Decizia civilă nr. 579/2013. Anulare act
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 579/R
Ședința publică din data de 27 noiembrie 2013 Instanța constituită din: Președinte: P. G. G.
J. ecător: Ț. D.
J. ecător: P. M. B.
G. ier: O. V.
Pe rol este soluționarea recursului civil declarat de recurentul D. I., cu domiciliul în localitatea B. Vodă, nr. 531/A, județul M., împotriva sentinței civile nr. 677 din_, pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentul
D. I. lipsă, avocat D. Luminița și intimatul M. V. C., lipsă fiind intimații M. I., Ș. F., M. V. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Reprezentanta recurentul D. I., avocat D. Luminița depune la dosar împuternicire avocațială, cerere de introducere în cauză, în calitate de intimați ai numiților Ș. A., Ș. Simina și Ș. Bubu; note de ședință, plan de amplasament și delimitare a imobilului cuprins în CF nr. 50410 B. Vodă nr. topo. 370/2/2,
Instanța comunică în ședință publică un set al înscrisurilor depuse de reprezentanta recurentului, avocat D. Luminița intimatului M. V. C. .
Reprezentanta recurentul D. I., avocat D. Luminița invocă motivul de ordine publică, respectiv excepția lipsei capacității de folosință a intimatei Ș.
F., decedat la data de 30 iunie 2012 anterior pronunțării sentinței atacate. Solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Intimatul M. V. C. solicită instanței soluționarea cererii de recurs.
Instanța reține cauza în pronunțare pe excepția lipsei capacității de folosință a intimatei Ș. F. .
T. ,
Deliberând asupra recursului civil declarat de D. I., constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 677 pronunțată de Judecătoria Dragomirești la data de 26 noiembrie 2012, a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamantul D. I. în contradictoriu cu pârâții M. V. C., Ș. F., M.
I. și M. V., având ca obiect anulare act.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că prin cererea precizată, reclamantul D. I. a chemat în judecată pe M. A. și pe copiii acesteia, M. I., Ș. F. și M. V., solicitând ca instanța să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de_ deoarece nu respectă forma autentică prevăzută de Legea fondului funciar și susține că are o cauză ilicită deoarece vânzătorii- transmițători nu sunt proprietarii terenului ce face obiectul contractului, condiție prevăzută de art. 968 Cod Civil.
Din titlul de proprietate nr. 40320/46 eliberat pe numele lui D. D. la_, și din procesul verbal de punere în posesie încheiat la data de_, s- a reținut că terenul denumit "Livada I. "; în suprafață de 595 m.p. figurează la categoria "curți, construcții";, în timp ce terenul în litigiu este de natură livadă.
Din susținerile părților rezultă că nu s-a făcut partaj pe titlul de proprietate între moștenitorii defunctului D. D. .
Din Raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de ing. Tomoiagă N. a rezultat că terenul în litigiu înscris în CF B. Vodă nr. 243, nr. top. 370/2/2 este de natură arabil, în suprafață de 485 m.p., are ca vecini la nord pe M. V.
C., la est drumul de acces, la sud pe D. I. și la vest tot pe pârâtul M. V.
C. .
Reclamantul are înscrisă în CF o parcelă vecină cu terenul în litigiu în suprafață de 554 m.p., de natură curte și grădină intravilan, care se învecinează la nord cu M. I., la est cu Vale, la sud și la vest cu Buftea M. .
Terenul cu privire la care reclamantul susține că este înscris în Titlul de proprietate este în suprafață de 585 m.p. cu denumirea "Livadă I. "; de natură curți, construcții, are ca vecini la nord și est pe Buftea M., la sud pe M. Ion și la vest Valea.
Expertul desemnat în cauză a concluzionat cu certitudine că terenul în litigiu este diferit de cel înscris în titlul de proprietate nr. 40.320/46 datorită faptului că atât categoria de folosință, cât și suprafețele, sau vecinii sunt diferite.
Din aceleași concluzii s-a reținut de instanța de fond că niciuna dintre părți nu și-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară, proprietarii fiind în inscripțiune primară.
Și din Planul de amplasament și delimitare întocmit de ing. Bude M. n C.
, pe care l-a depus pârâtul la dosar și în care s-a identificat terenul din dosarul atașat nr._, s-ar putea reține că în speță este vorba despre terenuri diferite: M. V. C. folosește terenul aflat pe topograficele 369, 370/2/1 și
373; D. Ion folosește terenul aflat pe nr. top. 370/1, iar M. A. a vândut pârâtului terenul de la nr. top. 370/2/2.
Din celelalte acte depuse la dosar, s-a reținut că denumirile terenurilor sunt diferite: în timp ce terenul din titlul de proprietate figurează cu denumirea
"Livada I. ";, terenul cu care a figurat tatăl reclamantului D. Nicoară în Registrul agricol, în suprafață. de 0,06 m.p. se numește "Teren la I. ";, așa cum rezultă din Adeverința Primăriei com. B. Vodă (f. 21)
De aceeași adeverință s-a folosit reclamantul când și-a înscris dreptul de proprietate asupra suprafeței de 554 m.p. în cartea funciară nr. 243, nr. top. 370/1 în dosarul atașat nr._ .
J. ecătoria a reținut că în cauză s-a dovedit cu certitudine că terenul în litigiu este diferit de cel cuprins în titlul de proprietate, aceste susțineri sunt confirmate de probele de la dosar, mai ales de raportul de expertiză tehnică judiciară.
Înscrisul a cărui anulare se solicită este încheiat între părți la data de _
. Având în vedere că Noul cod civil a intrat în vigoare începând cu data de 1 octombrie 2011, în cauză sunt aplicabile prevederile Vechiului Cod Civil.
Obiectul convenției dintre părțile semnatare îl constituie vânzarea suprafeței de 485 m.p, teren care face parte din CF B. Vodă nr. 243, nr. top. 370/2/2, fără suprafață, având ca proprietari tabulari pe Gyerhes Iuon și alte 20 de persoane, în inscripție primară la 1904 și 1933.
În dreptul civil român, însă nu este interzisă cu desăvârșire vânzarea care privește bunul altuia, ci aceasta este doar rezolubilă, la cererea cumpărătorului, pe temeiul pactului rezolutoriu tacit cuprins în orice convenție sinalagmatică, prevăzut de art. 1020 C.Civ., dacă vânzătorul nu-și îndeplinește obligația transmiterii proprietății bunului vândut.
În măsura în care raportarea se face la dispozițiile art. 1295 C.Civ. se poate ajunge la concluzia că transferul dreptului de proprietate în momentul încheierii contractului, nu este o chestiune de esența vânzării pentru ca aceasta să fie valabilă, ci aceasta este doar o obligație care ține de faza executării convenției și nu de cea a încheierii.
Pentru a fi în prezența nulității absolute a unui contract, motivele de nulitate trebuie să subziste chiar în momentul încheierii contractului, ceea ce nu este cazul în speța de față.
Sub aspectul transmiterii dreptului de proprietate, înscrisul sub semnătură privată care face obiectul prezentului dosar, nu poate fi considerat un veritabil contract de vânzare-cumpărare, nefiind un act real, ci are mai degrabă valoarea unei promisiuni de vânzare-cumpărare între părți, fiind un act personal care naște drepturi și obligații doar între părțile semnatare, neputând fi opozabil terților.
Însă față de reclamant, acesta este un res inter alios acta, el fiind un terț absolut: nu este nici moștenitorul direct al vânzătorilor și nici moștenitorul proprietarilor tabulari, sau al titularului titlului de proprietate.
Instanța a pus în discuție interesul reclamantului în promovarea acțiunii.
Prin faptul că s-a încheiat actul respectiv, reclamantul nu a putut dovedi că a suferit vreun prejudiciu. În cererea inițială și în "Cererea de intervenție"; acesta a arătat, de altfel, că el ar fi fost mai îndreptățit să cumpere terenul decât pârât: pentru că ar fi rudă cu vânzătoarea, sau vecin, însă, după cum au arătat toți pârâții, și aceștia sunt rude cu vânzătoarea M. A., iar vecin cu terenul în litigiu este și pârâtul M. V. C. .
Nici cealaltă variantă susținută de reclamant, s-a considerat că nu poate fi luată în considerare, cum că ar fi moștenitorul direct al proprietarilor tabulari, sau al deținătorului titlului de proprietate.
În dosarul atașat, nr._, reclamantul, în contradictoriu cu aceiași proprietari tabulari ca și ai terenului în litigiu, și-a înscris dreptul de proprietate prin uzucapiune de lungă durată asupra unei parcele învecinate în suprafață de 554 m.p., înscrisă în același CF nr. 243, însă pe nr. top. 370/1, având vecini diferiți, aspect care duce la concluzia că, de fapt, nu s-a considerat moștenitorul proprietarilor tabulari.
Chiar dacă reclamantul ar fi moștenitorul proprietarilor tabulari, fiind vorba despre terenuri diferite, cu suprafețe, denumiri și vecinătăți diferite de al terenului în litigiu, practic acțiunea reclamantului este lipsită de interes și nefondată atâta timp cât nu și-a dovedit el însuși dreptul de proprietate, sau vreun alt drept real cu privire la terenul în litigiu.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a formulat recurs D. I. solicitând casarea sentinței atacate și rejudecarea cauzei arătând că expertiza nu este corectă, aceasta urmând să fie refăcută, invocând faptul că terenurile nu au fost măsurate, iar în fața instanței s-a declarat în mod fals că sunt rude vânzătorii cu cumpărătorii, astfel că se impune clarificarea situației create.
În ședința publică din data de 2 octombrie 2013, părțile au învederat instanței faptul că Ș. F. a decedat, sens în care se solicită acordarea unui termen pentru a se introduce în cauză moștenitorii.
Urmare a verificărilor efectuate și de către instanță, s-a constatat că Ș.
F. cu ultimul domiciliu în sat Sînmihaiu Român (comuna Sînmihaiu Român) nr. 496, jud. Timiș figurează ca fiind decedată în data de 30 iunie 2012 conform certificatului de deces din Seria DZ nr. 4. eliberat la data de 2 iulie 2012.
Analizând sentința atacată prin prisma motivului de ordine publică pus în discuția părților, în baza dispozițiilor art. 312 și 304 Cod procedură civilă, tribunalul constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 677 pronunțată la data de 26 noiembrie 2012 de Judecătoria Dragomirești a fost respinsă cererea formulată de D. I. în contradictoriu cu M. V. C., Ș. F., M. I. și M. V. .
Pârâta Ș. F. a decedat la data de 30 iunie 2012, astfel cum rezultă din verificările efectuate de instanță în baza de date DEPABD, fiind eliberat certificatul de deces Seria DZ nr. 4. . Se constată că, decesul a survenit anterior dezbaterii cauzei pe fond și a pronunțării sentinței recurate.
Față de cele de mai sus hotărârea judecătoriei a fost pronunțată în contradictoriu cu o persoană fără capacitate de folosință, motiv pentru care în temeiul art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă se va admite recursul, se va casa sentința judecătoriei urmând a se trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În rejudecare urmează a se pune în discuție introducerea în cauză a moștenitorilor defunctei Ș. F. urmând a se soluționa cauza în contradictoriu și cu moștenitorii defunctei Ș. F. .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de D. I. domiciliat în B. Vodă nr. 531/A jud.
M. împotriva Sentinței civile nr. 677 pronunțate la data de_ de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._ pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27 noiembrie 2013.
Președinte | J. ecători | G. ier | ||||
P. G. | G., Ț. | D. | , P. M. | B. O. | V. |
Red./T.Red./M.B.P./_
2 ex.
J. ecător la fond: V. E. Gavriș T.
| ← Decizia civilă nr. 3863/2013. Anulare act | Sentința civilă nr. 3119/2013. Anulare act → |
|---|
