Decizia civilă nr. 126/2013. Grănițuire
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVIL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr . 126
Ședința publică din 15 octombrie 2013 Completul compus din:
Președinte: P. D., judecător Judecător: I. D. H.
Grefier: V. H.
S-a luat în examinare apelul - după recalificarea căii de atac din recurs în apel, formulat de către apelanta B. M. -P., domiciliată în comuna Ip, nr. 29, Jud. Sălaj- cu dom.proc.ales la cab.av. M. S. D., din municipiul B., sect. 3, B-dul U., nr. 47, Bl. E 3/A 2, Sc.2, etj. 7, ap.48, împotriva sentinței civile nr. 720 din 13 iunie 2013 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei, pronunțată în dos. nr._, având ca obiect, grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurenta reclamantă
B. M. - P., asistată de către apărătorul acesteia, av. M. S. - D., care depune la dosar împuternicire avocațială de la fila 32, precum și Maghiar Sandor, în reprezentarea intimatului pârât N. Eneric B., lipsă fiind intimatii pârâți N. E.
B., S. M., B. E., H. N. și M. E. .
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit disp. art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că pricina se află la primul termen de judecată, recursul este motivat și semnat, recurenta a depus la dosar dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 9,5 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.
Se constată depuse la dosar prin serviciul registratură al instanței, Încheierea nr. 10076 din_ a Oficiului de Cadstru și Publicitate Imobiliară Sălaj - Biroul de cadastru și Publicitate Imobiliară Șimleu Silvaniei de la fila 22 și anexa nr. 1 a Cărții funciare nr. 50422 de la fila 23.
Intimatul pârât N. E. B., depune la dosar prin serviciul registratură al instanței, întâmpinare, de la filele 15,16, încheiere de autentificare nr. 1031 din_ de la fila 17, extras de Carte Funciară de la filele 18, 19,20.
Reprezentantul intimatului pârât N. E. B., - Magyar Sandor, depune la dosar, traducerea din limba maghiară a dovezii că figurează în evidența Baroului Avocaților din Szeged de la fila 22, procură judiciară prin care d-l Magyar Sandor este împuternicit să-l reprezinte în prezenta cauză pe intimatul pârât N. E. - B.
, de la fila 23, depune de asemenea concluzii scrise de la filele 24,25,26 și declarații ale numiților H. N. - fila 27, B. E. - fila 28, S. M. - fila 29,
M. E. - fila 30 și N. E. - fila 31.
Un exemplar din întâmpinarea depusă la dosar se comunică cu reprezentantul recurentei reclamante B. M. - P. - av. M. S. - D. .
Întrebați fiind, reprezentantul recurentei reclamante B. M. - P. - av.
S. - D., arată că nu mai are alte cereri, iar reprezentantul intimatului pârât
E. B. - Magyar Sandor, arată de asemenea că nu mai are alte cereri. Reprezentantul apelantei reclamante B. M. - P. - av. M. S. - D. ,
solicită admiterea apelului contra sentinței judecătoriei Șimleu Silvaniei, arătând că le-a fost comunicată expertiza și că le-a fost diminuată suprafața, au solicitat ca grănițuirea dintre cele două proprietăți să se facă având în vedere varianta nr. 3, anexa 5 a raportului de expertiză deoarece aceasta este cea mai apropiată ca dimensiune din titlul de proprietate valabil, existent și depus la dosar ca înscris în probațiune. Arată în continuare că pârâtul a recunoscut în întâmpinare că suprafața pe care o folosește este suprafața reclamantei.
Întrebat de către instanță dacă pe aliniamentul despărțitor se văd ceva semne vechi sau fundație de beton, reprezentantul apelantei reclamante av. M. S. - D.
, arată că pârâtul a recunoscut că, construiește pe terenul reclamantei.
Solicită admiterea apelului, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâtului N. E. B. - Magyar Sandor, arată că este avocat comunitar european și depune la dosar concluzii scrise.
T.
Prin Sentința civilă nr._ a judecătoriei Șimleu Silovaniei s-a admis în parte acțiunea formulată și precizată de reclamanta B. M. -P. , în contradictoriu cu pârâții N. E. B., H. N., M. E., N. E., S. M.
, și B. E., având ca obiect grănițuire.
S-a stabilit linia de hotar între proprietatea reclamantei B. P. M. și a pârâtelor N. E., S. M., B. E., H. N. și M. E., situată administrativ în comuna Ip nr.29, județul Sălaj, înscrisă în CF 50407 Ip nr. top. 532/b/2 și proprietatea pârâtului N. E. B., situată administrativ în comuna Ip nr.30, județul Sălaj, înscrisă în CF 50406 Ip nr. top. 533/b, pe aliniamentul din varianta 1 anexa 3 din expertiza întocmită de expertul tehnic judiciar Stanca Florin în prezentul dosar și depusă la J. Șimleu Silvaniei la data de_, raport de expertiză care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
A fost obligat pârâtul N. E. B. la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 700 lei, reprezentând ½ din contravaloarea expertizei tehnice întocmită în cauză.
S-a respins ca nefondată cererea reclamantei de obligarea pârâtului N. E.
la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocațial. Pentru a pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta este proprietara terenului situat în intravilanul comunei Ip, în suprafață totală de 988 mp, compus din curte și grădină precum și a construcției edificate pe aceasta având următoarele vecinătăți: V-Crișan Eugenia; E-N. Imre; N-drum comunal.
Dreptul de proprietate asupra acestui imobil a fost obținut de soțul reclamantei, B. Alexandru, decedat la data de_ prin reconstituirea dreptului de proprietate, emițându-se TP nr. 43444/25182/_ . In urma def. B. Alexandru s-a emis CM nr. 248/1996, moștenitoarea defunctului fiind reclamanta. Ulterior, imobilul a fost întabulat în CF 50407 Ip nr. cad.532/b/2.
Pârâtul N. E. B. este proprietarul imobilului înscris în CF nr.414 Ip nr. top.533/b sub B3, situat administrativ la nr.30 în localitatea Ip, județul Sălaj.
Terenurile au fost identificate la fața locului și tabular prin expertiza tehnică judiciară efectuată în cauză.
Rolul instanței, în caz de litigiu între proprietarii fondurilor învecinate cu privire la amplasamentul liniei care desparte proprietățile lor, este să reconstituie hotarul la origine nelitigios în funcție de elementele faptice care se regăsesc în situația de la fața locului.
Reclamanta susține că între terenul pe care îl deține în proprietate și terenul pârâtului, deși există semne exterioare de delimitare, sunt îndoieli că acestea ar fi amplasate pe traseul hotarului dintre cele două proprietăți, astfel încât între părți au apărut neînțelegeri și acuzații reciproce de încălcare a proprietăților.
Pârâtul susține că între cele două proprietăți există gard deci este stabilită o linie de hotar, ca atare, acțiunea reclamantei nu este admisibilă, atâta vreme cât, în conformitate cu art. 584 C.civ., grănițuirea este admisibilă numai atunci când nu există hotar sau semn de hotar.
Conform expertizei tehnice realizate în cauză, conform limitelor din teren prezentate de părțile din cauză pe laturile care nu fac obiectul litigiului și împrejmuirile existente la data efectuării expertizei pe latura în litigiu, rezultă că reclamanta B. M. P. folosește suprafața de 2.087 mp, față de suprafața totală de 2.200 mp, înscrisă în CF 50407 Ip și CF 50422 Ip, iar pârâtul N. E. B. folosește suprafața de 2.257 mp, față de 2.428 mp, înscrisă în CF 50406 Ip.
Rezultă, din cele menționate mai sus, că suprafața determinată conform măsurătorilor nu coincide și este, în ambele cazuri, mai mică decât cea înscrisă în CF.
Conform clarificărilor aduse de către expert raportului de expertiză, între imobilele din CF 50407 Ip și CF 50406 Ip se interpune imobilul cu nr. top. 532/c.
Reclamanta a dorit ca grănițuirea între cele două proprietăți să fie stabilită conform variantei 3 anexa 5 a raportului de expertiză, iar în urma acesteia, suprafața rezultată pentru reclamantă ar fi fost de 2.143 mp (97% din suprafața înscrisă în CF), iar cea rezultată pentru pârâtul N. E. B. ar fi fost de 2.202 mp (91% din suprafața înscrisă în CF).
Pârâtul s-a opus la grănițuirea fondurilor învecinate.
Opinia expertului desemnat în cauză a fost că varianta optimă pentru grănițuire ar fi pe împrejmuirea existentă (pe zonele împrejmuite) și la o distanță de 45 cm de limita vestică a construcției existente a pârâtului N. E. B. (zonă neîmprejmuită) - în aliniament cu împrejmuirea limitrofă. În această variantă, suprafața rezultată pentru reclamantă ar fi de 2.088 mp și ar reprezenta 95% din suprafața înscrisă în CF, iar suprafața înscrisă în CF. De asemenea, expertul își motivează alegerea având în vedere și existența, într-adevăr nu în totalitate, a unei împrejmuiri, inclusiv cu fundație din beton.
În consecință, instanța, față de motivele invocate de expert, considerând cea mai potrivită variantă, va primi propunerea expertului și în baza art. 480 și 584 cod civil va stabili linia de hotar pe aliniamentul din varianta 1 anexa 3 din expertiza întocmită de expertul tehnic judiciar Stanca Florin în prezentul dosar și depusă la J. Simleu Silvaniei la data de_, raport de expertiză care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța nu a împărtășit ideea și opțiunea reclamantei de a stabili linia de hotar conform variantei 3 anexa 5 a raportului de expertiză datorită diferenței destul de mari între suprafețele ce ar urma să revină în proprietatea fiecăreia dintre părți (97%, respective 91%).
Împotriva hotărârii a declarat recurs reclamanta B. Matia - P., solicitând modificarea acesteia în sensul stabilirii liniei de hotar conform variantei 3 anexa 5 din expertiza efectuată în cauză.
Calea de atac a fost reclalificată de instanță din recurs, în apel. În motivare, reclamanta arată următoarele:
Faptul că suprafața determinată conform măsurătorilor nu coincide cu cea existentă nu justifică stabilirea liniei de hotar în funcție de cele mai apropiate valori pentru ambele părți, deoarece pârâtul N. E. B., nu poate avea solicitări în acest sens, neformulând acțiune reconvențională.
Reclamanta a solicitat stabilirea liniei de hotar conform variantei 3 anexa 5 din raportul de expertiză deoarece aceasta este cea mai apropiată de evidențele din titlul de proprietate. Nu are relevanță că suprafața de teren îi revine pârâtului, câtă vreme acesta nu a formulat cerere reconvențională.
În completarea la raportul de expertiză se arată că între cele două proprietăți se interpune nr. topografic 532/C, care aparține reclamantei, însă instanța de fond a omis acest nr. cadastral, care revine reclamantei prin moștenire.
Prima instanță, a greșit neacordând cheltuielile de judecată, care se ridică la suma de 15.000 lei, la care se adaugă cele din recurs.
ul nu este fondat.
Reclamanta deține în proprietate suprafața de 988 mp teren, curte, grădină cu casă, nr. top 532/b/2, C.F. 50407 prin conversia CF 483; suprafața de 1212 mp. înscrisă în C.F. 50422 prin conversia CF 483 și suprafața de 1200 mp cu nr. top 523/C (f. 34, 43-46).
Pârâtul este proprietar asupra suprafeței de 2428 mp cu casă și anexe gospodărești nr. top. 533/b CF. 50406 prin conversia nr. top 414.
Administrativ, reclamanta locuiește la nr. 29 iar pârâtul la nr. 30, loc. Ip, deci proprietățile se învecinează.
Inițial, raportul de expertiză a constatat că între nr. topo 532/b/2, al reclamantei și nr. top 533/b al pârâtului se interpune nr. topo 532/C, așa cum s-a stabilit la a doua verificare în teren, însă cu acordul părților, expertiza a avut în vedere stabilirea liniei de hotar între imobilele aflate ad- tiv la nr. 29 și 30. În acest fel, s-a făcut referire și la nr. top. 532/C, care este proprietatea reclamantei și care se află limitrof cu proprietatea pârâtului.
Dreptul de proprietate conferă titularului său și dreptul de a pretinde proprietarilor vecini delimitarea materială a întinderii drepturilor lor. Deci, prin acțiunea în grănițuire, se urmărește ca instanța să determine prin semne exterioare, întinderea celor două fonduri, la sesizarea uneia din părți, fără a se impune cu necesitate ca pârâtul să formuleze cerere reconvențională. Mai exact, prin hotărâre se stabilește forma terenului al cărui contur se fixează prin linia de hotar.
În speță, au fost efectuate mai multe variante și anexe, mai întâi, s-au efectuat schițe care atestă folosința actuală a terenului împrejmuit, situație în care reclamanta folosește suprafața de 2087 mp. Față de suprafața totală de 2200 mp
(top. 532/b/2.988 mp + top. 532/C - 1200 mp) iar pârâtul folosește suprafața de 2257 mp. față de suprafața de 2428 mp înscris în CF.
Au fost efectuate și alte variante, în fiecare variantă părților le revine în fapt mai puțin decât este înscris în C.F. pentru fiecare.
În dispută au rămas varianta 1, anexa 3 și varianta 3 anexa 5, dintre care, prima instanță a optat pentru varianta 1 anexa 3, pe considerentul că prezintă echitabilitate, suprafețele de teren ale părților se reduc procentual aproximativ egal.
Analizând cele două variante, se constată că, în adevăr, varianta 1 anexa 3 este mai echitabilă, care respectă împrejmuirea existentă (pe zonele împrejmuite) și linia de hotar va fi la 45 cm de construcția pârâtului. De asemenea, fundația reclamantei va fi la o distanță de 0,17 m de linia despărțitoare.
În acest fel, fiecare parte, va avea posibilitatea efectuării unor lucrări la imobile, cu prioritate la casa de locuit care trebuie să asigure un nivel de confort civilizat necesar pentru fiecare persoană.
În schimb, în varianta 3 anexa 5 linia de hotar coincide cu peretele din spate a casei de locuit a pârâtului dinspre proprietatea reclamantei, ceea ce înseamnă că pentru lucrările de întreținere a casei de locuit, pârâții vor fi nevoiți să folosească pe perioada executării acestora, parte din terenul reclamantei, ceea ce plecând de la premisa existență, ar genera neînțelegeri, fapt ce contravine efectelor grănițuirii.
Situația analizată, cu deznodământul stabilirii liniei de hotar conform variantei 1 anexa 3, se conjugă cu respectarea unei probabilități cu privire la procentul de suprafață rămas în folosință, de 95% - 2088 mp pentru reclamantă și de 93% - 2257 mp pentru pârât.
În schimb, varianta 3, anexa 5, linia de hotar nu respectă delimitarea dintre fundațiile de gard existente, nu respectă împrejmuirea existentă și agreată de părți și creează o diferență procentuală de folosință a terenurilor mai mare decât varianta 1 anexa 3, deci este mai păguboasă pentru ambele părți, raportat la efectele în timp.
Potrivit disp. art. 560 Cod civil, cheltuielile de grănițuire se suportă în mod egal de titularii proprietăților învecinate. Prima instanță a raportat acest principiu înjumătățind acele cheltuieli necesare stabilirii liniei de hotar, respectiv cheltuielile de expertiză, iar pe de altă parte cheltuielile avocațiale nu au fost dovedite cu chitanțe care atestă plata efectivă a acestora.
Față de cele ce preced, se constată că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, astfel că recursul urmează să fie respins ca nefondat.
DISPUNE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta B. M. P., împotriva Sentinței civile nr. 720 din_ a Judecătoriei Șimleu Silvaniei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, Judecător,
Jud. DP H. I. - D.
Grefier,
H. V.
Red. D.P/_
Dact.H.V./_ Ex. 11
Jud. fond: P. P.
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
.
| ← Decizia civilă nr. 418/2013. Grănițuire | Decizia civilă nr. 124/2013. Grănițuire → |
|---|
