Decizia civilă nr. 554/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ NR. 554/R/2013
Ședința publică de la 22 Mai 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: ANA-SS
JUDECĂTOR: D. T.
JUDECĂTOR: DAN-I. T. GREFIER: L. C.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de recurenta C. Ana împotriva Sentinței civile nr. 3985 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., privind și pe intimații C. R., C. L. P. de J. ,
C. J. C., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta C. Ana, personal, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
T. ul, în baza art. 159 indice 1, alin.4 Cod procedură civilă, din oficiu își verifică competența și stabilește că este competent, general, material și teritorial la soluționarea recursului, conform prevederilor art.2, pct.3 din Codul procedură civilă.
T. ul constată că în ce privește prezentul recurs, acesta a fost declarat în termenul prevăzut de lege, este comunicat și scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
T. ul procedează la identificarea recurentei care posedă C.I. seria HD nr. 6. eliberată de SCLEP D. la data de_ .
T. ul pune în discuție din oficiu excepția nulității recursului potrivit dispozițiilor art. 137 C.pr.civ., raportat la art. 303 C.pr.civ., apreciind că criticile din recursul formulat de către recurentă sunt străine de considerentele la hotărârii pronunțate de către instanța de fond, fiind reiterate motivele din cererea de chemare în judecată.
Având cuvântul, recurenta arată că nu are studii juridice, dorește soluționarea cauzei pe fond și solicită respingerea excepției invocate de către instanță.
T. ul reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.
T. UL
Reține că Judecătoria Turda, prin Sentința civilă nr. 3985/_, pronunțată în dosar nr._, a respins cererea formulată de reclamanta C. Ana în contradictoriu cu pârâtele C. L. P. de J., și C. J. C. .
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin cererile înregistrate la P. com. P. de J. sub nr. 625/_, 797/_, 822/_ și 797/_ (file 61-64) numitele C. Ana, C. Lucreția, C. M. și Gânj M. au solicitat reconstituirea dreptului de
proprietate, în calitate de succesori ai defunctului C. Iosif. Prin Hotărârea Comisiei Județene C. nr.79/_ s-a validat propunerea de reconstituire a dreptul de proprietate în favoarea lui C. Ana, Gânj M., C. M. și C.
I., în calitate de succesori ai lui C. Iosif, asupra terenului în suprafață de
3.05 ha, aceste persoane fiind înscrise în anexa 3, poziția nr. 92 (file 125-126)
În baza Hotărârii Comisiei Județene C. nr.79/_ s-a eliberat adeverința de proprietate nr. 66/14 ianuarie 1993 (fila 6). Calitatea de persoane îndreptățită a succesorilor C. Ana, C. Lucreția, C. M. și Gânj M. la reconstituirea dreptului de proprietate a fost recunoscut prin hotărârea Comisiei Județene, hotărâre ce își produce efectele în continuare, nefiind anulată sau modificată.
Pârâta C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor P. de J. a arătat în cuprinsul întâmpinării depuse la dosar că nu s-a procedat la emiterea titlului de proprietate până în prezent întrucât nu s-a reușit identificarea a două suprafețe solicitate de către reclamante, identificate cu denumirea populară Țuclui, de 0,09 ha arabil și respectiv 0,16 ha arabil.
În speță s-a mai contestat de către reclamanta C. Ana îndreptățirea la reconstituirea dreptului de proprietate a numitului N. lici I., solicitându-se anularea titlului de proprietate emis pe seama acestuia, fără însă a fi chemat în judecată în calitate de pârât titularul dreptului de reconstituire.
În acest sens, prima instanță a reținut că numitului N. lici I. i s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 1,93 ha teren situată pe teritoriul satului P. de J., com. P. de J., prin titlul de proprietate cu nr. 27629/666 emis de către C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C. la data de_ ( fila 105).
Instanța a mai reținut că potrivit art. III din legea nr. 169/1997 "(1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi: a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri";.
Instanța subliniază insă că în toate situațiile în care se solicită modificarea sau anularea unui act juridic - așa cum în cauza civilă dedusă judecății se solicită anularea unui titlu de proprietate, urmată de emiterea unui titlu în favoarea unei alte persoane - chemarea în judecată a tuturor părților implicate în emiterea acestuia, iar în special a persoanelor în favoarea cărora se solicită emiterea unui titlu de proprietate reprezintă o condiție necesară, constituind un caz de coparticipare procesuală obligatorie, neîndeplinirea ei făcând acțiunea inadmisibilă.
Necesitatea chemării în judecata a titularilor reconstituirii dreptului de proprietate, respectiv a tuturor celor în favoarea cărora în baza unei Hotărâri a Comisiei Județene pentru S. D. de P. Privată A. T. s-a dispus constituirea dreptului de proprietate, rezida in necesitatea asigurării în favoarea acestora a tuturor garanțiilor principiului dreptului la un proces echitabil.
In cursul judecății, instanța, in temeiul art. 129 alin 4 Cod.pr.civ a pus în dezbaterea contradictorie a părților lămurirea cadrului procesual avut în vedere de către reclamantă în momentul sesizării instanței de judecata, însă reclamanta C. Ana a arătat în ședința publică din data de 06 aprilie 2012 că nu înțelege să se judece cu restul moștenitorilor, iar în ședința publică din data de 04 mai 2012 că nu înțelege să se judece cu N. lici I., ci doar cu pârâta C. L. .
Unul din principiile care guvernează întreg procesul civil este principiul disponibilității părților asupra cadrului juridic al acțiunii, reglementat de prevederile art. 129 alin 6 Cod.pr.civ. In aceste condiții, peste voința părților in litigiu nu se poate introduce in cauza - din oficiu - o persoana care nu a fost chemata în judecata, in condițiile prevăzute de art. 112 Cod.pr.civ. Astfel, reclamantul este cel ce fixează cadrul procesul dedus judecații, având libera alegere in privința persoanelor cu care înțelege să se judece în respectivul litigiu.
În condițiile în care reconstituirea dreptului de proprietate s-a stabilit în favoarea mai multor persoane este necesar ca toți titularii dreptului de proprietate sa aibă posibilitatea de a-și face apărările necesare pentru a li se asigura astfel dreptul la un proces echitabil in fata unei instanțe, garantat de art. 6, al. 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului.
Împotriva Sentinței civile nr. 3985/_, pronunțată în dosar nr._ a formulat recurs reclamanta C. Ana.
Arată că instanța de fond a ținut cu pârâta motivat de faptul că ea, reclamanta, nu s-a conformat prevederilor legale, că n-a acceptat sa-l citeze pe
N. lici loan nepot în proces, pentru a se judeca reconstituirea și că n-a solicitat instanței reconstituirea - motiv pentru care i s-a respins acțiunea.
De asemenea arată că i s-a cerut să prezinte titlul de proprietate a fostului cumnat N. lici I., l-a rugat să se adreseze pârâtei, ea fiind emitenta titlului.
Din dovezile probatorii depuse la dosar reiese că pârâta este vinovată de emiterea titlului pe numitul N. lici I. .Reține că, Domnul Președinte J. trebuia să oblige pârâta să deschidă proces pentru anularea titlului lui N. lici
I. nepot, astfel consideră că ea este făptuitoarea în cauză.
Din partea comisiei a fost numit expert ing. M. ceilalți membrii ai comisiei sau jurista nu s-au prezentat la proces, la 12 km distanta de T. astfel a considerat că a fost sfidată justiția . A mai arătat că ea a fost prezenta la fiecare ședința are depuse înscrisuri probatorii și totuși i s-a respins acțiunea. A mai arătat că a pierdut in fata paratei care a încălcat Legea 18/1991, Legea 1/2000 și a Legii nr. 169/1997, prin faptul că a eliberat proprietatea surorii C. M. care a cerut în nume propriu prin declarația 822/_, suprafața de 1.16 ha a dat-o fostului soț N. lici I. plus 0,29 ha Seusa in total 1,45 ha din poziția 153 moștenirea lui C. I., decedat și C. Ana.
A dezinformat justiția cu înscrisuri mincinoase ca nu a reușit să identifice terenurile, când ele au fost identificate si înregistrate la primărie in urma cu 8 ani cu nr. 66/_ .
A mai arătat că Domnul Președinte J. n-a înțeles că pârâta este vinovată, s-a erijat in detectiv pentru a arata cum am fost furata si unde a ajuns partea din moștenire, astfel pârâta a luat din Registrul Agricol nr. 153 moștenirea sa și a dat-o fostului cumnat N. lici loan, suprafața 0,29 ha - Seusa.
A dovedit mecanismul cu care pârâta a deposedat-o de moștenire, pârâta trebuie obligata sa-i elibereze titlul de proprietate in cel de ai 23 -lea an. Solicită a se constata că există la dosar declarația surorii ei C. M.
din_ care explica citează: " moștenirea după defunctul C. Iosif 0,73 ha gradina se împarte la cei trei moștenitori de gradul 1 al patrulea fiind decedat, iar pentru moștenitoarea de gradul doi să se găsească modul legal " încheiat citatul.
In anul 2010 ing. M. a împărțit terenul pe cale amiabila la toți moștenitorii C. Ana gradul 10,18 ha, N. lici I. și N. lici V. gradul 2 0,18 ha; Gânj M. gradul 2 0,18 ha și C. R. gradul 2, 048 ha .
Aceasta adeverința nu mai produce efecte fiind rezolvata pe cale amiabila«
In a 5-a luna a fost nevoită să se adreseze d-lui președinte a judecătoriei T., in urma petiției s-a hotărât, de domnul președinte F. C.
J. să-i trimită motivarea. A chemat în instanță pârâta să-i elibereze titlul de proprietate, astfel moștenirea părinților a fost împărțită în mod egal.
C. M. fiica căsătorita N. lici primește de la părinți 1,16 ha ia poziția 36 Registrul Agricol in 1953 parcelele: La Varu 0.29; Cioanca 0,29 ; Rodos 0,29ha; Dealul sarcazit0,29 ha = 1,16 ha.
La poziția 128 Registrul Agricol in 1958 fiul C. Iosif primește: Tăvălite 0,57 ha; Fântânele 0,21 ha; Seusa 0,29 ha ; Gradina 0,05 ha total 1,16 ha cu care a intrat in CAP in 1059 -1960.
Parata a dezinformat justiția prin înscrisuri mincinoase de exemplu: 0,16 ha Tuclui nu sunt identificate dar declarația + cererea nr. 66/_ de 8 ani identificata depusa la primărie in dosar se găsește la fila 77 - 79, suprafața de 0,09 am identificat proprietarii, vecinii sunt decedați iar,copii lor nu-si mai amintesc, aceasta suprafața o solicita din rezerva primăriei in imediata apropiere.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.299 alin.1 Cod de procedură civilă, hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională sunt supuse recursului. Conform art.303 alin.1 Cod de procedură civilă, recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs.
Din analiza celor două texte legale reiese, pe de o parte că obiectul recursului îl constituie o hotărâre dată fără drept de apel, în cauză; iar motivarea trebuie făcută prin însăși cererea de recurs. Cu privire la motivare, din interpretarea dispozițiilor art.303 și următoarele Cod de procedură civilă reiese că motivele de recurs constau în criticile aduse hotărârii atacate, critici care trebuie subsumate motivelor de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.1-9 sau a celor de netemeinicie prevăzute de art.3041 Cod de procedură civilă.
Față de soluția pronunțată de prima instanță cu privire la neînprocesuarea numitului N. lici I., care a făcut imposibilă cercetarea cererii reclamantei cu privire la terenul asupra căruia acestuia i s-a reconstituit dreptul de proprietate, criticile recurentei sunt străine de hotărâre. În aceste condiții, tribunalul apreciază că invocarea unor aspecte străine de hotărârea pronunțată și de considerentele ei, echivalează cu nemotivarea recursului.
Ca urmare, în temeiul dispozițiilor art.137 raportat la art.303 alin.1 și art.306 Cod de procedură civilă, tribunalul va admite excepția și va anula recursul declarat de C. Ana.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția nulității recursului.
Constată nulitatea recursului declarat de C. Ana împotriva Sentinței civile nr. 3985 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., pe care o menține în totul.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Mai 2013.
Președinte, Ana-SS | Judecător, D. T. | Judecător, Dan-I. T. |
Grefier, L. C. |
Red/Dact/SS 2ex._
Jud. Fond.F. C. J.
| ← Decizia civilă nr. 347/2013. Fond funciar | Încheierea civilă nr. 187/2013. Fond funciar → |
|---|
