Decizia civilă nr. 560/2013. Grănițuire
| Comentarii |
|
Dosar nr._ R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ CODP 3184
DECIZIE Nr. 560/2013
Ședința publică de la 06 Noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE F. | S. | B. |
Judecător D. | T. | |
Grefier G. | P. |
S-a luat spre examinare în vederea pronunțării, urmare recalificării căii de atac, apelul promovat de către pârâții B. I. și B. E. în contra Sentinței civile nr. 1155 din_, pronunțată de Judecătoria Turda, privind și pe intimații B. G. și P. S., având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din 30 octombrie 2013, fiind consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta hotărâre; la acel termen, pentru a se depune concluzii sau note scrise, la solicitarea apelantei B. E. și care au fost înregistrate la data de 4 noiembrie 2013 - f.17, instanța a amânat pronunțarea pentru data de azi, când a hotărât următoarele:
T R I B U N A L U L
Prin Sentința civilă nr. 1155 din_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantele B. G., P. S. în contradictoriu cu pârâții B. I., B.
E., având ca obiect grănițuire. S-a stabilit linia de hotar între imobilul situat administrativ în mun. T. str. T. C., nr. 33, înscris în CF 9061
T., A+1, cu nr. top 6823/1/1, cu destinația casă familială, curte și grădină, în suprafață de 324 mp și imobilul situat administrativ în mun. T. str. T. C., nr. 31, înscris în CF 7470 T., A+1, cu nr. top 6823/2, cu destinația casă familială, curte și grădină, în suprafață de 370 mp între coordonatele pct. A - B, amplasate conform variantei I a memoriului tehnic realizat de expert tehnic judiciar Deac Andrei Nicolae.
Au fost obligați pârâții să predea reclamantelor în deplină proprietate și posesie, suprafața de teren de 19 mp, pe care o ocupă din terenul cu nr. top. 6823/1/1 proprietate tabulară a reclamantelor, precum și să ridice construcțiile edificate asupra acestei suprafețe.
S-au respins restul pretențiilor reclamantelor.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, imobilul înscris în CF 9061 T., A+1, având nr. top 6823/1/1, având destinația casă familială, curte și grădină, cu suprafața de 324 mp, având ca proprietari tabulari pe defuncții Camarasan Lazăr și Camarasan Ana, ca bun comun, cu titlu de cumpărare. Acest imobil este situat din
punct de vedere administrativ în mun. T., str. T. C., nr. 33, jud. Cluj.
Prin Sentința civilă nr. 420/2010 pronunțată de Judecătoria Turda în dosarul civil nr._, reclamantele B. G. si P. S. au dobândit dreptul de proprietate asupra acestui imobil, cu titlu de moștenire, după defuncții părinți Camarasan Lazăr și Camarasan Ana, în cote egale de 1/2 fiecare.
Pârâții B. I. și B. E. au dobândit în anul 1987, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat de notariatul de Stat T. sub nr. 2700/1987 din data de_, dreptul de proprietate asupra imobilului situat administrativ în T., strada T. C. nr. 31, jud. Cluj înscris în CF 7470 T. A+1, nr. top. 6823/2, cu destinația de "casa familiala, curte si gradina" in suprafața de 370 mp, prin cumpărare de la defuncta Cămărășan Ana.
Potrivit anexelor la contractul de vânzare-cumpărare, la momentul înstrăinării imobilului către pârâți s-au avut în vedere niște dimensiuni concrete si exacte ale terenului, măsurate conform schițelor depuse la dosar. In vederea determinării limitei de hotar dintre cele două imobile,
limitrofe, în cauză a fost întocmită o expertiza tehnică judiciară în specialitatea topografie de către expert tehnic inginer Deac Andrei Nicolae. Potrivit concluziilor formulate de către expert în cuprinsul raportului de expertiză, în urma măsurătorilor efectuate la fața locului, s-a constatat că imobilul aflat în proprietatea reclamantelor situat în T., S. T. C., nr. 33, se suprapune în regim de carte funciară cu imobilele înscrise in CF 9061 T., nr. top. 6823/1/1 în suprafața de 324 mp si cu imobilul înscris in CF 4728 T. cu nr. top. 6823/1/2 in suprafața de 431 mp. Expertul a constatat că imobilul reclamantelor are o suprafata măsurata și îngrădita de 701 mp, cu 54 mp mai mica decat suprafața înscrisa în cartile funciare cu care se suprapune.
De asemenea imobilul aflat in proprietatea paratilor are o suprafața măsurata si îngrădita de 389 mp, cu 19 mp mai mare decat suprafața înscrisa in CF 7470 T. . Expertul a precizat totodată ca suprafața totala înscrisa in cele 3 cărți funciare este de 1125 mp, iar suprafața totala din măsurători ale celor 2 imobile in litigiu este de 1090, cu 35 mp mai mica decat suprafețele înscrise in CF.
Raportat la contractul de vânzare cumpărare prin care paratii au dobândit dreptul de proprietate imobilului in litigiu se menționează că, potrivit schiței anexa la documentația de dezmembrare a imobilului, acesta are o forma regulata limitele imobilelor in litigiu fiind linii drepte, expertul întocmind două variante de grănițuire a imobilelor în litigiu.
Instanța a reținut cu prioritate că linia de hotar dintre cele două
imobile este, așa cum corect au arătat reclamantele, dreaptă, împrejurare de rezultă cu evidență din documentația aferentă vânzării întocmită în anul 1987.
Totodată a avut în vedere că varianta II propusă de expert, în care diferența de suprafață în minus este suportată proporțional de către părți, nu poate fi luată în considerare întrucât în această variantă se diminuează în mod nejustificat suprafața asupra căreia pârâții au dobândit dreptul de proprietate prin contract de vânzare-cumpărare autentificat, suprafață ce a fost identificată în concret la acel moment cu indicarea dimensiunilor laturilor terenului. Această împrejurare a fost de asemenea arătată și de către reclamante, care au precizat că antecesoarea lor, de la care pârâții au
dobândit dreptul de proprietate a indicat acestora limitele proprietății, cu care pârâții au fost de acord.
Instanța a apreciat varianta I de grănițuire ca fiind cea corectă în condițiile în care aceasta respectă limitele de proprietate ale imobilului pârâților astfel cum aceștia l-au dobândit în proprietate. În această variantă, s-a constatat că pârâții ocupă în plus o suprafață de 19 mp din terenul aparținând reclamantelor, suprafață pe care se află amplasate construcții anexe, nedefinitive, aparținând pârâților.
Față de cele reținute și în baza art. 584 Cod civil, instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată și precizată de reclamante conform dispozitivului analizat.
Totodată în baza art. 480 Cod civil, a obligat pârâții să predea reclamantelor în deplină proprietate și posesie, suprafața de teren de 19 mp, pe care o ocupă din terenul cu nr. top. 6823/1/1 proprietate tabulară a reclamantelor, precum și să ridice construcțiile edificate asupra acestei suprafețe. Instanța a respins restul pretențiilor reclamantelor ca neîntemeiate, reținând că la acest moment instanța nu poate dispune autorizarea reclamantelor să desființeze construcțiile pe cheltuiala pârâților, aceasta fiind o procedură ce ține de faza de executare si poate fi dispusă numai în condițiile art. 580 indice 2 C. Pr. Civ.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal au declarat recurs pârâții B. I. și B. E. , solicitând modificarea hotărârii, arătând că sunt de acord cu varianta 2 propusă de expert, variantă care nu a fost luată în considerare de către instanță. Construcția și gardul de lemn construit de apelanți există de peste 20 de ani, timp în care reclamanții nu au avut nicio obiecție.
Construcțiile au fost cumpărate de apelanți și nu edificate de ei.
Intimatele au depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului, învederând că la ultimul termen de judecată cu ocazia dezbaterilor pârâții au arătat că doresc grănițuirea conform variantei 1 din expertiză.
Nu motivează în niciun fel de ce tribunalul ar trebui să se oprească la varianta 2 în condițiile în care s-a motivat suficient de corespunzător alegerea variantei 1.
Hotărârea de fond are la bază probațiunea administrată, iar apelul pârâților nu conține alte critici în sensul de a preciza în ce constă eroarea cuprinsă în hotărârea care ar trebui schimbată.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică, tribunalul reține următoarele:
Starea de fapt așa cum a fost rețuinută de instanța de fond, respectiv calitatea de proprietar a terenurilor învecinate ale părților nu a fost contestată.
Potrivit art. 584 C. civil Orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa. Cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate.
În principiu, grănițuirea reprezintă o operațiune de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre două proprietăți vecine menite să apere dreptul de proprietate și se dispune atât în cazul unei inexistențe de delimitări între proprietăți cât și în situația în care astfel de semne exterioare există, dar sunt contestate de părți.
Prin soluționarea cererii, trebuie reconstituit vechiul hotar între proprietățile învecinate, la origine nelitigios și în acest sens trebuie administrate toate probele necesare pentru stabilirea acestui vechi hotar.
Prealabil trebuie reținut că în sistemul vechiului cod de procedură civilă niciuna din probe nu avea prevalență în fața alteia, concluziile raportului nu sunt esențiale în soluționarea unui litigiu având ca obiect grănițuire. Urmărind a se reconstitui vechiul hotar, este necesar ca prin probe testimoniale să se determine vechiul traseu al mejdiei iar pentru punerea în executare a hotărârii, un specialist în materia topografie să realizeze lucrarea specifică. Cu alte cuvinte, fiind evident că în unele situații, vechea mejdie a fost stabilită cu mult timp înainte și la fața locului să nu existe semne exterioare evidente, opinia expertului trebuie coroborată cu probele testimoniale și din coroborarea tuturor probelor trasă concluzia.
Așa cum rezultă din planșele întocmite cu ocazia partajării, actualele proprietăți provin dintr-un singur corp funciar care a făcut obiectul unei dezmembrări.
Vecinătățile celor două fonduri, pe celelalte laturi decât pe cea comună, nu au fost contestate.
Plecând de la cele arătate mai sus, probele administrate trebuie să justifice reconstituirea vechiului hotar între cele două fonduri învecinate.
Planurile și schițele întocmite cu ocazia parcelării terenurilor relevă ca mejdiile terenurilor sunt în principiu perpendiculare pe calea publică (f. 12- 13).
În interogatoriul luat, cei doi apelantul B. I. a recunoscut că frontul la stradă al imobilului dobândit de ei era la data vânzării de 9,5 m. Din declarațiile martorilor Suciu Viorica (f. 46), Gârbovan E. (f. 47), M.
I. (f. 48) rezultă că între părți au existat discuții cu privire la gardul existent, că pârâții au refăcut gardul existent la data cumpărării imobilului și că în anul 1992 apelanții ar fi mutat gardul.
Cu ocazia dezbaterilor, în fața instanței de fond poziție consemnată și în încheiere, apelanții au învederat instanței că sunt de acord cu varianta 1 din raportul de expertiză.
Analizând cele două variante, concluzia care se desprinde este că prin adoptarea variantei 2 de mejdie așa cum au cerut-o prin apel, frontul la stradă cât și în spatele parcelei, se diminuează mai mult decât în varianta 1 stabilită de către instanță, parcela apelanților având în această situație o suprafață și mai mică decât cea reținută în varianta 1, ceea ce pune în discuție implicit și interesul apelanților în a solicita această variantă.
Cererea de administrare a unei noi expertize nu este întemeiată întrucât nici în fața instanței de fond, dar nici prin apel nu s-a formulat vreo obiecțiune sau critică în legătură cu administrarea acestui mijloc de probă. Potrivit art. 295 alin. 2 C.pr.civ. instanța va putea încuviința refacerea sau completarea probelor dacă consideră că sunt necesare pentru soluționarae cauzei. Expertul a propus două variante având ca orientare și planurile de dezmembrare care au stat la baza operațiunilor de carte funciară anterioară dobândirii imobilului de către apelanți indicând și varianta actuală.
Prin varianta 1 se respectă frontul la stradă recunoscut de către apelanți că îl avea terenul lor la data cumpărării.
Dispoziția instanței privitoare la ridicarea construcțiilor edificate pe terenul ocupat de apelanți se impune în virtutea stabilirii graniței și a constatării faptului că în urma acestei operațiuni aceste imobile ocupă o parte din terenul ce se impune a fi restituit.
Susținerile apelanților că aceste construcții au fost cumpărate și nu edificate de către ei nu sunt probate în niciun fel.
Argumentele cuprinse în răspunsul la întâmpinare depus la data de_ nu pot fi analizate întrucât instanța poate cerceta doar motivele
depuse în termen, iar după închiderea dezbaterilor nu se mai poate modifica cererea de apel.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 296 C.pr.civ. va respinge ca nefondat apelul declarat de B. I. și B. E. împotriva Sentinței civile nr. 1155 din_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., pe care o va păstra în întregime. Intimații au făcut cheltuieli de judecată cu angajarea unui apărător (f. 15). Fiind în culpă procesuală ca urmare a respingerii apelului, în temeiul art. 274 C.pr.civ. va obligă pe apelanți să plătească intimatelor B. G. și P. S. suma de 1500 lei, cheltuieli de
judecată în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat apelul declarat de B. I. și B. E. împotriva Sentinței civile nr. 1155 din_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., pe care o păstrează în întregime.
Obligă pe apelanți să plătească intimatelor B. G. și P. S. suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 06 Noiembrie 2013.
Președinte,
F. S. B.
Judecător,
D. T.
Grefier,
G. P.
G.P. 07 Noiembrie 2013 Red.dact.D.T./C.Ț.
6 ex/_
Jud.fond. A. G. N.
| ← Decizia civilă nr. 3269/2013. Grănițuire | Decizia civilă nr. 37/2013. Grănițuire → |
|---|
