Decizia civilă nr. 595/2013. Anulare act
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 595/A/2013
Ședința publică de la 15 Noiembrie 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE O. R. G.
Judecător C. -A. C. Grefier C. -G. H.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe apelant C. M. I. și pe apelant
C. Local al M. C. -N., având ca obiect apelurile declarate de reclamantă și de pârât împotriva Sentinței civile nr. 9369/_ al Judecătoriei
C. -N., dosar având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Dezbaterile au avut loc la data de 8 noiembrie 2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
T. UL
Prin Sentința civilă nr.9369 din 11 iunie 2013, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._ a fost respinsă excepția prescripției extinctive a dreptului material la acțiune, invocata din oficiu, ca neîntemeiată; a fost admisă în parte cererea formulata de reclamanta C. M. I.
, în contradictoriu cu pârâtul C. local al M. C. -N. și în consecință: s-a constatat nulitatea absoluta a clauzei cuprinse în art. 12 al. 2 din contractul de atribuire nr. 247/_ încheiat intre părți; a fost obligat pârâtul la atribuirea efectiva în folosința reclamantei a unei suprafețe de teren de 300 mp, din terenul aflat în proprietatea privată a M. C. -N. ; a fost obligat pârâtul la întocmirea procesului verbal de predare primire care să cuprindă datele de identificare ale terenului și documentele aferente punerii în posesie; a fost respinsă cererea reclamantei având ca obiect obligarea pârâtului la plata daunelor cominatorii, ca neîntemeiată; a fost obligat pârâtul la plata sumei de10,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Între părți s-a încheiat contractul nr. 247/_ având ca obiect atribuirea de către pârâta în beneficiul reclamantei a unui teren proprietatea municipalității, situat în mun. C. -N. . Terenul urma a fi predat pe baza de proces verbal de predare primire, în vedere construirii unei locuințe, care urmează să devină proprietate personală a beneficiarului.
Prin HCL nr. 435/_ s-a aprobat lista pentru atribuirea de terenuri pentru construcția de case în favoarea tinerilor și familiilor de tineri căsătoriți, printre care și reclamanta înscrisă la poziția 19 .
Conform art. 12 al 2 din contractul încheiat intre părți "prezentul contract conține o condiție suspensivă, în sensul că prevederile contractului, cu referire la obligațiile părților, sunt de drept suspendate până la semnarea procesului verbal de atribuire a terenului";.
Deoarece procesul verbal de atribuire a terenului urma a fi întocmit de pârât, în condițiile art. 2 și 8 din contract, se reține că această clauză constituie în fapt o condiție pur potestativă stabilită în favoarea debitorului obligației, pârâtul C. local al mun. C. -N. .
În temeiul art. 1010 C.civ. (1864) instanța va constata nulitatea art. 12 al.
2 din contract.
Potrivit disp. art.1, Legea nr. 15/2003, "; reglementează regimul atribuirii, la cerere, tinerilor cu vârsta cuprinsa intre 18 și 35 de ani, a unui teren în suprafața de 150-300 mp, din terenuri aflate în domeniul privat al unitarilor administrativ-teritoriale, pentru construirea unei locuințe proprietate personala. Atribuirea terenului se face în folosința gratuita pe durata existenței locuinței proprietate personală, în limita suprafețelor disponibile, prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau sectorului municipiului
B. ești în care este situat terenul";.
În baza disp. art. 969-970 Cod Civil, convențiile legal făcute au putere de lege intre partile contractante și trebuie executate cu buna-credința, iar potrivit art. 1021 C.civ. "....Partea în privința căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau sa silească pe cealaltă a executa convenția, când este posibil, sau sa-i ceara desființarea, cu daune interese";.
Conform art. 1073 Cod civil, "creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exacta a obligației";.
În apărare pârâtul a invocat legile speciale de retrocedare, care îl pun în imposibilitate de a încheia momentan orice contract de înstrăinare, concesiune, închiriere etc…
Această apărare nu poate fi primită, față de dispozițiile indicate mai sus, care reglementează forța obligatorie a contractului asumat de părți și având în vedere momentul la care a fost încheiat contractului,_, ulterior intrării în vigoare a legilor de retrocedare, respectiv Legea nr. 18/1991 și Legea nr. 10./2001. La momentul încheierii contractului de atribuire cu reclamanta, pârâtul putea și trebuia să deține o evidență a terenurilor proprietate privată a municipiului, precum și a terenurilor care pot face obiectul retrocedărilor. Se evidențiază în acest sens faptul că pârâtul a emis HCL nr. 435/_, pe baza unei documentații realizate de direcțiile de specialitate, anterior încheierii contractului cu reclamanta.
În plus, nu există vreo dovadă că pârâtul a fost împiedicat în vreun mod sau a făcut vreun demers în vederea executării obligațiilor asumate în temeiul contractului nr. 247/2004.
Fața de cele de mai sus instanța apreciază că este întemeiată cererea reclamantei și prin urmare, va obliga pârâtul la atribuirea efectiva în folosința reclamantei a unei suprafețe de teren de 300 mp, din terenul aflat în proprietatea privată a M. C. -N. și la întocmirea procesului verbal de predare primire care să cuprindă datele de identificare ale terenului și documentele aferente punerii în posesie.
În ceea ce privește solicitarea reclamantei de atribuire a unui teren în zona Lomb, apreciază că raportat la disp. Legii nr. 15/2003 și la prevederile contractuale, stabilirea amplasamentului terenului nu este la alegerea beneficiarului, ci cade în competenta proprietarului.
Cu privire la daunele cominatorii solicitate, se reține că urmare a verificării valabilității convenției părților, debitorul va fi obligat să îndeplinească obligația de a face de la rămânerea definitivă a sentinței. În caz de neîndeplinire a acestei obligații intr-un termen rezonabil, reclamanta are posibilitatea de a se prevala de dispozițiile art. 1075 C.civ. și a solicita despăgubiri. Dispozițiile art. 64 al. 2 din Legea nr. 18/1991, în vigoare la data înregistrării cererii, nu sunt aplicabile
în speță, deoarece vizează exclusiv reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legii fondului funciar.
Reclamanta C. M. I. a promovat apel împotriva Sentinței civile nr. 9369 din 11 iunie 2013, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, în temeiul art.282 C.proc.civ.în termen legal, solicitând instanței, în temeiul art.296 C.proc.civ. admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii atacate și pe cale de consecință admiterea acțiunii introductive de
instanță.
În motivarea apelului se critică hotărârea instanței de fond în ce privește respingerea cererii de atribuire efectivă a terenului identificat de intimat, situat în zona Lomb, teren înscris în CF nr.2. C. cu nr.cad.2., ca parte din terenul în suprafață totală de 2670396 mp.
Apelanta arată că, însuși pârâtul i-a comunicat că a identificat imobilul teren situat în zona Lomb, teren care se pretează la construcția de locuințe și care ar acoperi majoritatea solicitărilor, așa încât nu există nici un impediment în a i se atribui suprafața de 300 mp. din terenul teren înscris în CF nr.2. C. cu nr.cad.2. .
În aceste condiții, apelanta apreciază că refuzul instanței de a se pronunța cu privire la stabilirea amplasamentului identificat de intimat echivalează cu o atingere adusă însăși substanței dreptului de acces la justiție, în sensul art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
O altă critică adusă de apelantă vizează petitul privind obligarea intimatului-pârâta la plata daunelor cominatorii pe care, apreciază că instanța de fond l-a respins în mod neîntemeiate.în acest sens, apelanta arată că această solicitare este argumentata pe faptul că doar astfel s-ar putea realiza constrângerea pârâtului de a respecta dispozițiile instanței de judecata. Instanța de fond în motivarea respingerii petitului de acordare de daune cominatorii invocă prev art. 1075 C civ. cu toate ca aplicabile consideră a fi prevederile Noului Cod civil, iar instanța de fond avea posibilitatea de a stabili un termen de îndeplinire a obligațiilor în temeiul art. 262 Cod proc civ ( asa cum s-a procedat în cauzele similare - la dosar existând sentințe unde s-a precizat acest termen).
Pârâtul C. Local al municipiului C. -N., reprezentat prin primar, a formulat întâmpinare în apel solicitând respingerea apelului formulat de către reclamanta ca fiind nefondat, arătând că în mod corect instanța de fond a respins petitul privind atribuirea unei suprafață de teren determinate, întrucât alegerea terenului solicitat ramane la latitudinea proprietarului acestuia, fiind singurul în măsura sa dispună în acest sens.
Totodată, intimatul arată că doar după soluționarea cererilor de revendicare formulate în baza legilor speciale în materie se vor putea cunoaște efectiv suprafețele de teren ce vor ramane în proprietatea Statului R. și care, ulterior, vor putea fi atribuite în folosința celorlate categorii de persoane îndreptățite: revoluționari, tineri pana în 35 de ani...etc. Astfel, în conformitate cu prevederile legilor speciale având ca obiect retrocedarea imobilelor preluate abuziv, în speța, Legea 18/1991, Legea 10/2001 (modificate), Legea 247/2005...etc., Statul R. este în imposibilitate de a încheia momentan orice
contract de înstrăinare, concesiune, închiriere, asociere în participațiune, locațiune, schimbare de destinație...etc. cu privire la terenurile notificate potrivit prezentelor legi, sub sancțiunea nulității absolute.
Referitor la locația « Lomb », solicitata de către reclamanta, intimatul arată că în aceasta zona nu mai deține teren disponibil, acesta fiind pe de-o parte atribuit conform unor hotărâri judecătorești irevocabile și, pe de alta parte, fiind afectat de alte proiecte aprobate.
În ceea ce privește daunele cominatorii arată că cerere nu este admisibila la acest moment, reclamanta-apelantă putând sa se prevaleze de aceasta solicitare doar după neîndeplinirea intr-un termen rezonabil (sau în termenul stabilit de către instanța de judecata) a obligației dispuse printr-o hotărâre judecătoreasca rămasa irevocabila.
Pârâtul C. Local al M. C. -N., reprezentat prin primar, în termen legal, a declarat apel împotriva Sentinței civile nr. 9369/2013 a Judecătoriei C. -N., pronunțate în dosarul cu numărul mai sus, solicitând admiterea apelului declarat de către C. Local al Municipiul C.
- N. și, în consecința, respingerea în întregime a acțiunii reclamantei, ca fiind nefondata.
În motivarea apelului arată că, este greșită soluția dată de către instanța de fond de constatare a nulității absolute a prevederilor art. 12 din contractul încheiat cu apelanta întrucât aceasta clauza este parte integranta din contractul semnat și insusit de parți, ce constituie « legea părților», cum însăși instanța de judecata susține.
Așadar, acest contract a fost semnat și însușit de către reclamanta- apelantă fără obiecțiuni, aspect arătat și înaintea instanței de fond, astfel încât, în mod evident, reclamanta și-a însușit integral toate clauzele contractuale.
Totodată apelantul consideră că în mod eronat instanța a calificat condiția suspensiva cuprinsa în art. 12 din contractul de atribuire cu numărul de mai sus ca fiind pur potestativa, atâta timp cat aceasta este denumita astfel chiar în contractul semnat de către ambele parți, deci însușit, și nu este doar o interpretare a clauzei data de către parat în apărarea sa.
Apelantul mai arată că acea clauza din contract, cuprinsa în art. 12 a fost inserata tocmai pentru ca se cunoaște numărul mare de cereri de revendicare, fără a se putea estima durata și modalitatea de soluționare a acestora. Sub acest aspect arătă ca și la acest moment se soluționează încă cereri de revendicare formulate în temeiul Legii 10/2001, a legilor fondului funciar...etc., fiind totodată înregistrat un număr mare de dosare pe rolul instanțelor de judecata, având ca obiect imobile revendicate, care nu sunt încă finalizate. Așadar, inserarea în contractul de atribuire a clauzei cuprinse la alin. 2 din art. 12 din contractul de atribuire a avut în vedere contextul legislativ existent la momentul semnării contractului de care se prevalează reclamanta în susținerea cererii de chemare în judecata.
Reclamanta C. M. I. nu a formulat întâmpinare față de apelul pârâtului însă a depus concluzii scrise prin care a arătat că solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și motivat, schimbarea în parte a hotărârii atacate în sensul admiterii în întregime a cererii introductive de instanță, respectiv obligarea pârâtului la atribuirea terenului în suprafață de 300 mp, în zona Lomb, teren înscris în CF nr.2. a Mun. C. -N., cu nr. Cadastral
2. și obligarea fa plata de daune cominatorii, inclusiv fixarea unui termen conf. prev. art.262 C. pr. Civ.
Față de apelul declarat de paratul apelant - C. Local al Mun. C. -
N., solicită respingerea acestuia ca nelegal și netemeinic arătând că, în mod corect, instanța de fond a constatat nulitatea absoluta a art.12 al.2 din contract, pe considerentul că, în atare situație executarea contractului depinde doar de voința exclusiva a uneia din parți, fiind greu și imposibil de acceptat faptul că, în calitate de beneficiară, a intenționat să amâne sau să suspende nașterea sau executarea obligațiilor apelantului-pârât nelimitat în timp.
Analizând apelul declarat de apelanta-reclamantă C. M. I., tribunalul reține următoarele:
Cele două critici aduse soluției instanței de fond sunt neîntemeiate având în vedere natura contractuală a raporturilor juridice stabilite între părți prin semnarea contractului de atribuire nr.247 încheiat la data de_ .
Astfel, în mod corect, instanța de fond a respins cererea reclamantei C.
M. I. de atribuire a unui anume teren din zona Lomb, respectiv o suprafață de 300 mp. din terenul înscris în nr.2. a Mun. C. -N., cu nr. Cadastral 2., întrucât prin contractul încheiat între părți, pârâtul C. Local al mun.C. -N. nu și-a asumat obligația de a atribui exact acest teren, adică terenul care urmează a fi atribuit nu a fost identificat nici ca zonă și nici cu date de carte funciară.
Potrivit art.1 obiectul contractului se referă la atribuirea în folosință gratuită a unui teren, proprietatea municipalității situat din punct de vedere administrativ în municipiul C. -N. .Așadar, adresa nr.85716/451.1/_ a C. ui Local al mun.C. -N., de care se prevalează apelanta, atestă doar că s-a identificat teren într-o anumită zonă de pe raza mun.C. -N. care ar putea fi atribuit în limita solicitărilor.Epuizarea loturilor de teren dintr-o anumită zonă pe parcursul soluționării unor astfel de cereri, nu presupune, în mod automat, respingerea cererilor rămase nesoluționate, ci atribuirea de teren în alte zone corespunzătoare, proprietatea municipalității.
Disp. art. 1073-1077 c.civ. prevad ca orice creditor are dreptul sa pretinda debitorului sau executarea întocmai a obligatiei asumate de catre acesta, in caz contrar, creditorul având dreptul la desdăunari din partea debitorului sau, pentru executarea cu întârziere, executarea necorespunzatoare sau neexecutarea obligatiei asumate de catre acesta.
Art. 371 ind.1 si art. 372 ind.2 cod pr. civila, prevad ca obligatia stabilita prin hotarârea unei instante sau un alt titlu, se aduce la îndeplinire de buna voie, in caz contrar se procedeaza la executarea silita a debitorului in oricare dintre formele prevazute de lege, caz in care pot fi executate silit obligatiile al caror obiect consta in plata unei sume de bani, predarea unui bun, a folosintei acestuia, desfiintarea unei constructii, plantatii ori a altei lucrari.
De asemenea, disp. art.580 ind.3 alin.1, 2 cod pr. civila, stipuleaza ca in cazul in care obligatia de a face nu poate fi îndeplinita prin alta persoana decât debitorul, acesta din urma poate fi constrâns la îndeplinirea obligatiei prin aplicarea unei amenzi civile, iar ulterior daca in 6 luni nu-si executa obligatia, poate fi obligat la acoperirea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligatiei, la plata unor daune interese.
Totodata, doctrina si jurisprudenta au decis ca in cazul obligatiilor intuituu personae, care nu pot fi executate pe cale silita, creditorul poate solicita constrângerea debitorului sa execute in natura obligatiile cu un asemenea caracter de a face sau a nu face ceva, constând in plata unei sume de bani pe fiecare zi de întârziere, pana la executarea obligatiei cu titlu de daune cominatorii, acestea fiind un mijloc de constrângere al debitorului datorita
amenintarii pe care o prezinta pentru debitor in scopul de a-l determina sa-si execute in natura obligatiile.
Obligația asumată de pârât prin contractul încheiat cu reclamanta este o obligație de a face, care, potrivit art.1075 cod civil, în caz de neexecutare din partea acestuia se schimbă în despăgubiri.Astfel, în mod corect, prima instanță, a respins cererea privind daunele cominatorii, întrucât pârâtul este obligat la a îndeplini această obligație de la rămânerea definitivă a hotărârii, urmând ca ulterior, dacă pârâtul nu își îndeplinește obligația stabilită prin titlu executoriu într-un termen rezonabil să solicite plata unei sume de bani pe fiecare zi de întârziere, pana la executarea obligatiei cu titlu de daune cominatorii.
Apelul declarat de C. Local al mun.C. -N. este întemeiat, în parte, în ce privește motivele referitoare la necesitatea evaluării fondului imobiliar la nivel local, având în vedere și prevederile Legii nr.165/2013 care prin art.7 prevăd suspendarea procedurii de punere în posesie până la întocmirea unei situații centralizatoare la nivel local în termenul stabilit în art.8 al.1 din același act normativ.T. ul apreciază că aceste dispoziții legale se referă la toate terenurile indiferent de destinație și nu doar la fondul funciar și cât vreme legiuitorul a înțeles că este just să suspende procedura de punere în posesie a persoanelor care au avut în proprietate terenuri și cărora le-au fost preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, cu atât mai mult s-ar impune în a se avea în vedere incidența Legii nr.165/20133 în situația unei persoane care nu a fost deposedată de un bun al său, fiind în situația unei împroprietăriri.
În ce privește clauza înscrisă în art.12 al.2 din contractul de atribuire nr.247/_ încheiat între părți, tribunalul apreciază, că, în mod legal și temeinic, instanța de fond a constatat nulitatea absolută a acesteia, pe considerentul că executarea contractului depinde doar de voința exclusivă a uneia din părți.
Deși, apelantul C. Local al mun.C. -N. susține că acest contract de afectat de o condiție suspensivă, în realitate, așa cum, corect, a reținut și prima instanță, este vorba de o condiție pur potestativă, sancționată de art.1010 cod civil cu nulitatea deoarece echivalează cu lipsa intenției debitorului de a se obliga. Pentru toate aceste considerente, în tem.art.296 cod procedură civilă tribunalul va respinge ca nefondat apelul formulat de reclamanta C. M. I. împotriva Sentinței civile nr. 9369/_, pronunțată în dosarul nr._ al
Judecătoriei C. -N. .
Se va admite, în parte, apelul declarat de pârâtul C. Local al municipiului C. -N. împotriva Sentinței civile nr. 9369/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o schimbă în parte, în sensul că:
Va obliga pârâtul la atribuirea efectivă în folosința reclamantei a unei suprafețe de teren de 300 m.p., din terenul aflat în proprietatea privată a M.
C. -N., cu respectarea prevederilor Legii nr. 165/2013.
Va obliga pârâtul la întocmirea procesului-verbal de predare-primire care să cuprindă datele de identificare ale terenului și documentele aferente punerii în posesie, cu respectarea prevederilor Legii nr. 165/2013.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Consecință a respingerii apelului declarat de apelanta C. M. I. urmează a se respinge și cererea acesteia privind cheltuielile de judecată în apel.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de reclamanta C. M. I. împotriva Sentinței civile nr. 9369/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. .
Admite în parte apelul declarat de pârâtul C. Local al municipiului
C. -N. împotriva Sentinței civile nr. 9369/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o schimbă în parte, în sensul că:
Obligă pârâtul la atribuirea efectivă în folosința reclamantei a unei suprafețe de teren de 300 m.p., din terenul aflat în proprietatea privată a M.
C. -N., cu respectarea prevederilor Legii nr. 165/2013.
Obligă pârâtul la întocmirea procesului-verbal de predare-primire care să cuprindă datele de identificare ale terenului și documentele aferente punerii în posesie, cu respectarea prevederilor Legii nr. 165/2013.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Respinge cererea apelantei C. M. I. privind cheltuielile de judecată în apel.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 15 noiembrie 2013.
Președinte,
O. R. G.
Judecător,
C. -A. C.
Grefier,
C. -G. H.
Red. C.C./ Tehnored. C.Ș. _
Jud. fond. D. -VIORICA P. OVICI - JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA
| ← Decizia civilă nr. 390/2013. Anulare act | Decizia civilă nr. 420/2013. Anulare act → |
|---|
