Decizia civilă nr. 582/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
Cod operator 4204
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 582/R
Ședința publică din_ Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: P. G. G.
J. ecător: Ț. D.
J. ecător: P. M. B.
G. ier: O. V.
Pe rol este soluționarea recursului civil declarat de către recurenta SC L.
S., cu sediul în localitatea G., nr. 430, județul M., împotriva sentinței civile nr. 3356 din_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurenta SC LS, avocat Ciocoiu Dorel, pentru intimata M. D. lipsă, avocat Angelescu Loredana, intimații C. C. M., M. M., P. L., Ș. M. prin mandatar Sîncean A., lipsă fiind intimații C. locală B. M. de aplicare a legii fondului funciar, O. A., M. A., M. P., B. V.
G. prin B. M., A. I., D. N. R., T. S., C. județeană M. de aplicare a legii fondului funciar, A. DS .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-au depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de_ 2 extrase din registrul de decese pentru defuncții M. D. și M. P. din partea Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor B. M. . De asemenea, se constată că, din motive tehnice, nu s-a putut proceda la înregistrarea ședinței de judecată.
Reprezentantul recurentei SC LS, avocat Ciocoiu Dorel invocă motivul de ordine publică, respectiv excepția lipsei capacității de folosință a intimatului M. P., decedat la data de 5 septembrie 2002.
Reprezentanta intimatei M. D., avocat Angelescu Loredana solicită admiterea excepției lipsei capacității de folosință a intimatului M. .
Intimații C. C. M., M. M., P. L. solicită instanței soluționarea cererii de recurs.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T.
Asupra cererii de recurs de față.
Prin sentința civilă nr. 3356/27 martie 2013, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, a fost respinse cererile în nulitate act și în rectificare de carte funciară, introduse de reclamanta S.C. LSR.L. în contradictoriu cu pârâții O. A., M. A., M. P., B. V. G., C. C. M., M. M., Ș. M., A. I., P. L., M. D., D. N.
R., T. S., C. L. B. M. de aplicare a Legilor fondului funciar, C.
J. M. de aplicare a Legilor fondului funciar și A. DS, având ca obiect fond funciar. A fost respinsă cererea reclamantei având ca obiect cheltuieli de judecată. A fost obligată reclamanta la plata către pârâta M.
D., a sumei de 900 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele: Prin cererea introdusă la data de_ și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamanta SC LS, în contradictoriu cu pârâții O. A.
; M. A. ; M. P. ; B. V. G. prin mandatar B. M. ; C. C.
M. ; M. M. ; Ș. M. ; A. I. ; P. L. ; M. D. ; D. N. R. și T.
SOSANA împuternicit prin DANCOȘ V. ; C. L. B. M. DE A. A LEGILOR F. F. ; C. J. M. DE A. A LEGILOR F. F.
și A. DS, a solicitat să se constate nulitatea titlurilor de proprietate eliberate pârâtelor P. L. și M. D., precum și nulitatea proceselor-verbale de punere în posesie eliberate pârâților persoane fizice, cu privire la terenul situat în extravilanul localității B. M., care se învecinează la est cu Drumul național B. M. - Târgu Lăpuș, la sud cu Pârâul Cărbuneasa, la vest cu limita UAT B. M. - G. și la nord cu Stația electrică.
S-a solicitat și rectificarea cărții funciare 4751 B. M., în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâtei M. D. asupra terenului cu suprafața de 5.832 mp, identificat cu nr. cadastral 1. .
În motivarea cererii s-a arătat de către reclamantă că este titulara Contractului de concesiune încheiat sub nr. 23/_ cu A. DS, cu consecința că are administrarea terenului în litigiu, acest teren nefiind niciodată la dispoziția COMISIEI LOCALE B. M. și nici a COMISIEI J. EȚE.
M., pentru a se reconstitui dreptul de proprietate asupra lui vreunei persoane.
A arătat reclamanta că, numai întâmplător, a aflat despre efectuarea punerii în posesie a pârâților persoane fizice pe teren ce se află în concesiunea sa, subliniindu-se că aceștia nu au avut teren cu acest amplasament, nu au încheiat un acord cu investitorul, iar terenul nu a fost predat comisiilor, prin protocol de predare-primire, de către A. DS .
În drept s-au invocat dispozițiile art. III din Legea nr. 169/1997, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 247/2005.
S-a propus proba cu înscrisuri, atașându-se la cerere înscrisurile de care reclamanta a înțeles să se folosească .
C. J. M. DE A. A LEGILOR F. F. a depus întâmpinare, arătând că lasă la aprecierea instanței soluționarea cauzei.
A. DS, prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat admiterea cererii reclamantei, arătând observațiile sale cu privire la temeinicia acestei cereri.
S-a învederat că terenul pentru care s-a efectuat punerea în posesie și pentru care s-au eliberat titlurile de proprietate, nu a fost predat Comisiilor de fond funciar.
Pentru pârâtul B. V. G. și pentru pârâtele Ș. M., C. C.
M. și M. D., prin apărător - dl. av. Ciceu Zamfir F., s-a depus întâmpinare, primul pârât arătând actele de reconstituire a dreptului de proprietate, iar cele din urmă menționate, solicitând respingerea cererii reclamantei, cu cheltuieli de judecată.
Aceiași pârâți, prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, a solicitat a se respinge cererea reclamantei, întrucât Contractul de care se prevalează reclamanta cuprinde la art. 24 clauza potrivit căreia suprafețele de teren concesionate se diminuează corespunzător cu suprafețele retrocedate persoanelor îndreptățite, în același sens fiind și dispozițiile art. 10 din HG nr. 626/2001.
La solicitarea instanței s-au depus, de către pârâta C. L. B. M., dosarele de fond funciar ale pârâților persoane fizice indicate la pct. 1-10 din cererea reclamantei .
La termenul din_, pentru reclamantă, prin apărător, s-au depus cele două procese-verbale în care se consemnează încercarea de încheiere a unui acord între reclamantă, în calitate de investitor și pârâții persoane fizice, cu privire la despăgubirile pentru terenul atribuit acestora.
La termenul din_, apărătorul reclamantei a solicitat suspendarea judecății întrucât a formulat plângere penală împotriva COMISIEI LOCALE B.
, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, aceasta din urmă depunând la dosar adresele prin care a solicitat AGENȚIEI DS întocmirea protocolului de predare-primire pentru terenul necesar punerii în posesie a persoanelor îndreptățite.
J. ecata a fost suspendată la termenul din_, în baza art. 1551 C.pr.civ., întrucât reclamanta nu a făcut dovada domiciliilor pârâtelor D.
R. și T. SOSANA .
La data de_ s-a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, de către reclamantă, aceasta învederând imposibilitatea indicării prenumelui și adresei corespunzătoare pârâților indicați de pct. 10 din cererea introductivă .
S-a acordat termen la data de_ în vederea punerii în discuție a acestei cereri, când s-a dispus repunerea pe rol a cauzei și, considerând
întemeiate motivele invocate de reclamantă, s-a dispus citarea pârâtelor D.
N. R. și T. SOSANA și prin afișarea la ușa instanței.
Pârâta M. M. a depus înscrisurile în baza cărora deține terenul atribuit, la fel procedând, la termenele următoare, și pârâții C. C. M. MAGDOLNA, Ș. M., P. L., M. A. .
La termenul din_, apărătorul reclamantei a depus cerere de lăsare a cauzei la ora 15:00, iar reclamanta a depus cerere de suspendare a judecății întrucât a formulat denunț penal împotriva Secretarului Comisiei de fond funciar.
Reprezentantul COMISIEI LOCALE DE FOND F. B. M. a depus, la același termen, cererea adresată COMISIEI J. EȚE. M. prin care s-a solicitat a se face demersuri pentru întocmirea protocolului de predare-primire a terenului cu privire la care s-a dispus restituire către persoanele îndreptățite.
Luând concluziile părților prezente, instanța de fond a respins cererea de suspendare a judecății, nefiind întrunite cerințele art. 244 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ. și, având în vedere că reclamantei i-au fost acordate termene succesive pentru imposibilitatea de prezentare a apărătorului său, precum și raportat la vechimea cauzei, s-a apreciat cauza în stare de judecată și a fost reținută în pronunțare, încuviințându-se cererile părților prezente de amânare a pronunțării pentru a se depune concluzii scrise.
Instanța de fond a admis cererea reclamantei de amânare a pronunțării, formulată prin apărător, pentru termenul la care a fost amânată inițial pronunțarea și a respins cererea aceleiași reclamante, de repunere pe rol, apreciind că nu sunt întrunite cerințele art. 151 C.pr.civ.
Examinând cererea și apărările formulate, față de probele administrate și raportat la dreptul aplicabil, instanța reține cele ce urmează:
Conform Contractului de concesiune prin atribuire directă nr. 23/_, reclamanta a devenit concesionar al terenului agricol cu suprafața de 12,42 ha (livadă) și a terenului neagricol cu suprafața de 1,64 ha (drumuri tehnologice și de exploatare agricolă), concedent fiind A. DS .
Contractul s-a încheiat în baza L. nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri cu destinație agricolă și înființarea Agenției DS, precum și a legislației subsecvente - HG nr. 626/2001; Ordinul MAPDR 804/2005; HG nr. 354/2005, invocate în preambulul acestuia.
Potrivit Contractului de concesiune, în măsura ce interesează prezenta cauză, instanța de fond a reținut următoarele clauze :
"În situația în care suprafața de teren proprietate privată a statului ce face obiectul concesiunii, va fi diminuată de drept ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenului agricol, în temeiul unor acte normative sau în baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile și/sau aplicării L. 249/2003, respectiv a prevederilor HG nr. 354/2005 - pentru cazul în care pe suprafața ce face obiectul prezentului contract există active ce
implică necesitatea exploatării unui teren cu destinație agricolă - se va diminua de drept, în mod corespunzător suprafața de teren precizată în Contract, redevența aferentă.
Diminuarea investițiilor de realizat pentru dezvoltarea exploatației se va realiza prin încheierea unui act adițional."; (art. 2.4).
"Reducerea suprafeței de teren precizată inițial în Contract nu antrenează răspunderea Concedentului. Concedentul va notifica Concesionarul referitor la diminuarea de drept a suprafeței de teren și a redevenței ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenului agricol, în temeiul unor acte normative sau în baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile și/sau aplicării L. 249/2003, respectiv a prevederilor HG nr. 354/2005 - pentru cazul în care pe suprafața ce face obiectul prezentului contract există active ce implică necesitatea exploatării unui teren cu destinație agricolă."; (clauza de la 2.5).
"În situația diminuării de drept a suprafeței de teren ce face obiectul concesiunii, în conformitate cu prevederile pct. 2.4-2.5, cuantumul redevenței se va calcula proporțional cu suprafața rămasă după diminuare.";
"Recalcularea redevenței pentru suprafața predată se va face de la data înregistrării protocolului de predare-primire întocmit de ADS B. "; (clauza 4.3).
Printre cauzele de încetare a Contractului analizat se menționează și cazul "retrocedării întregii suprafețe de teren, ce constituie obiectul Contractului, ca urmare a aplicării prevederilor legilor fondului funciar, ale L. nr. 10/2001 și ale L. nr. 247/2005 "; (clauza 9.1.9).
Prin urmare, societatea reclamantă și-a exprimat acordul de voință cu privire la clauzele contractuale precitate, cunoscând astfel, încă de la momentul încheierii contractului, consecințele reconstituirii dreptului de proprietate unor persoane îndreptățite asupra terenului concesionat, astfel că orice astfel de reconstituire îi este pe deplin opozabilă.
În cauză, pârâților persoane fizice le-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului cu privire la care s-a stabilit că sunt îndreptățite, în beneficiul acestora pronunțându-se hotărâri ale Comisiei J. ețene M., iar ulterior, prin hotărâri judecătorești rămase definitive, C. J. M., deși a învederat că A. DS nu i-a pus la dispoziție terenul pentru care s- a reconstituit dreptul de proprietate al pârâților, a fost obligată să elibereze acestora titlurile de proprietate.
Pentru a se dispune astfel, s-a reținut că punerea în posesie efectuată de
L. B. M. este legală, chiar și în lipsa predării terenului de către A.
S., astfel că, potrivit art. 36 alin. 1 din HG nr. 890/2005, și C. J.
M. are obligația de a elibera titlurile de proprietate (Sentința civulă nr. 10367/2010, pronunțată în Dosarul nr._ - C. C. M. Magdolna; Sentința civilă nr. 10366/2010, pronunțată în Dosarul nr._ - B. V.
G. ; sentința civilă nr. 11130/2010, pronunțată în Dosarul nr._ - Ș.
M. ; Sentința civilă nr. 10365/2010 pronunțată în Dosarul nr._ - A. I.
; Sentința civilă nr. 2838/2011 pronunțată în Dosarul nr._ - M. P. ,
M. A. ; Sentința civilă nr. 11299/2010 pronunțată în Dosarul nr. _
- M. M. ).
Acestor persoane, în baza sentințelor civile evocate, le-a fost eliberat titlul de proprietate, aceeași fiind și situația pârâților M. D., D. N.
R. și T. Sosana, P. L. O. A. .
C. L. B. M. a depus la dosar adresele prin care a solicitat Agenției DS întocmirea protocolului de predare-primire pentru terenul necesar punerii în posesie a persoanelor îndreptățite, precum și solicitarea adresată Comisiei J. ețene M. în același sens.
Potrivit art. 7 alin. 6-8 din Legea nr. 268/2001, având conținutul în vigoare la data încheierii Contractului de concesiune de care se prevalează reclamanta SC LS :
La data predării-preluării bunurilor care fac obiectul prezentei legi se va întocmi de către A. DS balanța terenurilor pe fiecare unitate prevăzută la art. 1, 2 și în anexele nr. 1 - 4, iar terenurile care nu fac obiectul retrocedării, în conformitate cu prevederile legilor în domeniu, vor fi declarate terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului și vor putea fi concesionate sau arendate în condițiile legii.
A. DS, împreună cu Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie, va inventaria terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, potrivit L. nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și L. nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, și le va preda pe bază de protocol comisiilor locale, în vederea eliberării titlurilor de proprietate și punerii în posesie a celor îndreptățiți.
În situația în care A. DS constată că au fost săvârșite abuzuri comise prin acte administrative în aplicarea L. nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a L. nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, aceasta se poate prevala de prevederile art. 60 - 62 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau poate sesiza instanțele judecătorești în a căror rază teritorială este situat terenul.
Nici reclamanta SC LS, precum nici A. DS, nu ar putea susține necunoașterea dispozițiilor legale precitate, precum nu ar putea susține nici necunoașterea disp. art. 3 alin. 3 din aceeași lege, introduse, este adevărat, numai din anul 2011, al căror cuprins este:
Terenurile care urmează să fie retrocedate în conformitate cu prevederile
L. fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale L. nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor L. fondului funciar nr. 18/1991 și ale L. nr. 169/1997, cu modificările și
completările ulterioare, se transmit, la cererea comisiilor județene, comisiilor locale.
În fine, conform art. 10 din HG nr. 626/2001:
Suprafețele de teren cu destinație agricolă care fac obiectul contractelor de concesiune încheiate de A.D.S. anterior reconstituirii sau constituirii dreptului de proprietate conform prevederilor L. nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare, și ale L. nr. 1/2000, cu modificările ulterioare, se diminuează corespunzător cu suprafețele retrocedate.
Neîndeplinirea acestor dispoziții legale de către instituțiile destinatare și împrejurarea că A. DS nu a notificat pe concesionar cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate pârâților și nici nu a predat terenul necesar punerii în posesie a acestora, nu le este imputabilă pârâților și nici nu afectează actele de reconstituire eliberate acestora, o soluție contrară fiind de natură să înfrângă autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătorești în baza cărora pârâților li s-au eliberat titlurile de proprietate, instanța constatând că acestora din urmă nu le este opozabil contractul de concesiune de care se prevalează reclamanta.
În fine, se impune a se adăuga la argumentele ce precedă, acela ce se întemeiază pe prevederile art. 1 al Protocolului adițional nr. 1 la Convenția Europeană, pârâții persoane fizice având un bun în înțelesul ce rezultă din aceste prevederi, iar dreptul lor la bunul asupra căruia a fost recunoscut, prevalează față de dreptul reclamantei întemeiat pe contractul de concesiune.
Instanța de fond a observat că societatea reclamantă a încercat să despăgubească pe pârâți, oferindu-le un preț ce nu a fost acceptat de aceștia.
Societatea reclamantă a invocat lipsa unui acord cu privire al despăgubirile ce a oferit pârâților, dar un astfel de acord este reglementat în interesul persoanei îndreptățite la reconstituire care a optat pentru despăgubire de la investitori, ceea ce în cauză, față de sentințele judecătorești pronunțate în favoarea pârâților, nu mai poate fi repus în discuție, cu atât mai puțin cu cât, din cuprinsul reglementării referitoare la acordul evocat de societatea reclamantă, rezultă cu prisosință că ipoteza avută în vedere de legiuitor este cu totul alta decât cea la care se referă societatea reclamantă și pârâta A. D.
S. .
Concluzionând, instanța de fond a reținut că lipsa unui astfel de acord sau împrejurarea nepredării către comisiile de fond funciar a terenurilor aflate în domeniul privat al S. și în administrarea Agenției DS, nu constituie cauze de nulitate a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate, neputând fi încadrate la nici unul dintre cazurile prevăzute de art. III din Legea nr. 169/1997, astfel cum a fost invocat de către reclamantă, atât litera, cât și spiritul reglementărilor ce au ca obiect dreptul persoanei la restituirea proprietății, constituindu-se în reazem necesar și suficient al concluziei reținute. Raportat la argumentele expuse, constatând că față de A. DS
nu au fost formulate pretenții, iar pretențiile formulate împotriva pârâților sunt
neîntemeiate, pentru toate considerentele de fapt și de drept ce precedă, instanța de fond a respins cererea principală a reclamantei.
Respinsă a fost, pe cale de consecință, și cererea având ca obiect rectificarea de carte funciară.
În ce privește cererea reclamantei de suspendare a judecății pentru că a formulat denunț penal împotriva Secretarului Comisiei de fond funciar, instanța a apreciat, la termenul la care a fost formulată, că este neîntemeiată, avându-se în vedere că reclamanta a mai depus la dosar o plângere penală formulată împotriva Comisiei Locale B. M., în ambele cazuri, soluția ce s-ar da de către instanța penală nefiind de natură a influența soluția ce s-ar da în prezenta cauză, având ca obiect constatarea nulității unor acte de reconstituire a dreptului de proprietate, pentru unicul motiv că terenul restituit, formând obiectul unui contract de concesiune, nu s-a aflat la dispoziția Comisiilor de fond funciar.
În baza art 274 C.pr.civ., s-a respins cererea reclamantei având ca obiect cheltuieli de judecată și a fost admisă cererea cu acest obiect formulată de pârâta M. D., fiind obligată reclamanta la plata către aceasta a sumei de 900,00 lei reprezentând onorariu avocat.
Împotriva sentinței civile nr. 3356/_ a Judecătoriei B. M., în termenul prevăzut de art. 301 Cod procedură civilă a formulat recurs recurenta SC LS .
Prin cererea de recurs, recurenta SC LS a solicitat, în principal, admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
În subsidiar, a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate, iar pe fondul cauzei admiterea acțiunii cu cheltuieli de judecată.
În motivele de recurs, recurenta a arătat următoarele: Soluția atacata este netemeinica si nelegala deoarece dreptul recurentei la apărare fost incălcat.
De asemenea, principiile care guvernează desfășurarea procesului civil respective, oralitatea, contradictorialitatea nu au fost respectate.
Recurenta susține aceste aspecte deoarece la ultimul termen de judecată, cel din_, avocatul recurentei reclamante nu a fost prezent, din motive obiective, situație in care cauza s-a dezbătut pe fond în lipsa recurentei, instanța, conform uzanțelor a amânat cauza pentru a putea da posibilitatea de a depune concluzii scrise.
Înainte de a se da cuvântul de fond s-au depus in probatiune, de către o parte, inscrisuri. Aceste înscrisuri, respectiv adresa nr._ /2013 nu a fost comunicată recurentei, iar instanța nu a pus in discuție admisibilitatea lor. Aceasta reprezintă o flagrantă încălcare a drepturilor procesuale care implică casarea cu trimitere pentru a nu fi private părțile de un grad de jurisdicție.
De observat că deși în sentință se prevede faptul că dezbaterile pe fondul cauzei din ședința din_ au fost consemnate într-o încheiere care face parte integranta din sentința, această încheiere nu a fost comunicată nici unei părți litigante odată cu sentința.
Pentru a preîntâmpina o eventuală casare cu trimitere recurenta a formulat o cerere de redeschidere a cauzei din aceleași considerente precum și pentru a respecta principiul exercitării drepturilor civile si procesual civile cu bună credința, însa, instanța invocând prev. art.151 C.pr.civ. a respins-o. Motivarea este greșita deoarece nu instanța avea nevoie de noi lămuriri, ci părțile, iar instanța, dacă respecta regulile de procedură, trebuia să amâne cauza și să comunice inscrisurile depuse. Argumentele mai sus invocate impun cu necesitate casarea cu trimitere pentru a se respecta principiile și normele procedurale invocate.
Recurenta apreciază ca fiind greșită sentința deoarece, deși, analizează detaliile spetei, instanța omite principalul și anume: au fost sau un respectate legile fondului funciar atunci când s-au reconstituit drepturile de proprietate ale paraților intimați?
Recurenta spune că nu, iar argumentul principal este acela conform căruia nu exista nici un protocol de predare a terenurilor în litigiu de la A.D.S. la comisiile de fond funciar. Reconstituirea dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar nu se înfăptuiește în mod arbitrar ci trebuiesc respectate întocmai condițiile de fond și forma prevăzute de lege.
Art.8 al.1 din L. 18/91 modificată prevede asupra căror terenuri se aplică, respectiv, asupra terenurilor "care se găsesc în patrimoniul CAP... ". Bineînțeles că exista și excepții, mai ales cele referitoare la rezerva disponibilă pentru comisiile locale, însa, recurenta susține, și partea adversă nu a putut produce proba contrarie, că aceste terenuri nu fac parte din această rezervă.
Instanța observă aceste aspecte, a se vedea fila 6 aliniatul 3, însă nu le acordă importanta cuvenită, mai mult, chiar apreciază in mod eronat, fila 7 "Concluzionând, aceasta instanța retine că lipsa unui astfel de acord sau împrejurarea nepredării către comisiile de fond funciar a terenurilor aflate în domeniul privat al S. și în administrarea Agenției DS, nu constituie cauze de nulitate a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate, neputând fi încadrate la nici unul dintre cazurile prevăzute de art. III din Legea nr. 169/1997, astfel cum a fost invocat de către reclamanta, atât litera, cât și spiritul reglementarilor ce au ca obiect dreptul persoanei la restituirea proprietății, constituindu-se in reazem necesar si suficient al concluziei reținute".
De observat poziția procesuala a A.D.S. care prin întâmpinarea depusă la filele 46-48 întărește și confirmă în mod explicit că terenurile în litigiu nu au fost predate comisiilor de fond funciar.
Regimul juridic al terenurilor reprezintă o chestiune de mare importanță și dacă instanțele care au dat câștig de cauză intimaților au greșit când au
reconstituit dreptul de proprietate, acele greșeli nu trebuie să constituie un motiv pentru o noua greșeala juridică.
Această problemă simplă nu poate fi ocolită oricât s-ar încerca și oricâte argumente s-ar aduce, A.D.S.-ul nu a predat terenurile, iar pe cale de consecința intimaților nu li se putea reconstitui dreptul de proprietate în afara legii.
Aceasta problema este tratata in general cu prea multa ușurința atunci când doar se presupune, fără probe în acest sens, că terenurile pentru care se dorește reconstituirea dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar se și încadrează în categoria respectivă.
In general doar se presupune că terenul a fost cooperativizat, dovezi nu se produc deoarece sunt aproape imposibil de obținut.
In drept se invocă dispozițiile art. 299 și următoarele; art.274 C.pr.civ., si legile fondului funciar.
La termenul de judecată din_, reprezentantul reclamantei SC L.
S., avocat Ciocoiu Dorel, a invocat, în baza art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, motivul de ordine publică, respectiv excepția lipsei capacității de folosință a intimatului M. P., decedat la data de 5 septembrie 2002.
Reprezentanta intimatei M. D., avocat Angelescu Loredana a solicitat admiterea excepției lipsei capacității de folosință a intimatului M.
P. .
Analizând sentința civilă nr. 3356/_ a Judecătoriei B. M. prin prisma motivului de recurs de ordine publică, raportat la dispozițiile art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă coroborat cu art. 316, 298 Cod procedură civilă, tribunalul constată următoarele:
Potrivit extrasului din Registrul de deces pentru uzul oficial, emis de Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor B. M., intimatul
M. P. a decedat la data de 5 septembrie 2002 - fila 106, înainte de introducerea procesului derulat în fața instanței de fond, care a pronunțat sentința recurată la data de 27 martie 2013, în contradictoriu cu o persoană lipsită de capacitate de folosință.
În ceea ce privește stabilirea naturii sancțiunii care intervine în cazul decesului uneia dintre părți în timpul soluționării cauzei, hotărârea fiind pronunțată în contradictoriu cu o persoană decedată, deci lipsită de capacitate procesuală de folosință la data pronunțării acesteia: art. 7 alin. 1 din Decretul 31/1954 și art. 41 Cod procedură civilă, sunt de reținut următoarele:
Dispozițiile art. 243 al. 2 Cod procedură civilă nu sunt aplicabile, decesul părții intervenind înainte de închiderea dezbaterilor.
Faptul că, în cazul încălcării normelor privind capacitatea de folosință intervine sancțiunea nulității absolute este stabilit unanim în practica și doctrina judiciară, fiind vorba despre încălcarea unor norme juridice de ordine publică, iar nu de ordine privată, aceasta din perspectiva clasificării nulităților în nulități absolute și relative. Noul Cod de procedură civilă tranșează expres
problema, la art. 56 alin. 3, stipulându-se că actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință sunt lovite de nulitate absolută.
Nulitățile au fost însă clasificate în funcție și de alte criterii, clasificarea relevantă în cauză fiind aceea raportată la prevederea expresă a sancțiunii nulității, deosebindu-se nulitățile exprese, adică acelea anume prevăzute de lege, de cele virtuale, implicite, adică acele nulități care rezultă din împrejurarea că, deși nu există un text expres de lege care să prevadă sancțiunea nulității, totuși, la efectuarea actului de procedură a fost nesocotită o dispoziție legală care stabilește o condiție pentru încheierea valabilă a actului de procedură respectiv.
Semnificația acestei clasificări se desprinde din art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă, care reglementează problema nulității actelor de procedură, vătămarea ca și condiție a nulității, trebuind dovedită numai în cazul nulităților virtuale, în cazul nulităților exprese vătămarea fiind prezumată relativ.
În doctrină s-a stabilit că, în afara cazului prevăzut de art. 105 alin. 1 Cod procedură civilă, există și alte cazuri de nulitate, necondiționată de existența unei vătămări, respectiv cele care privesc condițiile externe ale actului de procedură, precum competența instanței, alcătuirea instanței, respectarea termenelor procedurale în care trebuie îndeplinite actele de procedură, plata taxelor de timbru, îndeplinirea condițiilor de exercițiu ale acțiunii civile. Caracteristica acestor nulități necondiționate nu constă în absența vreunei vătămări ci în aceea că vătămarea nu interesează, nulitatea intervenind indiferent de vătămare.
Lipsa capacității procesuale, de folosință sau de exercițiu, atrage nulitatea actului de procedură, nulitatea nefiind condiționată de existența unei vătămări deoarece capacitatea procesuală este o condiție de exercițiu a dreptului la acțiune, deci o condiție extrinsecă actului de procedură.
În Noul Cod de procedură civilă, la art. 176 se prevede expres că nulitatea nu este condiționată de existența unei vătămări în cazul încălcării dispozițiilor legale referitoare printre altele și la capacitatea procesuală, în afara cazurilor expres prevăzute de text, fiind menționată și situația încălcării dispozițiilor legale referitoare la alte cerințe legale extrinseci actului de procedură, dacă legea nu dispune altfel. A fost astfel inserată în cod opinia doctrinară unanimă referitoare la această chestiune.
Raportat la considerentele ce preced, în baza art. 312 alin. 1 teza I, art. 312 alin. 3, coroborată cu art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă, tribunalul va admite recursul, va casa sentința atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMEL L.
DECIDE:
Admite recursul declarat de către recurenta SC LS, cu sediul în G.
, nr. 430, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 3356/_, pronunțată de
Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. _ | , pe care o casează și trimite | |
cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. | ||
Irevocabilă. | ||
Pronunțată în ședință publică, azi, _ | . |
Președinte | J. ecători | G. ier | ||
P. G. G. Ț. | D. | , P. M. B., O. | V. |
Red. Ț.D./_
T.Red. O.V./_
2 ex.
J. ecător la fond: E. M. S.
| ← Decizia civilă nr. 113/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 839/2013. Fond funciar → |
|---|
