Decizia civilă nr. 70/2013. Ordonanta presedintiala
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ Operator date - 2516
DECIZIA CIVILĂ NR. 70
Ședința publică de la 05 August 2013 Completul compus din:
PREȘEDINTE H. I. D., judecător
M. S., judecător Ț. V., grefier
S-a luat în examinare apelul declarat de contestatoarea C. M., domiciliată în R., str.Sportului, nr.6B, bl.6B, sc.1, et.1, ap.5, Județ Caraș- Severin, în contradictoriu cu intimații: T. V. și T. A. ,ambii cu dom.în Z.
, str.Avram I., nr.33, bl.N.1, sc.A, et.4, ap.16, Județul Sălaj, având ca obiect contestație în anulare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatoarea C.
M., și intimata T. A., lipsă fiind intimatul T. V. . Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Intimata T. A. depune la dosar un set de acte și înscrisuri la f.30-38.
Instanța pune în vedere intimatei T. A. să comunice copia înscrisurilor și cu contestatoarea C. M. .
Contestatoarea C. M. susține contestația așa cum a fost formulată în scris, solicitând anularea deciziei civile nr.54 din 30 mai 2013 a Tribunalului Sălaj, întrucât nu a fost prezentă la dezbateri și nu a fost citată la reședința din Z., ci la domiciliul menționat în actul de identitate, din R., unde nu locuiește efectiv. Neavând cunoștință despre proces nu și-a putut formula apărarea.
Cu privire la fondul cauzei solicită respingerea apelului reclamanților, deoarece locuiește în imobilul reclamanților în baza uneui contract de închiriere încheiat cu aceștia, iar facturile le-a achitat până în luna mai 2013
Intimata T. A. susține că este inadmisibilă contestația în anulare, având în vedere că ordonanța președințială a fost dată în luna mai. Consideră că, contestatoarea a fost legal citată la adresa din buletin, întrucât are expirată cartea de identitate din data de 2 aprilie 2013.
Solicită respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă, iar în cazul admiterii acesteia și rejudecării apelului, solicită admiterea lui, admiterea cererii de ordonanță președințială și evacuarea pârâtei din imobil, întrucât contestatoarea C.
M. a modificat datele din contract, nu a plătit chiria restantă și nici facturile de utilități.
T R I B U N A L U L :
Prin contestația în anulare înregistrată pe rolul acestei instanțe cu nr. 3184/84 din_, contestatoarea C. M. a solicitat, în contradictoriu cu intimații T.
V. și T. A., anularea Deciziei civile nr. 54 din_ pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._, rejudecarea apelului declarat împotriva Încheierii civile nr. 506/C din_ a Judecătoriei Z. și respingerea acestuia ca nefondat.
În motivare, contestatoarea arată că nu a putut participa la judecarea apelului, nefiind legal citată, la adresa de reședință unde locuiește efectiv, din Z., b-dul M.
V., nr.84, bl.A44, sc.A, ap.2, jud. Sălaj, ci a fost citată la adresa domiciliului ei legal din R. . Neavând cunoștință despre proces, nu s-a putu apăra față de pretențiile reclamanților și nu a putut depune înscrisuri doveditoare cu care să combată afirmațiile lor.
Intimații nu au depus întâmpinare dar, prezentă fiind în fața instanței la termenul de judecată de azi, intimata T. A. a solicitat respingerea contestației în anulare ca neîntemeiată.
Examinând actele și lucrările dosarului sub aspectul admisibilității contestației în anulare și a motivelor pe care aceasta se întemeiază, instanța reține următoarele:
Prin Încheierea Civilă nr. 506/C din 11 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Zalău în dosarul nr._ a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanții T. V. și T. A., împotriva pârâtei
C. M., având ca obiect evacuarea pârâtei din imobilul situat în Z., b-dul M.
V., nr.84, bl.A44, sc.A, ap.2, jud. Sălaj,
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanții, iar prin Decizia civilă nr.
54 din 30 mai 2013 a Tribunalului Sălaj, admițându-se apelul reclamanților, Încheierea primei instanțe a fost schimbată în tot, admițându-se cererea de ordonanță președințială și dispunându-se evacuarea pârâtei din imobilul situat în Z.
, b-dul M. V., nr.84, bl.A44, sc.A, ap.2, jud. Sălaj, A fost respinsă ca inadmisibil capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata facturilor restante.
Această decizie pronunțată în apel constituie obiectul prezentei contestații în anulare și, deși contestatoarea nu a indicat expres temeiul legal al cererii sale, raportat la motivele contestației, instanța încadrează cererea în dispozițiile art. 503 alin.1 C.pr.civ.
Potrivit art. 503 alin.1 Cod procedură civilă, hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.
Din reglementarea contestației în anulare cuprinsă în art. 503 - 504 C.pr.civ., rezultă că aceasta este o cale extraordinară de atac de retractare, iar pentru admisibilitatea ei este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: hotărârea atacată să fie definitivă, contestația să se întemeieze strict pe unul din motivele prevăzute expres și limitativ de lege, iar aceste motive să nu fi putut fi invocate în calea de atac a apelului sau recursului.
În cazul de față aceste condiții sunt îndeplinite. Astfel, în privința caracterului definitiv al hotărârii atacate, instanța constată că Decizia civilă nr. 54/_ este definitivă, fiind pronunțată în apel, fără drept de recurs.
Referitor la motivul pe care se întemeiază contestația, acesta se circumscrie celui prevăzut de art. 503 alin.1 C.pr.civ., respectiv contestatoarea nu a fost legal
citată și nici nu a fost prezentă la termenul la care a avut loc judecata în fața instanței de apel.
Astfel, cu privire la acest aspect, instanța reține în primul rând că în cererea de chemare în judecată reclamanții au menționat că adresa de citare a pârâtei este în
R., str. Sportului, nr. 6b, sc.1, ap.5, jud. Caraș-Severin, deși obiectul cererii de ordonanță președințială îl constituie evacuarea de urgență a pârâtei din apartamentul situat în Z., b-dul M. V., nr.84, bl.A44, sc.A, ap.2, jud. Sălaj, menționându-se în motivarea cererii faptul că pârâta refuză să părăsească acest imobil. Așadar, reclamanții au indicat cu rea-credință adresa de citare a pârâtei ca fiind cea a domiciliului din actul ei de identitate, deși este evident că aceștia cunoșteau că pârâta nu locuiește în fapt la respectiva adresă din R., ci în Z., în imobilul din care se solicita a fi evacuată.
Procedura în fața primei instanțe nu a fost viciată, deoarece, dând curs cererii reclamanților, judecătoria a soluționat procesul fără citarea părților. Doar comunicarea hotărârii s-a făcut pentru pârâtă la adresa din R., prin depunerea actelor în cutia poștală.
În fața instanței de apel pârâta contestatoare nu a fost prezentă și întreaga procedură de citare și comunicare s-a realizat doar la adresa din R. . Contestatoarea a luat cunoștință pentru prima oară despre procesul pornit împotriva sa doar cu ocazia executării silite a evacuării.
Potrivit art. 155 alin.1 pct.6 C.pr.civ., persoanele fizice se citează la domiciliul lor. În cazul în care însă nu locuiesc la domiciliu, citarea se va face la reședința cunoscută. Prin urmare, și în cazul de față, citarea pârâtei în fața instanței de apel trebuia realizată la reședința sa din Z., la imobilul din care se solicita evacuarea, nu la domiciliul menționat în actul de identitate, din R., unde pârâta nu locuia efectiv. În plus, din înscrisurile depuse la filele 3 și 4 din dosar, rezultă că pârâta și fiul acesteia aveau în mod legal stabilită reședința în Z., b-dul M. V., nr.84, bl.A44, sc.A, ap.2, jud Sălaj, aceasta fiind deci adresa la care trebuia îndeplinită procedura de citare.
În fine, cu privire la a treia condiție de admisibilitate a căii de atac, instanța mai reține că motivele contestației nu puteau fi invocate de contestatoare în recurs, decizia contestată nefiind susceptibilă de această cale de atac.
În concluzie, fiind îndeplinite condițiile art. 403 alin.1 și art. 504 C.pr.civ., în baza art. 508 alin.3 C.pr.civ., instanța va admite contestația în anulare, va dispune anularea Deciziei civile nr. 54 din 30 mai 2013 a Tribunalului Sălaj și va proceda la rejudecarea apelului declarat de reclamanții T. V. și T. A. împotriva Încheierii civile nr. 506/C din 11 martie 2013 a Judecătoriei Z. .
Asupra apelului, examinând probele și lucrările dosarului nr._, Tribunalul reține următoarele:
Prin Încheierea civilă nr. 506/C/_ a Judecătoriei Z. a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanții T. V. și T. A., împotriva pârâtei C. M. având ca obiect evacuare.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele :
Potrivit art.996 alin.1 din codul de procedură civilă - Instanța, stabilind ca în favoarea reclamantului exista aparenta de drept, va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara,
precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. La alin.
5 al art.996 Codul de procedura civilă prevede ca, pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse masuri care să rezolve litigiul în fond și nici masuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că admisibilitatea unei cereri de ordonanță președințială este condiționată de îndeplinirea cumulativă a mai multor cerințe și anume: urgența, caracterul vremelnic și neprejudecarea fondului.
Pe calea ordonanței președințiale nu pot fi luate măsuri definitive care să rezolve în fond litigiul dintre părți. Aceste măsuri, sunt în principiu, limitate în timp până la rezolvarea în fond a litigiului.
In cauza de față nu sunt întrunite cel putin conditiile vremelniciei si neprejudecarii fondului. Masura evacuarii unei persoane (a obligarii la parasirea locuintei, astfel cum solicita reclamantii) dintr-un spatiu pentru lipsa vreunui titlu locativ este una categoric definitiva, iar nu provizorie, iar fondul unei astfel de pricini ar fi reprezentat tot de o actiune in evacuare care insa s-ar prejudeca in cazul in care s-ar admite posibilitatea evacuarii pe calea ordonantei presedintiale.
Astfel, reclamanții nu au făcut dovada vremelniciei cererii lor, mai precis introducerea unei acțiuni pe calea dreptului comun care să vizeze evacuarea pârâtei din spațiul proprietate a reclamanților.
De asemenea, cu privire la condiția de admisibilitate vizând prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara altfel, prin însăși sintagma "pagubă iminentă"; menționată în art.996 alin.1 din Codul de procedură civilă - legiuitorul a înțeles să reglementeze ipoteza existenței unei pagube determinate prin natura ei, iar nu o stare de pericol eventuală, incertă, nedovedită și nesusținută de nici un act.
Pe de altă parte, soluționând favorabil cererea depusă de reclamanți, instanța s-ar pronunța asupra însuși fondului, măsura dispusă astfel ar avea caracter definitiv, iar nu vremelnic cum cer dispozițiile legii, fiindcă ar obliga pârâta să evacueze spațiul reclamanților, fără a verifica pe fond, într-un litigiu deja pendinte, dacă într-adevăr această măsură ar putea fi dispusă raportat la soluția juridica care ar rezulta in urma analizării valabilității contractului de închiriere dintre părți.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanții T. V. și T. A.
, solicitând schimbarea hotărârii primei instanțe în sensul admiterii cererii de ordonanță președințială și evacuarea pârâtei din apartamentul proprietatea reclamanților, situat în Z., b-dul M. V., nr.84, bl.A44, sc.A, ap.2, jud Sălaj,
În motivarea apelului se arată că există motive întemeiate de admitere a ordonanței președințiale ținând seama de prejudiciul adus familiei reclamanților prin locuirea abuzivă din data de_, când contractul între părți a expirat (_
), cheltuielile neachitate fără acoperire legală (curent, gaz, apă) de circa 3 luni, primind aviz de deconectare cu data de_ de la S.C. Electrica, gazul pe data de_, apa. Paguba iminentă există dacă se ține cont de neplata chiriei de la expirarea contractului de închiriere și de neplata cheltuielilor cauzate de pârâtă împreună cu fiul acesteia.
Pârâta intimată C. M., prin susținerile sale orale, a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat, deoarece ocupă imobilul în litigiu în baza contractului de închiriere încheiat cu reclamanții, iar facturile la utilități le-a achitat până în luna mai 2013.
Analizând actele și lucrările dosarului și sentința apelată, prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor legale aplicabile, Tribunalul apreciază că apelul este neîntemeiat pentru următoarele motive:
Din interpretarea dispozițiilor art. 996 C.pr.civ. rezultă că pentru admisibilitatea cererii de ordonanță președințială este necesară îndeplinirea cumulativa a următoarelor condiții: aparența dreptului, urgența măsurii dispuse, vremelnicia măsurii și neprejudecarea fondului raportului juridic dintre părți.
Reclamanții nu au făcut dovada vremelniciei cererii lor, mai precis introducerea unei acțiuni pe calea dreptului comun care să vizeze stabilirea definitivă a raportului de fond dintre părți cu privire la folosința imobilului. Măsura dispusă astfel ar avea caracter definitiv, iar nu vremelnic cum cer dispozițiile legii, deoarece neexistând demarat un litigiu de fond, instanța nu ar putea dispune evacuarea până la judecarea fondului raporturilor juridice dintre părți. De asemenea, obținând evacuarea pârâtei chiriașe pe calea ordonanței președințiale, reclamanții locatori nu ar mai avea nici un interes de a promova litigiul de fond.
În prezenta cauză nu este îndeplinită nici condiția neprejudecării fondului. Măsura evacuării pârâtei din imobilul în care aceasta locuiește și își are reședința legală împreună cu copilul său este o măsură de fond, care poate fi luată doar ca o consecință a constatării inexistenței în privința pârâtei a oricărui drept locativ asupra imobilului. Această măsură poate fi dispusă doar în cadrul unui dosar de fond, pe care însă reclamanții nu l-au demarat și nu în cadrul prezentului dosar, întrucât, în caz contrar s-ar prejudeca fondul cauzei.
Pe de altă parte, reclamanții nu au făcut dovada caracterului urgent al măsurii pe care o solicită, respectiv a pagubei iminente ce li s-ar putea produce. Motivele invocate în cerere, referitoare la refuzul pârâtei de a preda imobilul la sfârșitul locațiunii, neplata chiriei și a utilităților consumate, sunt aspecte ce vizează executarea contractului de închiriere și ele pot fi analizate doar în cadrul litigiului de fond și, în cazul dovedirii temeiniciei lor, reclamanții vor putea obține atât evacuarea pârâtei, cât și obligarea ei la plata chiriei restante și a facturilor la utilități. În nici un caz aceste motive nu pot fi apreciate ca fiind generatoare ale unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara dacă litigiul dintre părți ar aștepta soluționarea sa pe fond.
În plus, tribunalul învederează reclamanților că, pe lângă acțiunea de drept comun derivată din contractul de locațiune, mai au posibilitatea de a acționa împotriva pârâtei și pe calea specială a evacuării din imobilele folosite sau ocupate fără drept, reglementată de art. 1033-1044 C.pr.civ. Asemenea ordonanței președințiale,, procedura specială a evacuării se bucură de caracterul urgent de soluționare, dar spre deosebire de măsurile ce pot fi luate în baza art. 996 C.pr.civ., judecata se face cu citarea părților și după îndeplinirea unei proceduri prealabile de notificare a locatarului, iar evacuarea dispusă are caracter definitiv, soluționându- se în fond raporturile locative dintre părți.
În concluzie, apreciind asemenea primei instanțe, că în prezenta cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 996 Cod procedură civilă, respectiv urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului, Tribunalul va respinge ca neîntemeiat apelul declarat de reclamanții T. V. și T. A., menținând hotărârea primei instanțe.
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I :
D E C I D E :
Admite contestația în anulare formulată de contestatoarea C. M., domiciliată în R., str.Sportului, nr.6B, bl.6B, sc.1, et.1, ap.5, Județ Caraș- Severin, în contradictoriu cu intimații T. V. și T. A. ambii cu dom.în Z.
, str.Avram I., nr.33, bl.N.1, sc.A, et.4, ap.16, Județul Sălaj,și, în consecință, anulează Decizia civilă nr.54 din 30 mai 2013 a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosarul nr._ .
Rejudecând cauza, respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanții T.
V. și T. A. împotriva Încheierii civile nr.506/C din 11 martie 2013 a Judecătoriei Z. .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 5 august 2013.
Președinte, | Judecător, | Grefier, | |||
H. I. D. | M. | S. | Ț. | V. |
Red: HID/_ .
Dact: ȚV/_ /2 ex.
| ← Decizia civilă nr. 210/2013. Ordonanta presedintiala | Decizia civilă nr. 43/2013. Ordonanta presedintiala → |
|---|
