Decizia civilă nr. 514/2013. Fond funciar

ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._ cod operator 4204

DECIZIA CIVILĂ NR. 514/R

Ședința publică din 30 octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: P. M. B.

JUDECĂTORI: P. G. G.

: Ț. D.

GREFIER: O. V.

Pe rol este soluționarea recursurilor civile declarate de intimații C. L. Ș. de aplicare a legii fondului funciar cu sediul în Ș. nr. 430, județul M. și C. J. M. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în B. M., str. G. Ș. nr. 46, județul M., împotriva sentinței civile nr. 888 din_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar.

La apelul nominal făcut în ședința publică la prima strigare se constată lipsa recurentelor C. L. Ș. de aplicare a legii fondului funciar, C. J.

M. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și a intimatului P. G. .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care: Instanța lasă cauza la a doua strigare având în vedere lipsa părților.

La apelul nominal făcut la a doua strigare se prezintă intimatul P. G., lipsă fiind intimatele C. L. Ș. de aplicare a legii fondului funciar, C.

J. M. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Intimatul P. G. arată că nu mai are alte cereri, excepții de formulat.

T. constată încheiată faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbaterile judiciare orale asupra recursului.

Intimatul P. G. arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea recursurilor. Arată că timp de 4 ani a plătit impozit pentru terenul în litigiu.

Instanța față de actele și lucrările dosarului reține cauza în pronunțare.

T. ,

Deliberând asupra recursurilor declarate de C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. și C. L. Ș. de aplicare a legii fondului funciar, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 888 pronunțată la data de 30 ianuarie 2013, J. ecătoria baia M. a admis cererea reclamantului P. G. împotriva pârâtelor

C. L. Ș. DE A. A LEGILOR F. F. și C. J. M. DE

A. A LEGILOR F. F. și în consecință a dispus modificarea titlului de proprietate nr. 165/2002 eliberat în favoarea lui P. Gavril, în sensul că terenul în suprafață de 1 ha cuprins în acest titlu face parte din U.P.V, U.A. 41A și nu aparține U.P.V, U.A. 52A.

De asemenea s-a luat act de renunțarea reclamantului la judecata capătului de cerere referitor la înscrierea dreptului de proprietate asupra acestui teren în cartea funciară.

C. L. Ș. de aplicare a Legilor fondului funciar și C. J. M. de aplicare a Legilor fondului funciar în solidar, să plătească în favoarea Statului suma de 800 RON reprezentând avans onorariu expert de a cărei plată reclamantul a fost scutit, dispunându-se și obligarea acestora la plata sumei de 650 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că urmare a cererii formulate în baza L. 18/1991, tatălui reclamantului, respectiv lui P. Gavril, i-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren cu vegetație forestieră de 1 ha consemnându-se că amplasamentul acesteia face parte din UP V UA 52A.

În urma decesului lui P. Gavril intervenit în_ s-a dezbătut succesiunea după acesta, iar conform certificatului de moștenitor 169/2009, soția supraviețuitoare, reclamantul, în calitate de fiu, și încă trei copii ai defunctului au fost declarați moștenitori legali ai lui de cuius.

Cu ocazia dezbaterii succesiunii s-a realizat între moștenitori și un partaj voluntar, reclamantului revenindu-i, printre altele, terenul cuprins în titlul de proprietate 165/2002.

În urma expertizei efectuate în cauză s-a constatat că amplasamentul terenului de 1 ha reconstituit prin titlul de proprietate 165/2002 se regăsește în UP V UA 41A și nu în UP V UA 52A cum s-a menționat în cuprinsul acestuia.

Prin urmare, s-a reținut că urmează a se face cuvenita rectificare a titlului de proprietate arătat, în sensul identificării corecte a amplasamentului acestuia.

În privința capătului de cerere vizând identificarea cadastrală a terenului reconstituit prin titlul de proprietate 165/2002, urmează a se lua act de renunțarea la judecata acestuia, astfel cum a declarat reclamantul.

S-a constatat că pârâtele au căzut în pretenții, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, astfel că acestea au fost obligate la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamant, cheltuieli constând în diferență onorar expert. De asemenea instanța a avut în vedere faptul că potrivit art. 18 din OUG 51/2008, modificată, pârâtele vor fi obligate la plata către stat a avansului onorariu expert de a cărei achitare petentul a fost scutit.

Împotriva acestei soluții au declarat recurs pârâtele C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. și C. L. Ș. de aplicare a legii fondului funciar.

În motivarea recursului declarat de C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. s-a arătat că titlul de proprietate a cărui modificare s-a dispus prin Sentința civilă nr. 888/2013 a fost eliberat de C. J., prin OCPI M., pe baza documentației înaintate de

C. L. Ș.: adeverința de proprietate nr. 983/_, procesul-verbal de punere în posesie din data de_ cu amplasamentul stabilit în U.P. V, u.a. 52A, în consecință actul pe care îl atacă reclamantul a fost eliberat în baza procesului-verbal depunere în posesie întocmit eronat de C. locală și anume amplasamentul titularului fiind înscris greșit. Răspunderea pentru întocmirea greșită a procesului-verbal de punere în posesie revine Comisiei locale de fond funciar Ș. .

În acest sens C. J. a arătat că potrivit art. 5 alin. c și i din HG 890/2005, stabilirea și punerea în posesie a suprafețelor de teren sunt atribute exclusive ale comisiilor locale.

De asemenea s-a arătat că prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei C.

J. nu s-a opus admiterii acțiunii reclamantului, în măsura în care se face dovada înscrierii greșite a amplasamentului, astfel că potrivit prevederilor legale partea care a recunoscut la primul termen de judecată pretenția dedusă judecății va fi exonerată de la plata cheltuielilor de judecată.

În drept au fost invocate prevederile art. 205, art. 454, art. 485 C.proc.civ., art. 59 din legea 18/1991 și HG 890/2005.

Au fost atașate cererii de recurs și un set de înscrisuri (f.3-7).

Prin memoriul de recurs formulat de C. locală Ș. de aplicare a legii fondului funciar Ș. s-a arătat că instanța în mod greșit a dispus obligarea Comisiilor la plata cheltuielilor de judecată deoarece potrivit art. 275 C.proc.civ., cele 2 Comisii nu pot fi obligate la plata unor astfel de cheltuieli.

În drept au fost invocate prevederile art. 304 pct. 9 și art. 275C.proc.civ.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs, instanța reține următoarele:

Obiectul cererii formulate de reclamantul P. G. îl constituie solicitarea de a se modifica Titlul de proprietate nr. 165 din 2002 eliberat de C.

J. M. pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

C. J. M. pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a depus la data de 3 noiembrie 2010 (fila 16 din dosar) înscrisul denumit "Completare la întâmpinare";, potrivit căreia s-a arătat că stabilirea amplasamentului este atributul Comisiei Locale, astfel că în măsura în care cele susținute de petent corespund adevărului nu se opun admiterii acțiunii, solicitând totodată să fie exonerați de la plata cheltuielilor de judecată. Înscrisul depus la fila 16 din dosar a fost formulat anterior primului termen de judecată stabilit în dosarul nr._, respectiv 15 decembrie

2010.

La data de 15 decembrie 2010, instanța în ședință publică, constatând că părțile au fost legal citate a pus în discuție cererile în probațiune dispunând și emiterea de adrese Comisiei locale și Ocolului Silvic Tg. Lăpuș. Adresele întocmite de aceste instituții au fost depuse la filele 29 respectiv 30 la data de 15 februarie 2011, respectiv 16 februarie 2011.

În înscrisul depus de C. locală Ș. la fila 30, se face mențiunea că acesta a fost depus după dezbaterea cauzei la termenul din 16 februarie 2011. Acest înscris poate fi considerat întâmpinare, deoarece în cuprinsul acestuia se arată că pârâta C. locală de aplicare a legii fondului funciar nu se opune admiterii acțiunii respectiv de a se schimba amplasamentul terenului.

Potrivit ar. 275 C.proc.civ., text legal invocat de recurente C. L. Ș. pentru aplicare legii fondului funciar, în susținerea motivului de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ., pârâtul care a recunoscut la primul termen de judecată pretenția dedusă judecății nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată. În prezenta cauză, recunoașterea pârâtei C. locală Ș. de aplicare a legii fondului funciar a intervenit la data de 16 februarie 2011, iar primul termen de judecată a fost fixat la data de 15 decembrie 2010.

Reținând aspectele de mai sus instanța consideră nefondate criticile aduse sentinței pronunțate de instanța de fond privind greșita aplicare a prevederilor art. 275 C.proc.civ., deoarece condițiile arătate de acest text legal pentru exonerarea de la plata cheltuielilor de judecată nu sunt întemeiate, recunoașterea dreptului fiind adusă la cunoștința instanței după dezbaterea cauzei la cel de-al doilea termen de judecată.

Având în vedere aspectele de mai sus, instanța va respinge recursul declarat de C. locală Ș. de aplicare a legii fondului funciar, deoarece acesta este nefondat.

În privința recursului declarat de C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. instanța cu majoritate a considerat întemeiat recursul sens în care a decis admiterea acestuia și exonerarea Comisiei J. ețene de la plata cheltuielilor de judecată, astfel că obligația de a suporta cheltuielile de judecată revine în exclusivitate Comisiei locale.

Instanța, în opinia majoritară a avut în vedere prevederile art. 5 și 6 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin HG 1172/_, text legal aplicabil la momentul la care a fost eliberat titlul de proprietate și întocmit procesul-verbal de punere în posesie nr. 983/_ (f.4 din dosarul din recurs). Potrivit articolelor arătate mai sus C. locală de aplicare a legii fondului funciar stabilește mărimea și amplasamentul terenului pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate și pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptățite să primească terenul, completează fișele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute, și le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competențelor ce le revin.

Eroarea de identificare în teren a punerilor în posesie revine în mod exclusiv Comisiei locale, C. J. neavând nici o culpă în acest sens, al mențiunii greșite din cuprinsul procesulu-verbal de punere în posesie, greșeală care a fost preluată, în baza documentației întocmite de aceasta la momentul la care a fost întocmit Titlul de proprietate.

Reținând aceste aspecte se poate reține că în sarcina Comisiei J. ețene M. pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor nu se poate reține nici o culpă privind întocmirea greșită a documentației privind punerea în posesie. De asemenea, s-a constatat că în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei C. J. a arătat că este de acord cu modificarea amplasamentului în măsura în care C. locală a menționat în cuprinsul documentației înaintate în vederea eliberării titlului de proprietate un amplasament greșit.

Având în vedere cele de mai sus, instanța, în opinia majoritară, în temeiul art. 312, raportat la prevederile art. 304 C.proc.civ., a considerat recursul declarat de C. J. M. pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor fondat, astfel că această recurentă va fi exonerată de la plata cheltuielilor de judecată stabilite în sarcina acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.

DECIDE:

Respinge recursul declarat de C. L. Ș. de aplicare a legii fondului funciar cu sediul în Ș. nr. 430 împotriva Sentinței civile nr. 888 pronunțate la data de 30 ianuarie 2013 de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ .

Admite recursul declarat de C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. cu sediul în B. M. str. G. Ș. nr. 46 împotriva Sentinței civile nr. 888 pronunțate la data de 30 ianuarie 2013 de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ pe care o modifică în sensul că:

Înlătură dispoziția din sentință privind obligarea Comisiei J. ețene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. la plata în solidar a sumelor stabilite cu titlu de cheltuieli de judecată.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate. Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 30 octombrie 2013.

PREȘEDINTE

JUDECĂTORI

G.

IER

P. M. B., P. G.

G.

, Ț. D. ,

O.

V.

cu opinie separată în sensul respingerii ambelor recursuri

Red./dact./M.B.P./_ 2 ex.

OPINIE SEPARATĂ A DOAMNEI J. ECĂTOR Ț. D.

În ceea ce privește recursul Comisiei J. ețene, afirmația acesteia potrivit căreia nu s-a opus admiterii acțiunii nu este exactă.

Analizând întâmpinarea depusă de această recurentă la dosarul de fond, se remarcă împrejurarea că aceasta nu și-a exprimat poziția clară și neechivocă, afirmând doar că, în măsura în care, pe baza probelor ce se vor administra în cauză, reclamantul va face dovada înscrierii greșite a amplasamentului în procesul verbal de punere în posesie aferent titlului de

proprietate nr. 165/2002, nu se opune admiterii acțiunii - fila 16 din dosarul de fond. Acest mod de exprimare nu intră în sfera de aplicare a dispozițiilor art. 275 Cod procedură civilă 1865.

Criticile formulate prin ambele cereri de recurs sunt nefondate.

Dispozițiile art. 275 Cod procedură civilă prevăd că pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului nu va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată.

Dispozițiile art. 275 Cod procedură civilă 1865 nu își găsesc aplicare atunci când pârâtul, la un termen ulterior celui ce a constituit prima zi de înfățișare, declară că este de acord cu admiterea acțiunii.

Recunoașterea la care se referă art. 275 Cod procedură civilă trebuie să fie efectivă, iar nu dedusă din alte împrejurări, trebuie să fie clară și neechivocă.

În speță în mod corect prima instanță a făcut aplicarea dispozițiilor art.

274 Cod procedură civilă, neexistând motive de modificare a sentinței atacate.

Așa fiind, în baza art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod procedură civilă 1865, am opinat pentru respingerea ca nefondate a ambelor recursuri declarate împotriva sentinței civile nr. 888/_ a Judecătoriei B. M. .

J. ecător Ț. D.

Red. _

T.Red. O.V./_

2 ex.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 514/2013. Fond funciar