribunalul reține că aceste susțineri nu au nicio importanță în prezenta cauză, întrucât expertul a identificat terenul asupra căruia s-a instituit dreptul de superficie ca făcând parte din nr. top 43/a - drumul bisericii -, iar faptul că P. O. R. Tîrlișua, în calitate de proprietar tabular, nu este interesată de această proprietate, nu poate determina în sine recunoașterea unui drept de proprietate în favoarea recurenților în lipsa unui temei în acest sens. Tot în acest context, tribunalul observă că instanța de fond în mod corect a dispus ca dreptul de proprietate asupra întregii suprafețe de teren de 1.368 mp, aferentă noilor nr. topo 43/a/1 și 43/a/2 din CF nr. 56 Tîrlișua, să rămână înscris pe vechiul proprietar de CF P. O. R. Tîrlișua, această dispoziție fiind strâns legată de recunoașterea dreptului de superficie și de dobândire a dreptului de proprietate asupra construcțiilor în favoarea SC DS Tîrlișua, astfel încât trebuia dispusă chiar și în lipsa unei cereri din partea Parohiei în acest sens.
S-a mai invocat în cererea de recurs că instanța de fond nu ar fi motivat soluția de respingere a cererii reconvenționale, dar acest aspect nu corespunde realității, prin hotărârea atacată fiind abordate toate solicitările reclamanților-reconvenționali R. I., R. G. - I. și R. Ana cu privire la revendicarea diferenței de teren de 455 mp, lipsa de folosință a terenului și demolarea construcțiilor, soluția instanței de fond având la bază o apreciere judicioasă a probatoriului administrat în prezenta cauză.
Reclamanții - reconvenționali au invocat faptul că terenurile situate sub nr. top 38/3 și 39/3 nu ar fi fost identificate în mod corect de expert, existând o suprapunere cu terenul cu nr. top 43/a, dar nu au indicat în mod concret în ce ar fi constat greșeala expertului. Tribunalul apreciază că această expertiză reflectă situația reală a imobilelor-teren, aflându-se în concordanță și cu expertiza efectuată de expert Chedrean Constanta în dosar nr._ acceptată de R. I., R. G. - I. și
R. Ana, consfințită prin sentința civilă nr. 110/2008 a Judecătoriei Beclean, prin care de altfel doar suprafața de 684 mp i-a fost recunoscută prin moștenire lui R. I., restul de 540 mp fiind lăsat pe vechiul proprietar. Această hotărâre nu a fost atacată de R. I., acesta acceptând astfel că i s-a recunoscut dreptul de proprietate doar pentru suprafața de 684 mp, nu și asupra celor 540 mp, de altfel este de observat că acesta folosește o suprafață mai mare, respectiv de 961 mp.
Având în vedere cele arătate mai sus, tribunalul în baza art.312 alin.1 teza II din codul de procedură civilă va respinge recursul declarat de recurenții R. I., R. G. - I. și R. ANA, împotriva sentinței civile nr. 642/2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Beclean, ca neîntemeiat.
Față de prevederile art. 274 alin.1 Cod proc.civ., potrivit cărora "partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată";, tribunalul îl va obliga pe recurenți în solidar să plătească intimatei SC DS TÎRLIȘUA suma de 300 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de recurenții R. I., R. G. - I. și R. ANA, toți cu domiciliul în Tîrlișua, S. Izvor, Nr. 148, jud. B. -Năsăud, împotriva sentinței civile nr. 642/2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Beclean, ca neîntemeiat.
Obligă recurenții în solidar să plătească intimatei SC DS TÎRLIȘUA, cu sediul în Tîrlișua, Nr. 229A, ap. 2, jud. B. -Năsăud suma de 300 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||
B. I. S. | S. | I. | I. C. |
GREFIER,
E. M. -M.
Red./Dact. B.I.Sz./E.M.M.,
_ - 3 ex.
Judecător fond: O. u L.
| ← Decizia civilă nr. 1174/2013. Revendicare imobiliară | Decizia civilă nr. 4138/2013. Revendicare imobiliară → |
|---|
