Decizia civilă nr. 75/2013. Revendicare imobiliară
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ Cod operator 8428
DECIZIA CIVILĂ NR. 75/R/2013
Ședința publică din 11 ianuarie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I. -D. C. JUDECĂTORI: A. -A. P.
C. -M. CONȚ GREFIER: A. -A. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul C. LOCAL AL M.
C. -N. - C. DE L. A C. S., recursul declarat de pârâții S. O. JR., S. M. T., M. R. C., R. A. și V. P., precum și recursul declarat de reclamanții D. C., G. T., L. G., Z. R. și de intervenienții B. C. și D. A., împotriva deciziei civile nr. 306/A din 12 iunie 2012 a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr._, având ca obiect prestație tabulară.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă pârâții recurenți R. A. și S. M. T., asistați de domnul avocat
R. T., care arată că-i reprezintă și pe ceilalți pârâți recurenți persoane fizice, conform împuternicirii avocațiale de reprezentare care a fost depusă în prezentul dosar; reclamantul recurent D. C. și reclamantul recurent G. T., care arată că în baza procurii depuse la dosarul cauzei îi reprezintă și pe reclamanții recurenți L. G., Z. R., precum și pe intervenienții B. C. și D.
A., lipsă fiind celelalte părți.
Recursul declarat de pârâtul C. Local al mun. C. -N. a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat părților adverse și nu a fost legal timbrat la data înregistrării cererii de recurs, însă ulterior, la data de_ a fost timbrat cu o taxă judiciară de timbru în cuantum de 9,5 lei și cu un timbru judiciar de 0,15 lei (f. 22 și 23 din dosar), iar la data de_ a mai fost timbrat cu o taxă judiciară de timbru în cuantum de 300 lei (f. 78 din dosar).
Recursul declarat de pârâții S. O. Jr., S. M. T., M. R. C. ,
R. A. și V. P. a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat părților adverse și nu a fost legal timbrat la data înregistrării cererii de recurs, însă ulterior, la data de_ a fost timbrat cu o taxă judiciară de timbru în cuantum de 9,5 lei și cu un timbru judiciar de 0,15 lei (f. 46 din dosar), iar la data de_ a mai fost timbrat cu o taxă judiciară de timbru în cuantum de 2135 lei și cu timbre judiciare în valoare de 10 lei (f. 90 și 91 din dosar).
Recursul declarat de reclamanții D. C., G. T., L. G., Z.
R. și de intervenienții B. C. și D. A. nu a fost legal timbrat, la data înregistrării, însă ulterior, acest recurs a fost legal timbrat cu o taxă judiciară de timbru în cuantum total de 2.280 lei și cu timbre judiciare în valoare totală de 10 lei (f. 77, 92 și 93 din dosar).
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea constată că prin memoriul de recurs (f. 3 din dosar), pârâtul recurent C. Local al mun. C. -N. a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în condițiile art. 242 C.pr.civ.
De asemenea, Curtea constată că la data de_, pârâtul recurent C. Local al mun. C. -N. a înregistrat la dosar un înscris, prin care arată că depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru pentru recurs, în
cuantum de 6250 lei și timbre judiciare în valoare de 9,85 lei, la care a anexat dovada achitării taxei judiciare de timbru pentru recurs și timbrele judiciare, în cuantumul menționat anterior (f. 109 și 110 din dosar).
Totodată, Curtea constată că cererea înregistrată la dosar în data de _
, care a fost formulată de către pârâții recurenți S. O. jr., S. M. T., M.
R. C., R. A. și V. P., prin intermediul domnului avocat R. T. și care a fost apreciată de către Curte ca fiind o cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în dosarul nr._ al Curții de Apel C. a fost respinsă ca tardivă prin încheierea dată în ședința Camerei de Consiliu din data de_ .
Reprezentantul pârâților recurenți S. O. jr., S. M. T., M. R. C.
, R. A. și V. P. arată că cererea depusă la dosar în data de_ nu reprezintă o cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în prezentul dosar.
Instanța aduce la cunoștința reprezentantului pârâților recurenți S. O. jr. ș.a. că există o încheiere irevocabilă cu privire la cererea menționată anterior și aceasta nu mai poate fi pusă în discuție la prezentul termen de judecată.
Reprezentantul pârâților recurenți S. O. jr. ș.a. arată că a dorit doar să se pună în discuție cuantumul taxei judiciare de timbru stabilită de către instanță în sarcina părților pe care le reprezintă, având în vedere că aceștia au renunțat la mai multe petite.
Curtea arată că nu există un temei juridic legal în baza căruia, în situația în care partea a renunțat la anumite petite cu care instanța a fost deja legal investită, să dispună în sensul ca aceste petite nu mai trebuie timbrate. În concluzie, constată că toate petitele menționate în memoriul de recurs trebuie legal timbrate, chiar dacă pe parcursul procesului partea a renunțat la unele dintre acestea.
În consecință, având în vedere că cererea de reexaminare formulată de pârâții recurenți S. O. jr. ș.a. și înregistrată la dosar în data de_ a fost respinsă, Curtea menține dispozițiile încheierii de ședință din data de_, în sensul că pune în vedere pârâților S. O. jr., S. M. T., M. R. C. ,
A. și V. P. să achite pentru recurs, în solidar, o taxă judiciară de timbru în cuantum de 12.002,41 lei și timbre judiciare în valoare de 30 lei, sub sancțiunea anulării recursului ca insuficient timbrat.
Curtea constată că recursul declarat de pârâții S. O. Jr., S. M. T.
, M. R. C., R. A. și V. P. a fost timbrat doar pentru motivele de recurs referitoare la soluția dată cererii de recuzare precum și la soluționarea petitului privind servitutea de trecere de 572 mp, iar acțiunea are patru capete de cerere, care au fost criticate prin motivele de recurs formulate de pârâții recurenți
O. jr. ș.a. și care nu au fost legal timbrate până la acest moment.
Reprezentantul pârâților recurenți S. O. jr. ș.a. arată că părțile pe care le reprezintă înțeleg să susțină motivele de recurs referitoare la petitul privind servitutea de trecere de 572 mp și nu înțeleg să mai susțină celelalte motive de recurs referitoare la celelalte trei capete de cerere.
Reprezentantul pârâților recurenți S. O. jr. ș.a. arată că art. 14 din Legea nr. 146/1997 prevede următoarele: "Când o acțiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel.";
Instanța aduce la cunoștința reprezentantului pârâților recurenți S. O. jr. ș.a. că va soluționa recursul declarat de pârâții recurenți S. O. jr. ș.a. doar cu privire la motivele de recurs legal timbrate, respectiv primul motiv de recurs și acela privind servitutea de trecere de 572 mp, iar cu privire la celelalte motive de
recurs, Curtea, din oficiu, invocă și pune în discuție excepția nelegalei timbrări a recursului pentru netimbrarea acestora.
De asemenea, Curtea, din oficiu, invocă și pune în discuție excepția autorității de lucru judecat raportat la sentința civilă nr. 8758/_ a Judecătoriei C. -N., în ceea ce privește nulitatea, falsitatea și valabilitatea actului adițional, respectiv a actului de adjudecare.
De asemenea, Curtea, din oficiu, invocă și pune în discuție excepția decăderii din termen a precizărilor motivelor de recurs formulate de către pârâții recurenți S. O. Jr., S. M. T., M. R. C., R. A. și V. P. ,
prin intermediul domnului avocat T. R., care au fost înregistrate la dosar în data de_, având în vedere că aceste precizări au fost formulate înafara termenului prevăzut pentru declararea recursului.
Reprezentantul pârâților recurenți S. O. Jr. ș.a., solicită instanței să constate că părțile pe care le reprezintă au achitat o taxă judiciară pentru motivele de recurs referitoare la petitul privind servitutea de trecere de 572 mp, în cuantum mai mare decât cel stabilit de către instanță pentru acest petit, motiv pentru care solicită restituirea diferenței taxei judiciare de timbru.
Instanța aduce la cunoștința reprezentantului pârâților recurenți S. O. jr. ș.a. că singura modalitate pentru a se stabili și contesta taxa judiciară de timbru este cea prevăzută de lege.
Curtea, din oficiu, invocă și pune în discuție excepția tardivității recursului declarat de reclamanții D. C., G. T., L. G., Z. R. și de intervenienții B. C. și D. A., având în vedere că inițial aceștia au formulat întâmpinare la recursul declarat de pârâții S. O. jr. ș.a. și apoi, la solicitarea instanței, au precizat că înțeleg să susțină motivele invocate prin acea întâmpinare ca fiind motive de recurs.
Reclamantul recurent G. T. prezintă spre vedere instanței un set de înscrisuri și susține că aceste înscrisuri sunt originalele înscrisurilor depuse în xerocopii la dosar, însă având în vedere că înscrisurile depuse la dosar de către acesta nu au fost contestate de părțile adverse, instanța restituie reclamantului recurent G. T. acest set de înscrisuri.
Cu privire la recursul declarat de pârâții recurenți S. O. jr. ș.a. Curtea, din oficiu, invocă și pune în discuție și excepția inadmisibilității motivelor de recurs care vizează reaprecierea probelor, având în vedere că art. 304 pct. 10 și
11 C.pr.civ. au fost abrogate prin art. I pct. 1111și pct. 112 din O.U.G. nr. 138/2000.
Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantului pârâților recurenți
S. O. jr. ș.a. și reclamanților recurenți G. T. și D. C. asupra recursurilor care formează obiectul prezentului dosar, cu precizarea ca aceștia să se refere și la excepțiile invocate, din oficiu, de către Curte.
Reprezentantul pârâților recurenți S. O. jr. ș.a. arată că derularea procesului care a avut loc la Tribunalul Cluj trebuie avută în vedere ca un proces inechitabil față de părțile pe care le reprezintă, iar motivele pentru care a ajuns la această concluzie au fost menționate în scriptele pe care le-a depus în dosarul instanței de recurs.
Curtea pune în vedere reprezentantului pârâților recurenți S. O. jr. ș.a. să se refere doar la chestiuni ce au legătură cu motivele de recurs legal timbrate.
Reprezentantul pârâților recurenți S. O. jr. ș.a. arată că la Tribunalul Cluj, dosarul a fost soluționat de către un magistrat care s-a pronunțat cu privire la prezenta pricină.
Reprezentantul pârâților recurenți S. O. jr. ș.a. arată că părțile pe care le reprezintă înțeleg să-și mențină motivele de recurs referitoare la petitul privind
servitutea de trecere de 572 mp. Totodată, invocă încălcarea prevederilor art. 21 din Constituția României și a prevederilor art. 6 din C.E.D.O. de către instanța care a pronunțat hotărârea atacată și arată că în cauză a apărut motivul de recurs întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 9 C.pr.civ., astfel încât, apreciază că se impune casarea hotărârii atacate. De asemenea, arată că instanța de apel a dispus efectuarea variantei a doua a raportului de expertiză impunându-i expertului, în mod expres, să efectueze măsurători pe două laturi ale imobilului și, în opinia sa, servitutea de trecere putea fi dată numai începând cu str. G. I. până la latura de vest a proprietății reclamanților și, totodată, arată că nu se putea face servitute de-a lungul laturii de vest și de-a lungul drumului. De asemenea, arată că prejudiciile privind servitutea de trecere trebuie să fie minime în ceea ce privește fondul aservit.
Reprezentantul pârâților recurenți S. O. jr. ș.a. arată că părțile pe care le reprezintă au fost de acord cu servitutea de trecere până la latura de vest, însă apreciază că modul în care instanța de fond a stabilit servitutea de trecere este absurd și un astfel de mod nu se întâlnește niciunde în practica judiciară.
Instanța aduce la cunoștința reprezentantului pârâților recurenți S. O. jr. ș.a. că motivul de recurs invocat în temeiul art. 304 pct. 9 C.pr.civ. nu a fost formulat în recursul pe care pârâții S. O. Jr., S. M. T., M. R. C. ,
R. A. și V. P. l-au formulat inițial.
Reprezentantul pârâților recurenți S. O. jr. ș.a. arată că un aspect inițial din prezenta cauză este legat și de lățimea drumului de servitute, care inițial a fost propusă să fie de 4 m, iar instanța de fond, în hotărârea pe care a pronunțat-o se referă la o lățime de 6 m, însă acest drum de servitute cu lățime de 6 m nu este unul comod și nu se impune, pentru că în cauză nu este vorba de o șosea.
Cu privire la motivul de recurs nr. 7, reprezentantul pârâților recurenți S.
O. jr. ș.a. arată că a invocat concomitent și prevederile art. 304 pct. 7 C.pr.civ., având în vedere că orice hotărâre nemotivată este o hotărâre arbitrară.
În concluzie, reprezentantul pârâților recurenți S. O. jr. ș.a. solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris doar în ceea ce privește motivele de recurs ce se referă la servitutea de trecere de 572 mp și limitarea drumului de acces potrivit variantei I-a, stabilită de către domnul expert Pleșa I.
.
Cu privire la recursul declarat de pârâtul C. Local al mun. C. -N., reprezentantul pârâților recurenți S. O. jr. ș.a. arată că într-un prim motiv de recurs s-a invocat lipsa calității procesuale pasive a C. ui Local al mun. C. -
N. deoarece nu are nici o legătură cu prezentul proces, iar pârâții recurenți persoane fizice înțeleg să achieseze la această critică formulată de pârâtul recurent C. Local al mun. C. -N. .
De asemenea, reprezentantul pârâților recurenți S. O. jr. ș.a. arată că numiții R. A. și C. Augustin, care au avut calitate de intervenienți în cauză, au solicitat introducerea în cauză a chematului în garanție C. Local al mun. C. -N., pentru un singur motiv, respectiv pentru a fi obligat la plata despăgubirilor bănești în situația în care nu li se restituie imobilul solicitat, însă calitatea lor procesuală a încetat prin soluția dată de către Curtea Supremă, motiv pentru care, în prezent numiții R. A. și C. Augustin nu mai au calitate procesuală pasivă în cauză. Având în vedere că introducerea în cauză a
C. ui Local al mun. C. -N. s-a limitat doar la poziția de chemat în garanție, nu înțelege cum Tribunalul Cluj a putut să transfere această calitate a C. ui Local al mun. C. -N. în calitate de pârât.
Reprezentantul pârâților recurenți S. O. jr. ș.a. invocă art. 5 alin. 2 din Legea nr. 247/2005 și arată că în contextul acestor prevederi legale, C. Local
al mun. C. -N. nu este îndreptățit să formuleze critici cu privire la soluția instanței de fond referitoare la servitutea de trecere de 572 mp, pentru că nu există raporturi juridice între C. Local al mun. C. -N. și reclamanții din prezenta cauză și nici între C. Local al mun. C. -N. și pârâții S. O. Jr.,
S. M. T., M. R. C., R. A. și V. P. .
Având în vedere aspectele menționate anterior, reprezentantul pârâților recurenți S. O. jr. ș.a. arată că nu poate fi reținută obligația C. ui Local al mun. C. -N. de a încheia acel act și neavând vocația de a obține o hotărâre judecătorească care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare a imobilului în litigiu, acesta nu are calitatea de a vinde acel imobil și, de asemenea, nu are calitatea de a susține o servitute de trecere pentru un fond dominant pentru care nu are calitate procesuală pasivă în cauză. De asemenea, arată că acele critici din memoriul de recurs formulat de C. Local al mun. C. -N., prin care se arată că pârâții recurenți S. O. Jr., S. M. T., M. R. C., R. A. și V. P. au ocupat o parte a domeniului public nu pot fi luate în considerare pentru că, C. Local al mun. C. -N. nu are calitate procesuală pasivă în acest sens.
Reprezentantul pârâților recurenți S. O. jr. ș.a. solicită amânarea pronunțării hotărârii în cauză pentru a depune la dosar concluzii scrise, respectiv pentru a face referire la acele aspecte pe care nu le poate discuta în contradictoriu cu instanța. Totodată, arată că nu putea să dezvolte anumite aspecte, atunci când bate la uși închise.
Instanța aduce la cunoștința reprezentantului pârâților recurenți S. O. jr. ș.a. faptul că pune concluzii alături de procedură este o opțiune a avocatului, însă acesta trebuia să pună concluzii doar pe ceea ce instanța a pus în discuție.
Reprezentantul pârâților recurenți S. O. jr. ș.a. arată că primul motiv de recurs pe care l-a invocat nu trebuia timbrat pentru că se referea la o chestiune care viza în mod direct o chestiune ce nu trebuia timbrată la valoare.
Instanța aduce la cunoștința reprezentantului pârâților recurenți S. O. jr. ș.a. că la acest moment nu este necesar a se amâna pronunțarea hotărârii în cauză, iar cu privire la ce s-a pus în discuție după închiderea dezbaterilor, instanța arată că nu se pot formula motive noi și nici motive de recurs de ordine publică și, totodată, arată că instanța a întrerupt pledoaria domnului avocat în momentul în care se făceau aprecieri cu privire la probe și, în replică, acesta a invocat un motiv de recurs întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 7 C.pr.civ., care nu putea fi invocat în acest context, astfel încât, Curtea urmează să analizeze recursul doar în contextul menționat în memoriul de recurs.
Reprezentantul pârâților recurenți S. O. jr. ș.a. arată că, azi, nu a invocat alt motiv de recurs întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 7 C.pr.civ.
Instanța aduce la cunoștința reprezentantului pârâților recurenți S. O. jr. ș.a. că aceasta s-a referit la contextul reaprecierii probelor.
Reclamantul G. T. arată că a solicitat o repunere în termen pentru ca motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar să fie considerate motive de recurs și totodată, face referire la prevederile art. 316 C.pr.civ.
Instanța aduce la cunoștința reclamantului recurent G. T. că până la închiderea dezbaterilor, nu s-a formulat o cerere de repunere în termenul de recurs, prin urmare instanța nu a fost investită procedural cu o astfel de cerere.
Reclamantul G. T. face trimitere la dispozițiile art. 316 C.pr.civ. și, totodată, arată că înțelege să invoce aderarea la recurs.
Curtea aduce la cunoștința reclamantului recurent G. T. că acesta nu a formulat o cerere de aderare la recurs și pune în vedere ambilor reclamanți recurenți, prezenți în instanță, să se refere la excepția tardivității formulării
recursului promovat de reclamanții D. C., G. T., L. G., Z. R. și de intervenienții B. C. și D. A. .
Reclamantul recurent G. T. arată că din punctul său de vedere, recursul formulat de reclamanții D. C., G. T., L. G., Z. R. și de intervenienții B. C. și D. A. nu este tardiv.
Reclamantul recurent D. C. arată că împărtășește punctul de vedere al reclamantului recurent G. T. .
Reclamanții recurenți G. T. și D. C. solicită respingerea recursului formulat de pârâtul C. Local al mun. C. -N., întrucât îl apreciază ca fiind neîntemeiat, iar cu privire la recursul declarat de pârâții S. O. jr. ș.a., arată că norma de drept care îndreptățește vânzarea se găsește în art. 28 alin. 1, 4 și 8 din Legea nr. 18/1991, în care se spune că se poate vinde numai ce este aferent imobilului în litigiu.
Instanța atrage atenția reclamanților recurenți G. T. și D. C. că a fost legal investită a se pronunța pe recursul formulat de pârâții S. O. jr. ș.a., doar cu privire la calea de acces.
Cu privire la calea de acces, reclamantul recurent G. T. arată că potrivit legii, se permite folosirea căilor de acces până la domeniul public și pârâții recurenți S. O. Jr., S. M. T., M. R. C., R. A. și V.
P. nu aveau voie să cumpere ceea ce aparținea domeniului public. De asemenea, arată că prin încheierea de ședință din data de_, pârâții S. O. Jr., S. M. T., M. R. C., R. A. și V. P. au solicitat ca reclamanții D. C., G. T., L. G., Z. R. și intervenienții B.
C. și D. A. să nu mai folosească în comun cu aceștia calea de acces, ci calea de acces să se folosească separat, motiv pentru care, instanța a stabilit o cale de acces cu lățimea de 6 m. Totodată, arată că din punctul său de vedere, reprezentantul pârâților recurenți S. O. Jr. ș.a. a susținut aspecte exagerate.
Reclamantul recurent G. T. arată că instanța de fond a soluționat cauza și a stabilit o cale de acces separată pentru pârâții S. O. Jr., S. M.
T., M. R. C., R. A., V. P. și pentru reclamanții D. C., G.
T., L. G., Z. R. și intervenienții B. C., D. A., iar din data de_ și până în prezent reclamanții și intervenienții anterior menționați folosesc această cale de acces. De asemenea, solicită repunerea în drepturile pe care reclamanții D. C., G. T., L. G., Z. R. și intervenienții
B. C. și D. A. le-au dobândit prin actul de vânzare-cumpărare încheiat la data de_, având în vedere că aceștia atât cât au cumpărat au și întabulat, iar servitutea de trecere este cea stabilită prin actele depuse la dosar de către reclamanții și intervenienții mai sus enumerați.
Reclamantul recurent D. C. arată că pune aceleași concluzii ca și reclamantul G. T. .
Cu privire la recursul declarat de reclamanții D. C., G. T., L.
G., Z. R. și de intervenienții B. C. și D. A., reprezentantul pârâților S. O. Jr., S. M. T., M. R. C., R. A., V. P. solicită admiterea excepției tardivității formulării acestui recurs, excepție care a fost invocată, din oficiu, de către Curte și respingerea recursului ca tardiv formulat, având în vedere că aceste părți nu au formulat cererea de aderare la recurs înainte de închiderea dezbaterilor.
În replică, reclamantul recurent G. T. arată că în codul de procedură civilă se spune că intimatul este îndreptățit să adere la apel și după termenul de declarare a apelului.
În replică, reprezentantul pârâților S. O. Jr. ș.a. arată că aderarea poate avea loc numai la apel nu și la recurs.
Curtea aduce la cunoștința reclamanților recurenți, prezenți în instanță, că nu poate soluționa o astfel de cerere de aderare la recurs, formulată după închiderea dezbaterilor și reține cauza în pronunțare.
C U R T E A :
Prin acțiunea civilă înregistrată la data de 19 octombrie 1993, sub nr. 11516/1993 pe rolul Judecătoriei C. -N., reclamanții G. T., D. C. ,
Z. R. și L. G. au chemat în judecată pe pârâții S. O., V. P., R.
și C. de lichidare a C. S., formulând patru capete de cerere, prin care au solicitat instanței:
să oblige pe pârâta 4 să le recunoască dreptul de proprietate asupra grajdului nr. 5, cu împrejmuiri, instalații și teren aferent de 4000 mp;
să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic, apt pentru intabulare;
să dispună anularea parțială a înscrierii în CF nr. 2323 a imobilului în discuție cu privire la pârâții persoane fizice;
să oblige pe aceeași pârâți să le recunoască un drept de servitute de trecere.
Pârâții persoane fizice au formulat întâmpinare și cerere reconvențională, solicitând să se constate nulitatea absolută a licitației din 6 mai 1991 prin care reclamanții au cumpărat ferma, cu motivarea că din comisia de lichidare a C.
S. (vânzător) făcuse parte unul dintre cumpărători, reclamantul L. G. . În cauză au formulat cereri de intervenție în interes propriu,
solicitând constatarea nulității licitației din luna Iulie 1991 și reconstituirea dreptului lor de proprietate, mai multe persoane fizice: P. Petcu, D. A., M. iu I., T. Ana, L. Agneta, S. D. .
Ulterior au mai formulat cereri de intervenție: B. C. (cerere accesorie în sprijinul reclamantului G. T. ), C. Augustin și R. A. (în interes propriu), aceștia din urmă pretinzându-se foștii proprietari ai terenurilor pe care s-au intabulat pârâții, au solicitat în contradictoriu și cu C. local C. contravaloarea, la prețul pieței, a terenului.
Intervenienții C. și R. (succesorii lui A., decedat) au mai solicitat ca cererea lor de intervenție să se judece și în contradictoriu cu Regia Autonomă de Transport Urban Călători C., al cărei depou de tramvaie ocupă o parte din terenul ce le-a aparținut lor.
După efectuarea expertizelor tehnice, cauza a fost declinată la Tribunalul Cluj, prin încheierea civilă nr.6432/_, pronunțată în dosarul nr.11516/1993.
Prin Sentința civilă nr.541/30 noiembrie 1999 a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr.5207/1998,
s-a admis în parte acțiunea principală și în parte cererea reconvențională, ca și cererile de intervenție.
S-a constatat nulitatea absolută a licitației din 6 mai 1991 și a celei din iulie 1991 și s-a dispus rectificarea cărții funciare nr.2323 S. în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâților persoane fizice, respingând restul pretențiilor.
Au fost dați în debit intervenienții P. D., T. Ana, a fost anulată ca netimbrată cererea de intervenție formulată de L. I., S. D. și ca insuficient timbrată cea a intervenientului M. iu I. .
S-a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de C. A. și R. A., decedat, continuată de succesorii acestuia.
S-au admis în parte cererile de intervenție accesorie formulate de B. C. și D. A., în măsura admiterii acțiunii reclamantului G. T., fiind dați in debit cu taxele de timbru neachitate.
În considerentele acestei hotărâri judecătorești instanța de fond a reținut că la 6 Mai 1991 s-a încheiat la sediul C. S. procesul-verbal nr. 476 cu ocazia vânzării la licitație a grajdului nr. 5, adjudecători fiind reclamanții. Procesul verbal a fost completat printr-un act adițional prin care s-a delimitat porțiunea din grajdul cumpărat ce revenea fiecăruia dintre cumpărători, fiind făcute de asemenea precizări privind terenul limitrof aferent grajdului adjudecat. Întrucât dintr-un înscris emis de Prefectură a rezultat că reclamantul L. G. a făcut parte din C. de lichidare a CAP, instanța, făcând aplicarea art. 1308 C.civ., a constatat nulă licitația prin care reclamanții au cumpărat, admițându-se astfel cererea reconvențională a pârâților.
Cu privire la licitația ulterioară, din 20 iulie 1991, prin care s-a vândut ferma zootehnică cu construcțiile și utilajele aferente, către pârâți, tribunalul a constatat că există de asemenea cauze de nulitate.
S-a invocat astfel încălcarea art. 500 și urm. C.pr.civ., privind procedura vânzării la licitație, constând în neefectuarea publicațiilor de vânzare și în micșorarea prețului.
Pentru aceste considerente a fost admisă acțiunea principală și cererile de intervenție ale lui C. A., fam. R., constatându-se nulitatea licitației din_, cu consecința radierii dreptului de proprietate al pârâților persoane fizice.
Prin decizia civilă nr.176 din 14 septembrie 2000 a
Curții de Apel C., Secția civilă, pronunțată în dosarul nr.2480/2000,
s-au respins ca nefondate apelurile reclamanților, ale pârâților și ale intervenienților B. și D., s-a admis apelul intervenientului P. P., s-a modificat sentința sub aspectul dării în debit a acestuia cu taxa de timbru, anulând ca atare cererea de intervenție. S-au anulat ca netimbrate apelurile intervenienților R. și C., s-a constatat renunțarea la judecata apelului din partea succesorilor intervenienți Damian A. și s-au menținut restul dispozițiilor instanței de fond.
Prin Decizia civilă nr. 6234/10 Noiembrie 2004
, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție
, în dosarul nr.6109/2000, s-au admis recursurile declarate de reclamanții D. C., G. T., L. G., Z. R., pârâții S. O. jr., S. M. T., M. Roșea C., R. A. și intervenienții B. C. și
D. A. împotriva deciziei nr. 176 din 14 Septembrie 2000 a Curții de Apel
C., secția civilă.
S-a modificat în parte decizia recurată și sentința nr.541 din_ a Tribunalului C., secția civilă, și rejudecându-se, s-a admis în parte acțiunea cu privire la capătul 1 de cerere, fiind înlăturate dispozițiile privind anularea licitației din Iulie 1991 la cererea intervenienților și s-a respins ca nefondată cererea reconvențională a pârâților.
Decizia recurată s-a casat în parte și s-a trimis cauza instanței de apel pentru rejudecare numai cu privire la capetele 2, 3, 4 de cerere din acțiunea introductivă: pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare (2), anularea parțială a înscrierii nr. 2323 din Cartea funciară
și capătul 4: obligarea pârâților la recunoașterea unui drept de servitute de trecere.
Pentru a pronunța această hotărâre, Î.C.C.J. a reținut următoarele:
Cu privire la recursul pârâților
. Într-adevăr, astfel cum se susține și rezultă din expunerea rezumată a lucrărilor dosarului, anularea licitației din iulie 1991 nu a fost solicitată de reclamanți, ci numai de intervenienții în interes propriu P. P., D. A., M. iu I., T. Ana, L. Agneta și S. D. (f.51
dosar judecătorie). Or, aceste cereri au fost anulate ca netimbrate, astfel încât, nemaifiind investite cu soluționarea lor, instanțele nu le mai putea da eficiență.
Ca atare, este incidentă în cauză dispoziția art. 304 pct. 6 C.pr.civ., potrivit cu care modificarea unei hotărâri se poate cere când instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut.
2. Cu privire la recursul reclamanților și al intervenienților accesorii B. C. și D. A. .
Motivele reținute de ambele instanțe pentru anularea licitației din mai 1991 sunt contradictorii, ele rezultând din interpretarea greșită a actelor dosarului. Astfel cum cu temei se susține în recursul reclamanților, în speță nu se putea reține incidența art. 1308 pct. 2 din Codul civil pentru a sancționa cu nulitatea, pe motiv de incapacitate a adjudecătorului L. G., licitația din luna mai 1991.
Potrivit art. 1306 C.civ., pot cumpăra și vinde toți cei cărora nu le este oprit de lege.
Excepțiile de la regula capacității sunt de strictă interpretare și trebuie să fie temeinic dovedite. In speță, rezultă fără dubii (f.40 dosar C.S.J.) că L. G. încă din 2 martie 1991 și-a manifestat dorința de abținere de a fi desemnat să facă parte din comisia de vânzare a fermei nr. 5, întrucât dorea să participe în calitate de cumpărător la acea licitație. El nici nu a făcut parte din comisie, astfel cum rezultă din copia legalizată și confruntată cu originalul a procesului-verbal din 6 mai 1991 (f.39 dosar C.S.J.). Pe de altă parte, din clauzele contractului adițional se poate prezuma că au fost încheiate, cel puțin cu privire la construcție, patru contracte având stabilit un obiect și un preț determinat. Ca atare, greșit s-a anulat această licitație, motiv pentru care Curtea a modificat hotărârile, în sensul admiterii primului capăt de cerere, obligând comis a de lichidare a C. S. să le recunoască reclamanților dreptul de proprietate asupra bunurilor dobândite la 6 mai 1991 prin contractul de vânzare-cumpărare.
Pentru că s-a constatat nefondată cererea reconvențională, aceasta a fost respinsă.
Întrucât, potrivit art. 314 C.pr.civ., Curtea Supremă de Justiție hotărăște asupra fondului pricinii numai în cazul în care casează hotărârea atacată în scopul aplicării corecte a legii la împrejurări de fapt ce au fost deplin stabilite, iar în speță, cu privire la capetele de cerere 2, 3 și 4 ale reclamanților, precum si la cererile de interventie ale recurentilor, situația de fapt nu apare pe deplin stabilită, se impune casarea cu trimitere la aceeași instanță de apel.
Cu ocazia rejudecării, în virtutea rolului său devolutiv, instanța de apel va administra probe pertinente și concludente pentru a soluționa cererea reclamanților vizând pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act apt de intabulare (în condițiile opunerii pârâtei de rangul 4 și față de admiterea prin prezentul recurs a primului capăt de cerere), pentru a clarifica apoi consecințele asupra înscrierii pârâților în cartea funciară cu toată suprafața de teren a fostului C. S. și pentru soluționarea capătului de cerere privind recunoașterea unui servituți de trecere, capete de cerere de care în ciclul procesual anterior nu s-a preocupat.
Se va soluționa cu aceeași ocazie, în raport cu probele ce se vor administra de cei interesați, cererea de interventie accesorie formulată de recurenții B. C. și D. A. .
Pentru considerentele ce preced, în urma admiterii recursurilor formulate, au fost modificate în parte hotărârile judecătorești pronunțate în cauză, s-a admis primul capăt de cerere în contradictoriu cu C. de lichidare a C. S.
, s-a respins cererea reconvențională a pârâților, a fost respinsă dispoziția privind
anularea licitației din iulie 1991, casându-se decizia recurată cu trimitere spre rejudecare, în limitele anterior expuse.
În rejudecare, prin decizia civilă nr. 729/A/_ a Curții de apel C., pronunțată în dosarul nr.1278/R/2005,
s-a admis excepția necompetenței materiale și, în consecință, s-a declinat competența de soluționare a apelurilor declarate de reclamanții D. HORIA C., G. T., L. G., Z. R., pârâții S. O. jr., S. M. T., R. A., M. R. C., și intervenienții
C. și D. A. împotriva sentinței civile nr.541/_ a Tribunalului
, pronunțată în dosar nr.5207/1998, în favoarea Tribunalului C. .
Prin decizia civilă nr. 306/A din data de_ a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr._
, s-a respins excepția nulității actului invocată de către intimații R. A., S. O. jr., S. M. T., M. R. C., V. P.
.
S-au admis apelurile formulate de către reclamanții D. C., G. T. ,
L. G., Z. R. și intervenienții accesorii B. C. și D. A. în contra Sentinței civile nr. 541/_, pronunțată în dosarul civil nr.5207/1998 al Tribunalului C. care a fost schimbată și, în consecință:
S-a admis acțiunea civilă formulată de către reclamanții D. C., G.
T., L. G., Z. R. împotriva pârâților R. A., S. O. jr., S. M.
T., M. R. C., V. P. și C. LOCAL AL MUNICIPIULUI C. -N. -
C. DE L. A C.A.P S.
S-a admis cererea de intervenție formulată de către intervenienții B. C. și D. A. în favoarea reclamanților și, în consecință, s-a dispus rectificarea suprafeței parcelelor cu nr. topo 808/1/1/2/1, 808/1/2/2/1, 808/1/3/2/1, 808/1/4/2/1, 808/1/5/2/1, 808/1/6/1/3/1, 808/1/6/2/3/1,
808/1/7/2/3/1, 808/1/8/1/3/1, 808/1/8/2/3/1, 934/2/1, 936/1, înscrise în
C.F. nr.2. C. -N., de la 1 ha și 8.313 mp. la 1 ha și 7.308 mp. cât este în realitate.
S-a dispus dezmembrarea parcelelor cu nr. topo 808/1/1/2/3, 808/1/2/2/3, 808/1/3/2/3, 808/1/4/2/3, 808/1/5/2/3, 808/1/6/1/3/3,
808/1/6/2/3/3, 808/1/7/2/3/3, 808/1/8/1/3/3, 934/2/3, 936/3, în suprafață de 4.000 mp., înscrise în C.F. nr.2. C., conform raportului de expertiză întocmit de expertul care face parte integrantă din prezenta decizie, varianta I solicitată de către pârâți (f.43-45 dosar apel, Vol. II), după cum urmează:
parcela cu nr.topo nou 808/1/1/2/3/1, 808/1/2/2/3/1, 808/1/3/2/3/1, 808/1/4/2/3/1, 808/1/5/2/3/1, 808/1/6/1/3/3/1, 808/1/6/2/3/3/1,
808/1/7/2/3/3/1, 808/1/8/1/3/3/1, 934/2/3/1, 936/3/1, în suprafață de 572 mp. se va reînscrie în favoarea vechilor proprietari;
parcela cu nr. topo nou 808/1/1/2/3/2, 808/1/2/2/3/2, 808/1/ 3/2/ 3/2, 808/1/4/2/3/2, 808/1/5/2/3/2, 808/1/6/1/3/3/2, 808/1/6/2/
3/3/2, 808/1/7/2/3/3/2, 808/1/8/1/3/3/2, 934/2/3/2, 936/3/2, în suprafață de 3.428 mp. se va reînscrie în favoarea vechilor proprietari;
S-a dispus dezmembrarea parcelelor cu nr. topo 808/1/1/2/1, 808/1/2/2/1, 808/1/3/2/1, 808/1/4/2/1, 808/1/5/2/1, 808/1/6/1/3/1,
808/1/6/2/3/1, 808/1/7/2/3/1, 808/1/8/1/3/1, 808/1/8/2/3/1, 934/2/1, 936/1, înscrise în C.F. nr.2. C. -N., în suprafață de 1 ha și 7.308 mp., conform aceleași variante a raportului de expertiză menționată anterior, după cum urmează:
parcela cu nr. topo nou 808/1/1/2/1/1, 808/1/2/2/1/1, 808/1/3/ 2/1/ 1, 808/1/4/2/1/1, 808/1/5/2/1/1, 808/1/6/1/3/1/1, 808/1/6/2/ 3/
1/1, 808/1/7/2/3/1/1, 808/1/8/1/3/1/1, 808/1/8/2/3/1/1, 934/2/ 1/1, 936/1/1, în suprafață de 1 ha și 6.860 mp.
parcela cu nr. topo nou 808/1/1/2/1/2, 808/1/2/2/1/2, 808/1/3/2/ 1/2, 808/1/4/2/1/2, 808/1/5/2/1/2, 808/1/6/1/3/1/2, 808/1/6/2/3/
1/2, 808/1/7/2/3/1/2, 808/1/8/1/3/1/2, 808/1/8/2/3/1/2, 934/2/1/ 2, 936/1/2, în suprafață de 448 mp.
S-a dispus alipirea parcelei cu nr. topo nou 808/1/1/2/3/2, 808/1/2/2/3/2, 808/1/3/2/3/2, 808/1/4/2/3/2, 808/1/5/2/3/2,
808/1/6/1/3/3/2, 808/1/ 6/2/3/3/2, 808/1/7/2/3/3/2, 808/1/8/1/3/3/2, 934/2/3/2, 936/3/2, în suprafață de 3.428 mp. cu parcela cu nr. topo nou parcela cu nr. topo nou 808/1/1/2/1/2, 808/1/2/2/1/2, 808/1/3/2/1/2, 808/1/4/2/1/2, 808/1/5/ 2/1/2, 808/1/6/1/3/1/2, 808/1/6/2/3/1/2,
808/1/7/2/3/1/2, 808/1/8/1/ 3/1/2, 808/1/8/2/3/1/2, 934/2/1/2, 936/1/2, în suprafață de 448 mp. într-o singură parcela cu o suprafață totală de 3.876 mp., teren intravilan localitatea C. -N., strada Cpt. G. I. nr.60-62, care se va reînscrie pe vechii proprietari.
A fost obligat pârâtul C. LOCAL AL MUNICIPIULUI C. -N. - C. DE L. A C.A.P S. să încheie cu reclamanții act apt de întabulare pentru terenul în suprafață de 3.876 mp. identificat anterior și grajdul nr.5, edificat pe acesta potrivit procesului-verbal de licitație nr.476 din 06 Mai 1991 și a actului adițional din aceeași dată, în caz contrar prezenta decizia va ține loc de act autentic notarial.
S-a dispus anularea înscrierilor dreptului de proprietate ale pârâților V.
P., R. A. și a defunctului S. O. asupra parcelei în suprafață de 3.876 mp. cu nr. topo nou 808/1/1/2/3/2, 808/1/2/2/3/2, 808/1/3/2/3/2,
808/1/4/2/3/2, | 808/1/5/2/3/2, | 808/1/6/1/3/3/2, 808/1/6/2/3/3/2, |
808/1/7/2/3/3/2, | 808/1/8/1/3/3/2, | 934/2/3/2, 936/3/2, 808/1/1/2/1/2, |
808/1/2/2/1/2, | 808/1/3/2/1/2, | 808/1/4/2/1/2, 808/1/5/2/1/2, |
808/1/6/1/3/1/2, | 808/1/6/2/3/1/2, | 808/1/7/2/3/1/2, 808/1/8/1/3/1/2, |
808/1/8/2/3/1/2, 934/2/1/2, 936/1/2, cu consecința rectificării C.F. nr. 2.
C. și C.F. nr.2. C., în sensul radierii dreptului lor de proprietate și al înscrierii dreptului de proprietate în favoarea reclamanților în cotă de ¼ parte fiecare, cu titlu de cumpărare la licitație.
S-a dispus evidențierea asupra parcelei cu suprafața de 3.876 mp., unui grajd, pe fundație din beton, zidărie din cărămidă și BCA, acoperit cu plăci de azbociment.
Au fost obligați pârâții să recunoască reclamanților dreptul de servitute de trecere asupra parcelei din C.F. nr. 2. C. cu nr. topo 808/1/1/2/3/1, 808/1/2/2/3/1, 808/1/3/2/3/1, 808/1/4/2/3/1, 808/1/5/2/3/1, 808/1/6/
1/3/3/1, 808/1/6/2/3/3/1, 808/1/7/2/3/3/1, 808/1/8/1/3/3/1, 934/2/3/ 1, 936/3/1, în suprafață de 572 mp. și asupra parcelei din C.F. nr. 2. C., cu nr. topo 808/1/1/2/1/1, 808/1/2/2/1/1, 808/1/3/2/1/1, 808/1/4/2/1/1, 808/1/5/2/1/1, 808/1/6/1/3/1/1, 808/1/6/2/3/1/1, 808/1/7/2/3/1/1,
808/1/8/1/3/1/1, 808/1/8/2/3/1/1, 934/2/1/1, 936/1/1, în suprafață de 1 ha și 6.860 mp., în favoarea parcelei cu nr. topo 808/1/1/2/3/2, 808/1/2/ 2/3/2, 808/1/3/2/3/2, 808/1/4/2/3/2, 808/1/5/2/3/2, 808/1/6/1/3/3/2,
808/1/6/2/3/3/2, 808/1/7/2/3/3/2, 808/1/8/1/3/3/2, 934/2/3/2, 936/3/
2, 808/1/1/2/1/2, 808/1/2/2/1/2, 808/1/3/2/1/2, 808/1/4/2/1/2, 808/1/
5/2/1/2, 808/1/6/1/3/1/2, 808/1/6/2/3/1/2, 808/1/7/2/3/1/2, 808/1/8/
1/3/1/2, 808/1/8/2/3/1/2, 934/2/1/2, 936/1/2, în suprafață de 3.876 mp., pe o lățime de 6 ml. de-a lungul și de-a latul parcelei reclamanților și în continuare spre calea de acces publică, lățimea de 6 metri fiind calculată de la limita proprietății pârâților spre calea publică.
S-a dispus întabularea dreptului de servitute în favoarea reclamanților în cartea funciară.
S-a respins ca inadmisibilă pretenția intimaților privind despăgubirile determinate de instituirea dreptului de servitute.
S-a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție în interes propriu formulată de Mărincaș Adelin V. .
Analizând apelurile formulate de către reclamanți și intervenienții accesorii, tribunalul, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, precum și a dispozițiilor legale incidente în materie, în baza art.296 C.pr.civ. a reținut următoarele:
Potrivit art.315 alin.1 Cod procedură civilă "în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorul fondului";.
Tribunalul a apreciat necesară redarea acestui text de lege pentru a stabili limitele rejudecării, constatând de-a lungul desfășurării apelului în acest ciclu procesual că acestea au fost percepute în mod greșit de către părți.
Astfel, așa cum s-a arătat anterior, Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia de casare pronunțată a admis primul capăt de cerere al acțiunii introductive, obligând comisia de lichidare a C. S. să le recunoască reclamanților dreptul de proprietate asupra bunurilor dobândite la 06 Mai 1991 prin contractul de vânzare-cumpărare, respectiv grajdul nr.5 cu împrejurimi, instalații și teren aferent, înlăturând motivele de nulitate ale licitației invocate pe cale reconvențională de către pârâți.
Celelalte capete de cerere formulate, respectiv pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic, apt pentru întabulare, anularea parțială a înscrierii din C.F. nr.2323 a imobilului în discuție cu privire la pârâții persoane fizice și înscrierea dreptului de proprietate al reclamanților și obligarea pârâților de a le recunoaște un drept de servitute de trecere, au fost trimise spre rejudecare pe considerentul că situația de fapt nu este pe deplin stabilită, urmând ca instanța de apel să administreze probe pertinente și concludente, și implicit să soluționeze și cererea de intervenție accesorie formulată de către recurenții B. C. și D. A. .
Tribunalul a concluzionat raportat la aceste îndrumări că se impune a fi lămurită situația de fapt din perspectiva identificării imobilului care a făcut obiectul licitației din data de 06 Mai 1991, validarea unui antecontract presupunând evident această condiție care se realizează prin efectuarea unei expertize tehnice topografice.
S-a invocat de către pârâți pe cale de excepție nulitatea actului în discuție raportat la faptul că președintele comisiei de lichidare L. G. a figurat atât în calitate de vânzător, cât și în calitate de cumpărător în cuprinsul actului adițional la contractul de vânzare-cumpărare și faptul că la licitație s-a scos la vânzare doar grajdul nu și terenul aferent și că actul adițional în original nu a fost depus la dosar, reclamanții refuzând să se conformeze dispozițiilor repetate ale instanței.
Apreciem că asemenea apărări nu mai pot fi puse în discuție, Înalta Curte de Casație și Justiție statuând în mod irevocabil în contradictoriu cu toate părțile împrocesuate asupra îndreptățirii reclamanților la bunurile care au făcut obiectul licitației în condițiile în care a obligat pârâtul C. local al municipiului C. -N.
- C. de lichidare C. S. să recunoască dreptul de proprietate al reclamanților asupra acestor imobile, urmând să se realizeze doar materializarea acestei recunoașteri prin pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic, act apt pentru întabulare.
De aceea, tribunalul a respins excepția nulității și celelalte apărări și implicit probele solicitate în acest sens.
Ca o chestiune prealabilă abordării fondului cauzei se impune a se stabili finalitatea demersului judiciar inițiat față de persoanele fizice, proprietare tabulare asupra terenului litigios.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că după cumpărarea la licitație a imobilelor, pârâții au dobândit și celelalte grajduri și întregul teren, deși cunoșteau drepturile reclamanților dobândite din licitația anterioară, întabulându-se astfel în mod nelegal.
Cu alte cuvinte, reclamanții au urmărit recunoașterea dreptului lor de proprietate și a dreptului de acces dobândite prin licitație atât în contradictoriu cu vânzătorul cât și cu ceilalți pârâți prin validarea actului de licitație încheiat, motiv pentru care pârâții persoane fizice au și formulat pretenții proprii pe cale reconvențională invocând nulitatea actului pentru a paraliza acțiunea principală.
Esențială în stabilirea întinderii suprafeței de teren aferentă grajdului nr. 5 este analizarea celor două acte încheiate în data de 06 Mai 1991.
Astfel, prin actul adițional încheiat părțile au convenit să detalieze ce presupune vânzarea grajdului cu tot ceea ce este instalat sau neinstalat pe el și cu cele aferente funcționării normale, așa cum s-a menționat în procesul-verbal de licitație (f.6 dosar nr._ al Judecătoriei C. -N. ), respectiv se înțelege și terenul limitrof grajdului lateral stânga și dreapta câte 20 ml., apoi 15 ml. în spate pe toată lungimea și 10 ml. în față pe toată lungimea și dreptul de folosință în comun a căii de acces până în drumul public.
În această situație instanța de apel apreciază că măsurarea suprafeței de teren aferentă grajdului se va realiza pornind de la pereții grajdului și nicidecum de la copertina existentă în fața acestei construcții, așa cum s-a solicitat de către apelanți, care ar presupune deplasarea acestei limite creându-se un plus de suprafață.
De asemenea, tribunalul va constată că situația tabulară avută în vedere la momentul promovării acțiunii, respectiv în data de 19 Octombrie 1993 a suferit modificări, în sensul că dacă inițial imobilul cu nr. topo 808/1/1/2, 808/1/2/2, 808/1/3/2, 808/1/4/2, 808/1/5/2, 808/1/6/1/3, 808/1/6/2/3, 808/1/7/2/ 3, 808/1/8/2/3, 808/1/8/2/3, 934/2, 936, cu șase grajduri, două fânare, două celule de siloz și două construcții, în suprafață de 5 ha și 8.940 mp. a fost înscris în C.F. nr. 2323 C. -N., în favoarea pârâților S. O., V. P. și R. A. (fila 31 dosar 11516/1993 al Judecătoriei C. -N. ), în prezent, potrivit raportului de expertiză întocmit de către expertul Pleșa I. în această fază procesuală, este întabulat și în favoarea unor terțe persoane neîmprocesuate, respectiv S. M., V. Gherghina, R. Otilia, Berciu P. A. căsătorit cu Berciu D., parcelele inițiale suferind dezmembrări, fiind transcrise în C.F. nr.2.
C. -N. provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr.2372 S., cu nr. topo 808/1/1/2/3, 808/1/2/2/3, 808/1/3/2/3, 808/1/4/2/3, 808/1/5/2/3, 808/1/6/1/3/3, 808/1/6/2/3/3, 808/1/7/2/3/3, 808/1/8/1/3/3, 934/2/3, 936/3, teren în suprafață de 4.000 mp. înscrise în favoarea lui S. O. și soția
M., V. P. și soția Gheorghina, R. A. și soția Otilia și C.F. nr.2. C. -N.
, provenită din conversia de pe hârtie a C.F.nr.2323 S., cu nr. topo 808/1/1/2/1, 808/1/2/2/1, 808/1/3/2/1, 808/1/4/2/1, 808/1/5/2/1,
808/1/6/1/3/3, 808/1/6/2/3/1, 808/1/7/2/3/1, 808/1/8/1/3/1, 808/1/8/ 2/3/1, 934/2/1, 936/1, teren în suprafață de 18.313 mp. și grajdul nr 2 - 5, înscris în favoarea lui S. O. și soția M., Berciu P. A. și soția D. și S.
M. T. (fila 37-41 dosar apel).
Cu toate acestea, tribunalul a considerat că soluția pronunțată va fi opozabilă părților împrocesuate din perspectiva operațiunilor de carte funciară pe care le va dispune instanța și care vizează parcele desprinse din cele inițiale.
Astfel, conform art.33 alin.3 din Legea nr.7/1996 tribunalul va dispune rectificarea suprafeței parcelelor cu nr. topo 808/1/1/2/1, 808/1/2/2/1, 808/1/3/2/1, 808/1/4/2/1, 808/1/5/2/1, 808/1/6/1/3/1, 808/1/6/2/3/1,
808/1/7/2/3/1, 808/1/8/1/3/1, 808/1/8/2/3/1, 934/2/1, 936/1, înscrise în
C.F. nr. 2. C. -N., de la 1 ha și 8.313 mp. la 1 ha și 7.308 mp. cât este în realitate.
În baza art.42 din Legea nr.7/1996 va dispune dezmembrarea parcelelor cu nr. topo 808/1/1/2/3, 808/1/2/2/3, 808/1/3/2/3, 808/1/4/2/3, 808/1/5/ 2/3, 808/1/6/1/3/3, 808/1/6/2/3/3, 808/1/7/2/3/3, 808/1/8/1/3/3, 934/2/3, 936/3, în suprafață de 4.000 mp., înscrise în C.F. nr.2. C., conform raportului de expertiză întocmit de expertul care face parte integrantă din prezenta decizie, varianta I solicitată de către pârâți (f.43-45 dosar apel, Vol. II), după cum urmează:
parcela cu nr. topo nou 808/1/1/2/3/1, 808/1/2/2/3/1, 808/1/3/2/3/1, 808/1/4/2/3/1, 808/1/5/2/3/1, 808/1/6/1/3/3/1,
808/1/6/2/3/3/1, 808/1/7/2/3/3/1, 808/1/8/1/3/3/1, 934/2/3/1, 936/3/1, în suprafață de 572 mp. se va reînscrie în favoarea vechilor proprietari;
parcela cu nr. topo nou 808/1/1/2/3/2, 808/1/2/2/3/2, 808/1/3/2/3/2, 808/1/4/2/3/2, 808/1/5/2/3/2, 808/1/6/1/3/3/2,
808/1/6/2/3/3/2, 808/1/7/2/3/3/2, 808/1/8/1/3/3/2, 934/2/3/2, 936/3/2, în suprafață de 3.428 mp. se va reînscrie în favoarea vechilor proprietari;
Dispune dezmembrarea parcelelor cu nr. topo 808/1/1/2/1, 808/1/2/2/1, 808/1/3/2/1, 808/1/4/2/1, 808/1/5/2/1, 808/1/6/1/3/1, 808/1/6/2/3/1,
808/1/7/2/3/1, 808/1/8/1/3/1, 808/1/8/2/3/1, 934/2/1, 936/1, înscrise în
C.F. nr.2. C. -N., în suprafață de 1 ha și 7.308 mp., conform aceleași variante a raportului de expertiză menționată anterior, după cum urmează:
parcela cu nr. topo nou 808/1/1/2/1/1, 808/1/2/2/1/1, 808/1/3/2/1/1, 808/1/4/2/1/1, 808/1/5/2/1/1, 808/1/6/1/3/1/1,
808/1/6/2/3/1/1, 808/1/7/2/3/1/1, 808/1/8/1/3/1/1, 808/1/8/2/ 3/1/1, 934/2/1/1, 936/1/1, în suprafață de 1 ha și 6.860 mp.
parcela cu nr. topo nou 808/1/1/2/1/2, 808/1/2/2/1/2, 808/1/3/2/1/2, 808/1/4/2/1/2, 808/1/5/2/1/2, 808/1/6/1/3/1/2,
808/1/6/2/3/1/2, 808/1/7/2/3/1/2, 808/1/8/1/3/1/2, 808/1/8/2/ 3/1/2, 934/2/1/2, 936/1/2, în suprafață de 448 mp.
Potrivit aceluiași articol va dispune alipirea parcelei cu nr. topo nou 808/1/1/2/3/2, 808/1/2/2/3/2, 808/1/3/2/3/2, 808/1/4/2/3/2, 808/1/5/
2/3/2, 808/1/6/1/3/3/2, 808/1/6/2/3/3/2, 808/1/7/2/3/3/2, 808/1/8/1/ 3/3/2, 934/2/3/2, 936/3/2, în suprafață de 3.428 mp. cu parcela cu nr. topo nou parcela cu nr. topo nou 808/1/1/2/1/2, 808/1/2/2/1/2, 808/1/3/2/1/2, 808/1/4/2/1/2, 808/1/5/2/1/2, 808/1/6/1/3/1/2, 808/1/6/2/3/1/2, 808/
1/7/2/3/1/2, 808/1/8/1/3/1/2, 808/1/8/2/3/1/2, 934/2/1/2, 936/1/2, în suprafață de 448 mp. într-o singură parcela cu o suprafață totală de 3.876 mp., teren intravilan localitatea C. -N., strada Cpt. G. I. nr.60-62, care se va reînscrie pe vechii proprietari
Potrivit art.5 alin.2 din Titlul X al Legii nr.247/2005 va dispune obligarea pârâtului C. Local al municipiului C. -N. - C. de lichidare a C.A.P S. să încheie cu reclamanții act apt de întabulare pentru terenul în suprafață de 3.876 mp. identificat anterior și grajdul nr.5, edificat pe acesta potrivit procesului-verbal de licitație nr.476 din 06 Mai 1991 și a actului adițional din aceeași dată, în caz contrar prezenta decizia va ține loc de act autentic notarial.
Constatând că prin procesul-verbal de licitație din data de 20 Iulie 1991 încheiat ulterior celui în discuție (f.38 dosar nr._ al Judecătoriei C. -N. ), pârâții S. O., V. P. și R. A. au dobândit Ferma Zootehnică cu construcțiile și utilajele conform listei anexe cuprinzând mai multe grajduri și cele aferente acestor construcții, cu mențiunea că la finalul listei s-a precizat că grajdul nr. 5 s-a vândut, este evident că înscrierea acestor persoane cu terenul aferent și acestui din urmă grajd s-a realizat nelegal, motiv pentru care tribunalul va dispune în baza art. 34 pct.1 din Legea nr.7/1996 anularea înscrierilor dreptului de proprietate ale pârâților V. P., R. A. și a defunctului S. O. asupra parcelei în suprafață de 3.876 mp. cu nr. topo nou 808/1/1/2/3/2, 808/1/2/2/3/2, 808/1/3/2/3/2, 808/1/4/2/3/2, 808/1/5/2/3/2,
808/1/6/1/3/3/2, 808/1/6/2/3/3/2, 808/1/7/2/3/3/2, 808/1/8/1/3/3/2,
934/2/3/2, 936/3/2, 808/1/1/2/1/2, 808/1/2/2/1/2, 808/1/3/2/1/2,
808/1/4/2/1/2, 808/1/5/2/1/2, 808/1/6/1/3/1/2, 808/1/6/2/3/1/2,
808/1/7/2/3/1/2, 808/1/8/1/3/1/2, 808/1/8/2/3/1/2, 934/2/1/2, 936/1/2, cu consecința rectificării C.F. nr. 2. C. și C.F. nr. 2. C., în sensul radierii dreptului lor de proprietate și al înscrierii dreptului de proprietate în favoarea reclamanților în cotă de ¼ parte fiecare, cu titlu de cumpărare la licitație.
În baza art. 55 alin.1 din Legea nr.7/1996, s-a dispus evidențierea asupra parcelei cu suprafața de 3.876 mp., unui grajd, pe fundație din beton, zidărie din cărămidă și BCA, acoperit cu plăci de azbociment.
Cât privește dreptul de servitute, tribunalul constată că acestor reclamanți li s-a conferit posibilitatea de a folosi căile de acces așa cum s-a arătat anterior potrivit actului încheiat, motiv pentru care consideră că primii sunt îndreptățiți la instituirea unei servituți de trecere conform solicitărilor lor, pe o lățime de șase metri, de-a lungul căilor de acces existente de la grajdul lor spre drumul public, lățimea fiind calculată dinspre parcela reclamanților, iar în ceea ce privește porțiunea dinspre stradă, pornind de la această limită (stradă), calea de acces fiind mult mai largă.
S-au mai formulat din partea intimaților pretenții noi în apel privind daunele determinate de instituirea dreptului de servitute în baza art.616 Cod civil, însă vor fi respinse ca inadmisibile în baza art.294 alin.1 Cod procedură civilă, în apel neputându-se formula cereri noi.
Față de cele ce preced, tribunalul a admis cererea principală și implicit cererea de intervenție accesorie, raportat la interesul de care s-au prevalat intervenienții conform art.51 c.pr.civ..
În ceea ce privește cererea de intervenție în interes propriu formulată de Mărincaș Adelin V., aceasta va fi respinsă în baza art.50 alin.2 Cod procedură civilă, fiind formulată de abia în faza apelului și neexistând acordul părților împrocesuate.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate, părțile declarând că vor fi cerute pe cale separată.
Împotriva acestei decizii, pârâtul C. LOCAL AL MUNICIPIULUI C. -N. a declarat recurs
, în termen legal, solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea hotărârii recurate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
În motivarea recursului, pârâtul a invocat, în principal, excepția lipsei capacității procesuale de folosință întrucât nu are personalitate juridică, fiind lipsit de capacitate procesuală de folosință potrivit art. 20 și art. 21 din Legea nr. 215/2001.
Capacitatea procesuală de folosință reprezintă o condiție esențială pentru exercitarea acțiunii civile, iar în lumina prevederilor legale mai sus arătate,
coroborate cu cele ale art. 36 alin. 1 din aceeași lege, pârâtul nu poate sta în judecată nici în nume personal și nici în calitate de reprezentant.
De asemenea, se invocă și excepția lipsei calității procesuale pasive, raportat la faptul că pârâtul nu este succesor în drepturi a Comisiei de lichidare a
C. S. . Pârâtul a fost introdus în cauză doar în faza rejudecării, deși inițial hotărârile casate au fost pronunțate în contradictoriu doar cu C. de lichidare a
C. S., care nu aparține de C. Local al Municipiului C. -N., respectiv Municipiul C. -N. . Extinderea acțiunii asupra altor pârâți în rejudecare este inadmisibilă deoarece cadrul procesual este stabilit obligatoriu odată cu promovarea acțiunii, conform art. 132 alin. 1 și art. 114 C.pr.civ.
În subsidiar, pârâtul recurent arată că în urma analizării hotărârii recurate, coroborată cu datele din expertiza tehnică întocmită de expertul Pleșa I.
, s-a constatat că acesta a cuprins în cadrul fostei proprietăți a fermei zootehnice, teren și construcțiile amplasate pe teren și imobilul cu nr. top. 934/2 deși subdiviziuni ale acestui nr.top. se regăsesc în C.F. nr. 2. C., nr.top. 934/2/1 și în C.F. 2. C., nr.top. 934/2/3.
Imobilul cu nr.top. 934/2 este înscris în C.F. nr. 2. C. -N., în proprietatea Municipiul C. -N., având suprafața de 12.046 mp., teren cu destinația de drum, str. C. G. I. . Acest imobil aparține domeniului public, astfel încât imobilul este inalienabil, insesizabil și imprescriptibil potrivit art. 1 din Legea nr. 213/1998.
Procesul-verbal de licitație încheiat la data de_ de către C. de licitația C. S. a avut ca obiect ferma zootehnică, cu construcțiile și utilajele de natura mijloacelor fixe aferente și nicidecum terenul aferent construcției.
Împotriva aceleiași decizii, dar și împotriva încheierii civile prin care tribunalul a respins cererea de recuzare, au formulat recurs, în termen legal pârâții
O. jr., S. M. T., M. R. C., V. P. și R. A.
, solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
În motivarea recursului, pârâții au arătat că împotriva d-nei judecător O.
C. T. au formulat cerere de recuzare întrucât aceasta a făcut parte din completul de judecată care a soluționat apelul împotriva sentinței Judecătoriei C.
-N. pronunțată în dosarul nr._, iar d-na judecător s-a dovedit a fi părtinitoare față de reclamanții apelanți, pronunțând o hotărâre favorabilă acestora, ceea ce denotă faptul că pârâții au avut parte de un proces vădit inechitabil în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului .
Instanța de apel a interpretat în mod greșit statuarea dată prin decizia civilă nr. 6234/_ a Î.C.C.J. prin care s-a soluționat primul capăt al acțiunii introductive. Prin această hotărâre judecătorească, pârâta C. de lichidare a C.
S. a fost obligată să recunoască reclamanților dreptul de proprietate asupra bunurilor dobândite la_ prin contractul de vânzare-cumpărare, însă prin dispozitivul deciziei nu sunt concretizate bunurile și întinderea lor, deoarece Î.C.C.J. s-a referit exclusiv la conținutul procesului verbal de licitație din_ prin care reclamanții au cumpărat grajdul nr. 5 și obiectele de inventar
Cu privire la actul adițional, Î.C.C.J. nu a făcut nicio referire în dispozitivul deciziei, cu privire la terenul aferent grajdului și la suprafața acestuia, astfel încât în mod greșit tribunalul a considerat că Î.C.C.J. a tranșat toate problemele de fapt și de drept.
Tribunalul a refuzat să se pronunțe asupra cererii având ca obiect nulitatea actului adițional la contractul de vânzare-cumpărare, respectiv procesul-verbal de licitație din_ invocat pe cale incidentală. Nulitatea la care fac referire pârâții se referă la faptul că procesul-verbal de licitați din _
este semnat la poziția vânzător - C. S. - chiar de către L. G. care are în cadrul licitației calitatea de cumpărător.
Pârâții nu au atacat însă acest înscris pe care Î.C.C.J. l-a considerat valabil, ci actul adițional la procesul-verbal de licitație care este un act distinct fiind perfectat cu mult timp după licitația din_ prin care pârâții au adjudecat întreaga fermă zootehnică, teren și construcții.
Acest act adițional a fost întocmit ulterior datei de_, fiind datat și înregistrat în fals sub nr. 476/_ .
Î.C.C.J. nu s-a pronunțat și asupra valabilității actului adițional ci numai cu privire la nesemnarea de către L. G. a procesului-verbal de licitație din_ .
În acest context, omisiunea tribunalului de a judeca această cerere incidentală privind nulitatea actului adițional, motivată pe considerentul fals că problema de drept a fost tranșată definitiv și irevocabil de Î.C.C.J., atrage nulitatea deciziei recurate. Se încalcă totodată și dreptul la apărare al pârâților recurenți, întrucât inadmisibilitatea acestei cereri nu a fost pusă în discuția părților, fiind abordată din oficiu de către instanță cu ocazia deliberării.
Instanța de apel, în mod greșit, a respins ca inadmisibilă, fără a o examina pe fond, cererea pârâților prin care s-a solicitat să se constate că actul adițional depus în copie la dosar nu produce efecte juridice, câtă vreme reclamanții nu au înfățișat originalul acesteia.
Astfel, tribunalul era obligat să aplice prevederile art. 172 raportat la art. 174 C.pr.civ. în sensul că actul adițional este fals și drept urmare, nu produce efecte juridice.
Instanța de apel a omis să analizeze valabilitatea actului adițional în antiteză cu alte înscrisuri esențiale din cuprinsul cărora rezultă că la licitația din_ reclamanții au adjudecat grajdul nr. 5 exclusiv în scop de demolare, fără vreo suprafață de teren.
În principal, pârâții se referă la înscrisul intitulat "inventar"; întocmit de către aceștia în calitate de adjudecatari ai întregii ferme zootehnice, la licitația din_ . Acest înscris a fost întocmit și semnat de ing. șef și președintele Comisiei de lichidare, L. G., care a făcut o mențiune specială semnată de el prin care a precizat că grajdul nr. 5 a fost vândut în cadrul licitației din_, în scop de demolare. Acesta a semnat și o adeverință în baza căreia și-a dat acordul pentru întabularea întregii suprafețe de teren a fermei zootehnice pe numele pârâților adjudecatari, astfel încât acesta a cunoscut împrejurarea că terenul aferent grajdului nr. 5 nu a fost adjudecat.
Instanța de apel, în mod greșit, a stabilit că terenul aferent grajdului nr. 5 nu are acces la drumul public și, în consecință, este un teren înfundat. Parcele de teren în litigiu beneficiază de un drum de servitute spre calea publică, iar expertul s-a eschivat de la îndeplinirea obiectivului formulat de către pârâți la raportul de expertiză cu motivarea că terenul cumpărat de reclamantul G. T. nu este înscris în cartea funciară, astfel reclamantul G. T. este proprietarul extratabular a unei parcele de teren lipită de fondul dominant, care are ieșire la calea publică, nefiind îndeplinite condițiile instituirii unui drept de servitute de trecere în favoarea reclamanților.
Prin constituirea servituții de trecere în favoarea reclamanților, tribunalul a încălcat dispozițiile art. 616 și art. 617 C.pr.civ.
Astfel, în mod greșit varianta propusă de către reclamanți a fost însușită de către instanță, care nu și-a motivat această opțiune, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C.pr.civ.
Instituirea servituții de trecere pe lățimea de 6m propusă de expert este extrem de împovărătoare și în contradicție flagrantă cu principiul echității actului de justiție.
În drept, se invocă dispozițiile art. 304 pct. 7 și pct. 9 C.pr.civ.
Reclamanții intimați G. T., D. C., Z. R., L. G. și intervenienții B. C. și D. A. au formulat întâmpinare
la recursul declarat de către pârâtul C. Local al Municipiului C. -N. și pârâții persoane fizice prin care au solicitat respingerea acestora ca nefondate și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică (f.36-39).
În susținerea poziției procesuale, intimații au arătat că potrivit Legii nr. 18/1991, după încetarea activității comisiilor de lichidare, patrimoniul fostelor C.
-uri care nu s-a vândut până la încetarea activității comisiilor de lichidare trece în patrimoniul consiliilor locale a fiecărei localități care este succesorul în drepturi și obligații a comisiilor de lichidare.
În privința recursului declarat de pârâți, intimații arată că prin decizia nr. 2362/R/2009 a Curții de Apel C., pronunțată în dosarul nr._, s-a dispus definitiv și irevocabil că actul adițional nr. 476/_ este legal și valabil. Totodată, prin același înscris, reclamanții și intervenienții au solicitat instanței de recurs să constate și să corecteze două greșeli materiale, respectiv: ipoteca înregistrată pe terenul aferent grajdului nr. 5 întabulat în C.F.nr. 2. să fie trecută pe terenul care rămâne la pârâții recurenți pentru că această ipotecă le aparține și să fie corectată suprafața de teren aferentă grajdului nr. 5 de la 3876 mp. la 4522 mp., pentru că măsurarea suprafeței de teren aferentă grajdului s-a realizat pornind de la pereții grajdului. Or, față de această apreciere, terenul
aferent este în suprafață de 4552 mp.
Prin înscrisul înregistrat la data de_
, reclamanții și intervenienții au solicitat instanței să aibă în vedere că motivele invocate în întâmpinarea înregistrată la data de_ privind corectarea greșelilor materiale sunt considerate ca fiind motive de recurs
împotriva deciziei supusă controlului judiciar (f.51).
Prin înscrisul intitulat "Precizări"; înregistrat la data de_,
pârâții recurenți, persoane fizice, au arătat că înțeleg să nu mai susțină motivele de recurs III - V prin care au criticat soluția instanței de apel cu privire la terenul pretins a fi dobândit de reclamanți la licitația din_ și, în consecință, nu au obligația de a achita vreo taxă judiciară de timbru raportat la valoarea terenului mai sus menționat.
Pârâții recurenți arată că își mențin motivele de recurs I, VI și VII solicitând modificarea deciziei în sensul constituirii servituții de trece pe traseul de la str. G.
I. până la latura marcată cu reperele 130 - 212 - 211 din schița anexă la completarea raportului de expertiză întocmit de exp. Pleșa I., cu lățimea de 4 m., contestându-se doar diferența de 2 m. lățime, precum și constituirea servituții de trecere cu lungimea de 158 m. și lățimea de 6 m., cu suprafața de 952,80 mp. pe segmentele marcate cu reperele 207 - 211 - 210 (f.65-66).
Pârâții intimați S. O., V. P., M. R. C., S. M. T., R. A. au formulat întâmpinare
la recursul formulat de C. Local al Municipiului C. -
N. prin care au arătat că achiesează doar la admiterea parțială a recursului, numai în privința celui de-al doilea capăt al acțiunii introductive (f. 70-72).
În susținerea poziției procesuale, pârâții intimați au arătat că pârâtul nu are calitate procesuală pasivă, respectiv aceea de succesor în drepturi a Comisiei de lichidare a C. S. . Acest pârât a fost introdus în prezenta cauză de intervenienții în interes propriu C. Augustin și R. A., demersul procesual al acestora fiind blocat în ciclul procesual finalizat în fața Î.C.C.J., prin decizia civilă nr. 6234/2004.
În realitate nu există nicio suprapunere între terenul în litigiu și str. Cap.G.
, această stradă învecinându-se cu perimetrul fostei ferme zootehnice.
Pârâtul intimat C. Local al Municipiului C. -N.
, deși legal citat nu și-a delegat reprezentant în instanță și nu a depus întâmpinare prin care să își exprime poziția procesuală față de recursurile declarate de reclamanți, intervenienți și ceilalți pârâți persoane fizice.
Analizând decizia criticată prin prisma motivelor de recurs invocate și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Recursul declarat de pârâtul C. LOCAL AL MUNICIPIULUI C. -N. este apreciat de Curte ca fiind parțial fondat din considerentele ce urmează a fi expuse.
Astfel, este adevărat că la instanța de fond, prin cererea de intervenție în interes propriu precizată și depusă la termenul de judecată din_, intervenienții C. A., R. S., R. G. și R. A., în calitate de succesori ai intervenientului R. A., au introdus în cauză, în calitate de pârât pe C. Local al M. C. N., în calitatea lui de succesor al pârâtei C. de lichidare a CAP S. (f.302 dosar fond).
Din acel moment și până în prezent, în toate ciclurile procesuale, inclusiv în recurs, pârâtul C. Local al M. C. N., a fost citat în calitate de succesor al pârâtei C. de lichidare a CAP S., fără să invoce pe parcursul soluționării litigiului excepția lipsei capacității procesuale de folosință și excepția lipsei calității procesuale pasive.
Art.315 alin.1 C.pr.civ. prevede că "În caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorul fondului";.
Așa cum s-a arătat anterior prin decizia civilă nr. 6234/10 Noiembrie 2004, pronunțată în dosarul nr.6109/2000, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis primul capăt de cerere al acțiunii introductive, obligând C. de lichidare a C.
S. să le recunoască reclamanților dreptul de proprietate asupra bunurilor dobândite la 06 Mai 1991 prin contractul de vânzare-cumpărare, respectiv grajdul nr.5 cu împrejurimi, instalații și teren aferent, înlăturând motivele de nulitate ale licitației invocate pe cale reconvențională de către pârâți.
Celelalte capete de cerere formulate, respectiv pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic, apt pentru întabulare, anularea parțială a înscrierii din C.F. nr.2323 a imobilului în discuție cu privire la pârâții persoane fizice și înscrierea dreptului de proprietate al reclamanților și obligarea pârâților de a le recunoaște un drept de servitute de trecere, au fost trimise spre rejudecare pe considerentul că situația de fapt nu este pe deplin stabilită, urmând ca instanța de apel să administreze probe pertinente și concludente, și implicit să soluționeze și cererea de intervenție accesorie formulată de către recurenții B. C. și D. A. .
Raportat la prevederile art. 315 alin.1 teza I C.pr.civ. și la soluția dată de instanța de recurs primului capăt de cerere, respectiv de obligare a Comisiei de lichidare a C. S. să le recunoască reclamanților dreptul de proprietate asupra bunurilor dobândite la 06 Mai 1991 prin contractul de vânzare- cumpărare, având ca obiect grajdul nr.5 cu împrejurimi, instalații și teren aferent, Curtea apreciază că excepția lipsei capacității procesuale de folosință și excepția lipsei calității procesuale pasive, dar și critica pârâtului recurent referitoare la faptul că obiectul procesului verbal de licitație l-a constituit doar ferma zootehnică, construcțiile și utilajele de natura mijloacelor fixe aferente, nu și terenul aferent acestei construcții, nu mai pot fi puse în discuție, Înalta Curte de Casație și Justiție statuând în mod irevocabil, în contradictoriu cu toate
părțile împrocesuate, inclusiv cu pârâtul C. Local al Municipiului C. -N., asupra îndreptățirii reclamanților la bunurile care au făcut obiectul licitației.
În probațiune, pârâtul C. Local al Municipiului C. -N. a depus extras după C.F. nr. 2. C. -N. provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 1173 S. din care rezultă că asupra imobilului teren intravilan situat în C. -
N., str. C. G. I., cu nr.top. 934/2 în suprafață totală de 12.046 mp. este întabulat dreptul de proprietate dobândit cu titlu de lege, în cotă de 1/1, în favoarea Municipiului C. -N. (f.4).
Conform raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de ing. Pleșa I. rezultă că terenul și construcțiile edificate pe acesta menționate în actul adițional nr. 476/_ este situat în C. -N., str. C. G. I., nr. 60 - 62, jud. C. . (f.20-51, vol.II dosar apel).
În regim de carte funciară, terenul care face obiectul actului adițional nr. 476/_ este înscris în C.F. nr. 2. C. -N., nr. top. 808/1/1/2/3, 808/1/2/2/3, 808/1/3/2/3, 808/1/4/2/3, 808/1/5/2/3, 808/1/6/1/3/3,
808/1/6/2/3/3, 808/1/7/2/3/3, 808/1/8/1/3/3, 934/2/3, 936/3 (o parte din acesta ) și în C.F. nr. 2. C. -N., cu nr. top. 808/1/1/2/1, 808/1/2/2/1, 808/1/3/2/1, 808/1/4/2/1, 808/1/5/2/1, 808/1/6/1/3/3, 808/1/6/2/3/1,
808/1/7/2/3/1, 808/1/8/1/3/1, 808/1/8/ 2/3/1, 934/2/1, 936/1 (o parte din acesta ).
Suprafața din acte a terenului din C.F. nr. 2. este de 18.313 mp., iar suprafața reală rezultată din măsurători este de 17.308 mp., motiv pentru care s- a propus rectificarea suprafeței acestui teren.
În continuare, expertul a propus dezmembrarea imobilului litigios în două variante, respectiv varianta nr. 1 solicitată de pârâți, cu limita de Sud la 10 m. de peretele sudic al grajdului, caz în care reclamanților le revine suprafața de 3.876 mp. și varianta 2 solicitată de reclamanți cu limita de Sud la 10 m. de peretele sudic al copertinei, caz în care reclamanților le revine suprafața de 4.522 mp.
Prin completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară, expertul a întocmit varianta nr. 3 solicitată de reclamanți, cu limita de Sud la 10 m. de peretele sudic al copertinei și cu un drum de servitute de 6 m. pe toate lungimea parcelei reclamanților, pe parcele cu nr.top. 808/1/1/2/1/1, 808/1/3/1/1, 808/1/4/2/1/1, 808/1/5/2/1/1, 808/1/6/1/3/1/1, 808/1/6/2/3/1/1,
808/1/7/2/3/1, 808/1/8/1/3/1/1, 808/1/8/2/3/1, 934/2/1 și 936/1 (f.134- 141, vol.II dosar apel).
Tribunalul a constatat că situația tabulară avută în vedere la momentul promovării acțiunii, respectiv în data de 19 octombrie 1993, a suferit modificări, în sensul că inițial imobilul cu nr. topo 808/1/1/2, 808/1/2/2, 808/1/3/2, 808/1/4/2, 808/1/5/2, 808/1/6/1/3, 808/1/6/2/3, 808/1/7/2/ 3, 808/1/8/2/3, 808/1/8/2/3, 934/2, 936, cu șase grajduri, două fânare, două celule de siloz și două construcții, în suprafață de 5 ha și 8.940 mp. a fost înscris în C.F. nr. 2323 C. -N., în favoarea pârâților S. O., V. P. și R. A. (f. 31, dosar 11516/1993 al Judecătoriei C. -N. ), iar în prezent, potrivit raportului de expertiză întocmit de către expertul Pleșa I. este întabulat și în favoarea unor terțe persoane neîmprocesuate, respectiv S. M., V. Gherghina,
R. Otilia, Berciu P. A. căsătorit cu Berciu D., parcelele inițiale suferind dezmembrări, fiind transcrise în C.F. nr.2. C. -N. provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr.2372 S., cu nr. topo 808/1/1/2/3, 808/1/2/2/3, 808/1/3/2/3, 808/1/4/2/3, 808/1/5/2/3, 808/1/6/1/3/3, 808/1/6/2/3/3, 808/1/7/2/3/3, 808/1/8/1/3/3, 934/2/3, 936/3, teren în suprafață de 4.000 mp. înscris în favoarea lui S. O. și soția M., V. P. și soția Gheorghina, R.
A. și soția Otilia și C.F. nr.2. C. -N., provenită din conversia de pe hârtie a
C.F. nr.2323 S., cu nr. topo 808/1/1/2/1, 808/1/2/2/1, 808/1/3/2/1, 808/1/4/2/1, 808/1/5/2/1, 808/1/6/1/3/3, 808/1/6/2/3/1,
808/1/7/2/3/1, 808/1/8/1/3/1, 808/1/8/ 2/3/1, 934/2/1, 936/1, teren în suprafață de 18.313 mp. și grajdul nr. 2 - 5, înscris în favoarea lui S. O. și soția M., Berciu P. A. și soția D. și S. M. T. (f. 37-41, vol.II, dosar apel).
Cu toate acestea expertul desemnat în cauză a ignorat faptul că în C.F. nr.
C. -N., provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 1173 S., asupra imobilului teren intravilan situat în C. -N., str. C. G. I., cu nr.top. 934/2, în suprafață totală de 12.046 mp. este întabulat dreptul de proprietate dobândit cu titlu de lege, în cotă de 1/1, în favoarea Municipiului C.
-N. astfel că subdiviziuni ale acestui nr.topografic se regăsesc în C.F. nr. 2.
N., respectiv nr.top.. 934/2/1 și în C.F. nr. 2. C. -N., respectiv nr.top. 934/2/3, fără a menționa succesiunea dezmembrărilor și modalitatea în care acestea au fost realizate.
Potrivit art. 136 din Constituția României revizuită, intitulat "Proprietatea,
Proprietatea este publica sau privată.
Proprietatea publica este garantată și ocrotită prin lege și aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale.
Bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietății publice.
Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. În condițiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinta gratuita instituțiilor de utilitate publica";.
Totodată, art.3 alin.1 din Legea nr.213/1998 privind bunurile proprietate publică, în forma aflată în vigoare la data soluționării apelului statuează că
"Domeniul public este alcatuit din bunurile prevazute la art. 135 alin. (4) din Constitutie, din cele stabilite in anexa care face parte integranta din prezenta lege si din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public si sunt dobandite de stat sau de unitatile administrativ-teritoriale prin modurile prevazute de lege"; iar în alin.4 prevede că "Domeniul public al comunelor, al oraselor si al municipiilor este alcatuit din bunurile prevazute la pct. III din anexa si din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotarare a consiliului local, daca nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national ori judetean";.
În anexa actului normativ mai sus arătat, denumită lista cuprinzand unele bunuri care alcatuiesc domeniul public al statului si al unitatilor administrativ- teritoriale, la pct.III. se menționează că domeniul public local al comunelor, oraselor si municipiilor este alcatuit, pe lângă alte bunuri, și din urmatoarele bunuri: 1. drumurile comunale, vicinale si strazile.
Având în vedere că asupra imobilului teren intravilan situat în C. -N., înscris în C.F. nr. 2. C. -N., provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 1173 S., cu nr.top. 934/2, în suprafață totală de 12.046 mp. este întabulat dreptul de proprietate publică dobândit cu titlu de lege, în cotă de 1/1, în favoarea Municipiului C. -N., pe acest teren este situată str. C. G. I., imobilul fiind inalienabil, insesizabil și imprescriptibil Curtea constă că în speță este incident motivul de recurs reglementat de art.312 alin.3 C.pr.civ., astfel că se impune casarea parțială a deciziei recurate fiind necesară refacerea sau completarea raportului de expertiză ori eventual administrarea de probe noi
pentru lămurirea deplină a situației de fapt a imobilului, probe care nu pot fi administrate în recurs.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art.312 alin.1 și alin.3 C.pr.civ., va admite în parte recursul declarat de pârâtul C. LOCAL AL MUNICIPIULUI C. -N. împotriva deciziei civile nr. 306/A/ din 12 iunie 2012 a Tribunalului C. pronunțată în dosarul nr._, pe care o casează în parte cu privire la dispozițiile referitoare la:
identificarea în regim de CF a terenului în suprafață de 3876 mp aferent grajdului nr. 5, rectificarea suprafețelor de CF în care se regăsește acest teren.
dezmembrarea și alipirea nr. top. pe care se identifică acest teren,
anularea înscrierilor în CF în favoarea pârâților cu privire la același teren,
stabilirea servituții de trecere,
întabularea în CF a dreptului de servitute și a dreptului de proprietate al reclamanților, iar în aceste limite trimite cauza spre rejudecare la același tribunal, înlăturând din decizie dispozițiile sus menționate, menținânde restul dispozițiilor din decizia recurată.
Recursul declarat de reclamanții G. T., D. C., Z. R.
, L. G. și intervenienții B. C. și D. A.
în contra aceleiași decizii este apreciat de Curte ca fiind tardiv pentru argumentele care urmează a fi expuse.
Astfel, Curtea constată că decizia civilă nr. 306/A/ din 12 iunie 2012 a Tribunalului C. a fost comunicată cu reclamanții G. T., D. C., Z. R.
, L. G. și cu intervenienții B. C. și D. A. la data de_ așa cum rezultă din dovezile de primire și procesele verbale de predare ale hotărârii anexate la f.190-195 din vol.II dosar apel.
Reclamanții și intervenienții au înregistrat la data de_ întâmpinare la recursul declarat de către pârâtul C. Local al Municipiului C. -N. și pârâții persoane fizice prin care au solicitat respingerea acestora ca nefondate și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică (f.36-39).
Totodată, prin același înscris, reclamanții și intervenienții au solicitat instanței de recurs să constate și să corecteze două greșeli materiale, respectiv: ipoteca înregistrată pe terenul aferent grajdului nr. 5 întabulat în C.F.nr. 2. să fie trecută pe terenul care rămâne la pârâții recurenți pentru că această ipotecă le aparține și să fie corectată suprafața de teren aferentă grajdului nr. 5 de la 3876 mp. la 4522 mp., pentru că măsurarea suprafeței de teren aferentă grajdului s-a realizat pornind de la pereții grajdului. Or, față de această apreciere, terenul aferent este în suprafață de 4552 mp.
Prin înscrisul înregistrat la data de_
, reclamanții și intervenienții au solicitat instanței să aibă în vedere că motivele invocate în întâmpinarea înregistrată la data de_ privind corectarea greșelilor materiale sunt considerate ca fiind motive de recurs
împotriva deciziei supusă controlului judiciar (f.51).
În ședința publică din_ Curtea, din oficiu, a invocat excepția tardivității recursului declarat de reclamanții D. C., G. T., L. G. ,
Z. R. și de intervenienții B. C. și D. A., având în vedere că inițial aceștia au formulat întâmpinare la recursul declarat de pârâții S. O. jr. ș.a. și apoi, la solicitarea instanței, au precizat că înțeleg să susțină motivele invocate prin întâmpinare ca fiind motive de recurs.
Astfel, conform art. 316 C.pr.civ., dispozițiile de procedură privind judecata în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în acest capitol, iar art. 298 C.pr.civ. prevede că, dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță se aplică și în instanța de apel, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezentul titlu.
Art.137 alin.1 C.pr.civ. statuează că, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Prin urmare, Curtea se va pronunța cu prioritate asupra excepției tardivității recursului declarat de reclamanți și de intervenienți, excepție de procedură care face inutilă analizarea pe fond a căii de atac.
Potrivit art.301 teza I C.pr.civ., termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Art.103 C.pr.civ. statuează că, neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei. În acest din urmă caz, actul de procedură se va îndeplini în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării; în același termen vor fi arătate și motivele împiedicării.
Având în vedere că hotărârea instanței de apel a fost comunicată reclamanților și intervenienților la data de_, conform dovezilor de primire și procesele verbale de predare ale hotărârii, anexate la f.190-195 din vol.II dosar apel, iar aceștia au înregistrat recursul la Curtea de Apel C., la data de_, după împlinirea termenului legal de recurs de 15 zile de la comunicarea hotărârii instanței de apel, Curtea în temeiul art.316 coroborat cu art.137 alin.1 C.pr.civ., art.103 raportat la art.301 C.pr.civ., va admite excepția tardivității recursului și, în consecință, în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ., va respinge ca tardiv recursul declarat de reclamanții G. T., D. C., Z. R., L. G. și intervenienții B. C. și D. A. în contra aceleiași decizii.
Susținerile reclamantului G. T., în cadrul concluziilor orale puse în ședința publică din_, referitoare la faptul că a solicitat o repunere în termen pentru ca motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar să fie considerate motive de recurs și că înțelege să invoce aderarea la recurs nu pot fi analizate de Curte deoarece până la momentul procesual al închiderii cercetării judecătorești a cauzei, reclamanții și intervenienții recurenți nu au formulat nicio cerere de repunere în termenul de recurs sau de aderare la celelalte recursuri declarate în termen astfel că instanța de recurs nu a fost investită procedural cu astfel de cereri.
Referitor la recursul pârâților S. O. jr., S. M. T., M. R. C. ,
R. A. și V. P., motivele având ca obiect încheierea civilă nr. 55/A/CC/_
, dosar nr._ al Tribunalului C., precum și servitutea de trecere stabilită prin decizia recurată sunt apreciate de Curte ca nefondate, iar restul motivelor din recursul acelorași pârâți vor fi anulate ca netimbrate pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
În privința recursului declarat de pârâți împotriva deciziei civile nr. 306/A/ din 12 iunie 2012 a Tribunalului C. Curtea constată că la momentul declarării căii de atac aceasta nu a fost timbrată.
La primul termen de judecată din data de_, repezentantul pârâților recurenți, av.T. R., a depus la dosar chitanța care atestă plata unei taxe judiciare de timbru pentru recurs, în cuantum de 9,5 lei și un timbru judiciar de 0,15 lei (f.46).
Ulterior, prin încheierea pronunțată în ședința publică din_, Curtea a stabilit că pârâții recurenți datorează următoarele taxe judiciare de timbru:
Pentru critica din recurs privind valoarea prestației tabulare pentru terenul în suprafață de 3.876 mp.: raportat la valoarea de 50 Euro/mp, rezultă o valoare totală de 193.800 Euro, al cărei echivalent în lei, calculat la cursul valutar al B.N.R. din data de_, când 1 Euro = 4,6481 lei, este de 900.801, 78 lei, iar pentru această valoare, conform art. 2 lit. g din Legea nr. 146/1997
republicată, pârâții recurenți datorează, în solidar, o taxă judiciară de timbru în cuantum de 6.559,50 lei și un timbru judiciar de 10 lei, sub sancțiunea anulării recursului ca insuficient timbrat.
Pentru motivul de recurs prin care se critică servitutea de trecere în suprafață de 572 mp, raportat la valoarea de 50 Euro/mp., rezultă o valoare totală de 28.600 Euro, al cărei echivalent în lei, calculat la cursul valutar al
B.N.R. din data de_ când 1 Euro = 4,6481 lei, este de 132.935,66 lei, iar pentru această valoare, conform art. 2 lit. f din Legea nr. 146/1997 republicată, pârâții recurenți datorează, în solidar, o taxă judiciară de timbru în cuantum de 2.134,85 lei și un timbru judiciar de 10 lei, sub sancțiunea anulării recursului ca insuficient timbrat.
Pentru criticile din precizarea motivelor de recurs, referitoare la servitutea de trecere suprafața de 1.077,92 mp, raportat la valoarea de 50 Euro/mp., rezultă o valoare totală de 53.896 Euro, al cărei echivalent în lei, calculat la cursul valutar al B.N.R. din data de_ când 1 Euro = 4,6481 lei, rezultă o valoare de 250.513,99 lei, iar pentru această valoare, conform art. 2 lit. g din Legea nr. 146/1997 republicată, pârâții recurenți datorează, în solidar, o taxă judiciară de timbru în cuantum de 3.308,06 lei și un timbru judiciar de 10 lei, sub sancțiunea anulării recursului ca insuficient timbrat.
S-a pus personal în vedere pârâților recurenți S. M. T., R. A. și
V. P. să achite pentru recurs, în solidar cu ceilalți pârâți recurenți, o taxă judiciară de timbru în cuantum de 12.002,41 lei și timbre judiciare în valoare de 30 lei, sub sancțiunea anulării recursului ca insuficient timbrat .
Având în vedere că obligația timbrării incumbă părții și nu apărătorului ales, pârâții recurenți S. O. Jr. și M. R. C. s-a dispus citarea lor cu aceeași mențiune, iar pe citații se va menționa că împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, aceștia au posibilitatea să formuleze cerere de reexaminare, în temeiul art. 18 din Legea nr. 146/1997 republicată, precum și cerere de acordare a ajutorului public judiciar, în temeiul O.U.G. nr. 51/2008, în situația în care îndeplinesc condițiile prevăzute în acest din urmă act normativ (f.73,76).
La data de_ pârâtul recurent R. A. a depus o cerere prin care a arătat că a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 2135 lei și timbre judiciare în valoare de 10 lei, anexând în acest sens chitanța CH MCJ 4578063 din_ eliberată de M. C. N. - Direcția economică pentru suma de 2135 lei reprezentând taxa judiciară de timbru, precum și timbre judiciare în valoare de 10 lei (f.90, f.91).
Ulterior, prin încheierea civilă pronunțată în ședința din_, Curtea a menținut dispozițiile încheierii ședinței publice din data de_, privind obligația pârâților recurenți S. O. Jr., S. M. T., M. R. C., R.
A. și V. P. de a timbra recursul cu o taxă judiciară de timbru în cuantum de 12.002,41 lei și cu un timbru judiciar în valoare de 30 lei, sub sancțiunea anulării recursului ca insuficient timbrat.
Având în vedere că pârâții recurenți S. O. Jr., S. M. T., M. R.
C., R. A. și V. P. au timbrat recursul, doar pentru criticile privind soluția dată cererii de recuzare și servitutea de trecere de 572 mp., cu o taxă judiciară de timbru în cuantum de 2144,50 lei și cu timbre judiciare în valoare de 10,15 lei (f. 46, 90 și 91 din dosar), s-a pus personal în vedere pârâtului recurent
V. P. să achite pentru recurs, în solidar, cu ceilalți pârâți recurenți o diferență de taxă judiciară de timbru în cuantum de 9857,91 lei și un timbru judiciar în valoare de 19,85 lei, sub sancțiunea anulării recursului ca insuficient timbrat, urmând ca pârâții recurenți S. O. Jr., S. M. T., M. R. C. și R. A. să fie citați cu aceiași mențiune. (f.94-96)
La data de_, pârâții recurenți au înregistrat la dosarul cauzei înscrisul intitulat "cerere de calculare a taxei judiciare de timbru"; (f.97-98), cerere care a fost calificată ca fiind o cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru și care a fost respinsă ca tardivă prin încheierea civilă pronunțată în ședința publică din_ a Curții de Apel C. (f.114).
În ședința publică din_ Curtea a constatat că recursul declarat de pârâții S. O. Jr., S. M. T., M. R. C., R. A. și V. P. a
fost timbrat doar pentru motivele de recurs referitoare la soluția dată cererii de recuzare, precum și la soluționarea petitului privind servitutea de trecere de 572 mp, iar acțiunea are patru capete de cerere, care au fost criticate prin motivele de recurs formulate de pârâții recurenți S. O. jr. ș.a. și care nu au fost legal timbrate până la acest moment.
Reprezentantul pârâților recurenți S. O. jr. ș.a. arată că părțile pe care le reprezintă înțeleg să susțină doar motivele de recurs referitoare la petitul privind servitutea de trecere de 572 mp și nu înțeleg să mai susțină celelalte motive de recurs referitoare la celelalte trei capete de cerere motiv pentru care Curtea, din oficiu, a invocat excepția nelegalei timbrări a recursului în privința celorlalte motive de recurs.
Conform art. 316 C.pr.civ., dispozițiile de procedură privind judecata în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în acest capitol, iar art. 298 C.pr.civ. prevede că, dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță se aplică și în instanța de apel, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezentul titlu.
Art.137 alin.1 C.pr.civ. statuează că, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Prin urmare, Curtea se va pronunța cu prioritate asupra excepției nelegalei timbrări a motivelor de recurs II, III, IV, V, invocate de pârâți, excepție de procedură care face inutilă analizarea acestora.
Conform art.20 alin.1-3 din Legea nr.146/1997 " (1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. (2) Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determina o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului sa achite suma datorată pana la primul termen de judecata. In cazul când se micșorează valoarea pretențiilor formulate în acțiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea inițială, fără a se tine seama de reducerea ulterioara. (3) Neîndeplinirea obligației de plata pana la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii";.
Art.11 alin.1 din același act normativ statuează: cererile pentru exercitarea apelului sau recursului impotriva hotărârilor judecătorești se taxeaza cu 50% din:
taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabila în bani, soluționată de prima instanta;
taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor și acțiunilor evaluabile în bani.
Art. 9 din OG nr.32/1995 prevede că "Cererile pentru care se datorează timbru judiciar nu vor fi primite și înregistrate, dacă nu sunt timbrate corespunzător. In cazul nerespectării dispozițiilor prezentei ordonanțe, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru";.
Având în vedere că pârâții recurenți au achitat din totalul taxei judiciare de timbru aferentă recursului, în cuantum de 12.002,41 lei și timbre judiciare în
valoare de 30 lei, doar suma de 2144,50 lei și timbre judiciare în valoare de 10,15 lei aferente motivelor de recurs I, VI, VII, Curtea în temeiul art.316 coroborat cu art.137 alin.1 C.pr.civ. va admite excepția nelegalei timbrări a motivelor de recurs II, III, IV, V și, în consecință, În temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. coroborat cu art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 și art.9 din OG nr.32/1995 va anula ca netimbrate aceste motive din recursul pârâților.
În ședința publică din_ Curtea a invocat excepția decăderii din termen a precizărilor motivelor de recurs, formulate de către pârâții recurenți S.
O. Jr., S. M. T., M. R. C., R. A. și V. P., prin intermediul domnului avocat T. R., care au fost înregistrate la dosar în data de_, având în vedere că aceste precizări au fost formulate după împlinirea termenului legal prevăzut pentru declararea recursului.
Potrivit art.301 teza I C.pr.civ., termenul de recurs este de 15 de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Art.103 C.pr.civ. statuează că, neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei. În acest din urmă caz, actul de procedură se va îndeplini în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării; în același termen vor fi arătate și motivele împiedicării.
Având în vedere că hotărârea instanței de apel a fost comunicată pârâților la data de_, conform dovezilor de primire și procesele verbale de predare ale hotărârii, anexate la f.187-189, f.196-197 din vol.II dosar apel, iar aceștia au înregistrat precizările motivelor de recurs la Curtea de Apel C., la data de _
, după împlinirea termenului legal de recurs de 15 zile de la comunicarea hotărârii instanței de apel, Curtea în temeiul art. 316 C.pr.civ. coroborat cu 137 alin.1 C.pr.civ. și art.103 C.pr.civ., va admite excepția decăderii din termen a precizărilor motivelor de recurs formulate de pârâți, excepție care face superfluă analizarea acestora.
Referitor la motivul de recurs I, legal timbrat, Curtea constată că la data de_, pârâții S. O., V. P., M. R. C., S. M. T., R. A. au
înregistrat cerere de recuzare împotriva d-nei judecător O. C. T. apreciind că aceasta este incompatibilă să judece apelul din prezentul dosar întrucât și-a exprimat opinia prin pronunțarea deciziei civile nr. 270/A/_ a Tribunalului C., dosar nr. 6774/2005.
Prin încheierea civilă nr. 55/A/CC/_ a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr._
, s-a respins cererea de recuzare formulată de acești pârâți.
În considerentele acestei încheieri s-a reținut că cererea de recuzare nu este fondată întrucât în dosarul nr. 6774/2005 în care s-a pronunțat decizia civilă nr. 270/A/_, obiectul cererii l-a reprezentat constatarea nulității absolute a înscrisului intitulat "Act Adițional la contractului de vânzare- cumpărare prin licitație a grajdului nr. 5 de la C. S., respectiv procesul- verbal nr. 476/1991"; ori în prezentul litigiu, în rejudecare, în conformitate cu decizia nr. 6234/_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, obiectul acțiunii civile îl reprezintă pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, anularea parțială a înscrierilor de C.F. nr. 2323 și obligarea pârâților la recunoașterea unui drept de servitute de trecere.
În aceste condiții, tribunalul a apreciat că nu sunt incidente dispozițiile art. 27 pct. 7 C.pr.civ. întrucât cu ocazia soluționării litigiului în care s-a pronunțat decizia civilă nr. 270/A/_, d-na judecător O. T. nu și-a spus părerea cu privire la obiectul dedus judecății în prezenta pricină, motiv pentru care s-a respins cererea de recuzare.
Conform art. 27 alin. 1 C.pr.civ., judecătorul poate fi recuzat: pct.7. dacă și-a spus părerea cu privire la pricina ce se judecă.
Curtea constată că într-adevăr d-na judecător O. C. T. a făcut parte din completul de judecată care a pronunțat decizia civilă nr.270/A/_ a Tribunalului C., dosar nr._, prin care s-a admis apelul declarat de pârâții
G. T., D. C., Z. R., L. G. împotriva sentinței civile nr.8758/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. N., care a fost schimbată în sensul respingerii acțiunii civile formulată de către reclamanții S. O. Jr., S. M. T., M. R. C., R. A. și V. P. împotriva pârâților menționați anterior.
Această hotărâre judecătorească a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr.2362/R/_ a Curții de Apel C., dosar nr._, ca urmare a respingerii, ca nefondat, a recursului declarat de reclamanții S. O. Jr., S. M.
T., M. R. C., R. A. și V. P. .
Cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții S. O. Jr., S.
M. T., M. R. C., R. A. și V. P., în dosarul nr. nr._, pârâți în prezenta cauză, a avut ca obiect constatarea că înscrisul intitulat "Act Adițional la contractului de vânzare-cumpărare prin licitație a grajdului nr. 5 de la C. S., respectiv procesul-verbal nr. 476/1991"; este fals și, în consecință, să se dispună desființarea acestuia, în condițiile art.184 C.pr.civ., ori în prezentul litigiu, în rejudecare, în conformitate cu decizia nr. 6234/_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, obiectul acțiunii civile îl reprezintă pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare- cumpărare, anularea parțială a înscrierilor de C.F. nr. 2323 și obligarea pârâților la recunoașterea unui drept de servitute de trecere.
Având în vedere obiectul diferit al cererii de chemare în judecată înregistrată sub nr._ față obiectul prezentului litigiu, Curtea constată că în mod legal tribunalul a statuat că nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 27 pct. 7 C.pr.civ. întrucât cu ocazia soluționării litigiului în care s-a pronunțat decizia civilă nr. 270/A/_ a Tribunalului C., d-na judecător O. C. T. nu și-a spus părerea cu privire la obiectul dedus judecății în prezenta pricină, motiv pentru care în mod corect s-a respins cererea de recuzare.
Referitor la motivele de recurs VI și VII prin care se critică hotărârea instanței de apel sub aspectul soluției dată cererii de instituire a dreptului de servitute de trecere Curtea a invocat la termenul de judecată din data de_, excepția inadmisibilității motivelor de recurs care vizează netemeinicia hotărârii atacate, prin reanalizarea stării de fapt și reaprecierea probelor administrate în cauză de către instanța de recurs, având în vedere că prevederile art. 304 pct. 10 și pct. 11 C.pr.civ. au fost abrogate prin art. I pct. 1111și pct. 112 din O.U.G. nr. 138/2000 excepție care urmează să fie admisă, motivat pe următoarele considerente:
În reglementarea procedurală actuală, conform art. 304 C.pr.civ.,
"Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate.";
Recursul este reglementat ca fiind o cale de atac extraordinară care nu are caracter devolutiv pentru ca instanța astfel investită să treacă la examinarea fondului litigiului, reanalizând probatoriul administrat și reapreciindu-l, lucru care este firesc câtă vreme cauza a beneficiat de o astfel de cale de atac, în speță, apelul.
Ori, având în vedere că litigiul a fost supus controlului instanței de apel, cauza fiind analizată sub toate aspectele, recurenții nu mai pot beneficia de acest lucru prin promovarea recursului, această instanță de control judiciar fiind
chemată să cenzureze doar aspectele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de lege.
Deși formal aceste motive de recurs sunt întemeiate pe art.304 pct.7 și pct.9 C.pr.civ., în realitate prin motivarea pe care se sprijină, acestea nu vizează în întregime motive de nelegalitate pentru care o hotărâre poate fi casată sau modificată, ci vizează motive de netemeinicie a hotărârii atacate.
Departe de a cuprinde critici de strictă nelegalitate aduse hotărârii instanței de apel, memoriul de recurs conține, la pct.VI și VII aproape în cvasitotalitatea sa, motive de netemeinicie, fără să facă o analiză a nelegalității deciziei instanței de apel, limitându-se practic la o reproducere a stării de fapt a cauzei, o analizare laborioasă a probațiunii administrate în cauză, respectiv a raportului de expertiză ordonat în cauză.
Se constată, așadar, de către Curte că este incidentă excepția inadmisibilității acestor motive de recurs care vizează aspecte de netemeinicie a hotărârii recurate, excepție fundamentată pe împrejurarea că, în marea lor majoritate, motivele de recurs conțin critici de netemeinicie a hotărârii recurate, reproduceri ale evoluției istoricului cauzei, ale stării de fapt, ale probațiunii administrate în cauză, etc., singurele motive de nelegalitate conținute în memoriul de recurs, și care s-ar putea circumscrie pct. 7 și pct.9 ale art. 304 C.pr.civ., fiind cele referitoare la nemotivarea deciziei recurate și la aplicarea greșită a prevederilor art.616 și art.617 C.civ.
Toate celelalte motive de recurs, referitoare la reproduceri ale stării de fapt, ale probațiunii administrate în cauză, reiterări ale istoricului cauzei, etc., intră sub incidența excepției inadmisibilității, întrucât vizează aspecte de netemeinicie a hotărârii recurate, aspecte care s-ar fi încadrat în punctele 10 și 11 ale art. 304 C.pr. civ., în prezent abrogate.
Ca urmare a abrogării punctului 10 al art. 304 C.pr.civ., prin art. I pct. 1111din OUG nr. 138/2000, punct introdus ulterior prin art. I punctul 49 din Legea nr. 219/2005, respectiv, ca urmare a abrogării punctului 11 al art. 304 prin art. I pct. 112 din OUG nr. 138/2000, în recurs nu mai pot fi invocate niciun fel de aspecte de netemeinicie a hotărârii recurate, ci doar chestiuni de strictă nelegalitate, dintre cele care se circumscriu art. 304 pct. 1-9 C.pr.civ.
În consecință, în recurs nu mai pot fi invocate motive care să vizeze modalitatea în care primele două instanțe au administrat ori au interpretat probele din dosar, care să se refere la reproduceri ale stării de fapt, ale istoricului cauzei, a raporturilor dintre părți, ori care să tindă la o reapreciere a probațiunii administrate, ori la o schimbare a stării de fapt, instanța de recurs fiind ținută să se raporteze strict la starea de fapt stabilită de primele două instanțe și fiind obligată de a se abține de la orice reanalizare a probelor deja administrate.
Așa fiind, Curtea constată că excepția inadmisibilității, invocată din oficiu este fondată, urmând să fie admisă ca atare, cu consecința neluării în seamă a tuturor motivelor de recurs care vizează aspecte de netemeinicie a hotărârii recurate.
Critica pârâților recurenți privitoare la incidența în speță a dispozițiilor art.304 pct.7 teza I C.pr.civ. sub aspectul nemotivării hotărârii instanței de apel este apreciată de Curte ca fiind nefondată pentru următoarele argumente.
Motivarea hotărârii judecătorești constituie o garanție pentru părți împotriva eventualului arbitrariu judecătoresc și singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se exercita în mod real controlul judiciar.
Verificând hotărârea instanței de apel din această perspectivă, Curtea constată că aceasta respectă, întru-totul, prevederile art.261 alin.1 pct.5 C.pr.civ. potrivit căruia, hotărârea se dă în numele legii și va cuprinde: motivele de fapt și
de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Astfel, tribunalul a arătat pe larg care au fost considerentele de fapt și de drept pentru care a soluționat cererea reclamanților având ca obiect obligarea pârâților la recunoașterea unui drept de servitute de trecere în favoare fondului dominant întrucât din raportul de expertiză administrat în cauză a rezultat, fără echivoc, faptul că terenul litigios este în prezent un loc înfundat.
Pe de altă parte, Curtea reține că atunci când se examinează o hotărâre, sub aspectul motivării ei, trebuie să se distingă între motivele de apel, mijloacele de apărare și argumentele invocate de părți, instanța având obligația de a analiza numai motivele de apel, mijloacele de apărare și, pronunțându-se asupra lor, să motiveze soluția dată, nu și argumentele pe care părțile le-au invocat în susținerea acestora, ceea ce în speță tribunalul a respectat pe deplin, astfel încât acest motiv de recurs, în opinia Curții, nu este întemeiat.
Este adevărat că art. 616 C.civ. prevede că, proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorire de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona.
Art.617 C.civ. statuează că, trecerea trebuie regulat făcută pe partea ce ar scurta calea proprietarului fondului închis, ca să iasă din drum.
Potrivit art.618 C.civ., cu toate acestea trebuie a alege trecerea prin locul ce ar pricinui o mai puțină pagubă acelui pe al cărui loc trecerea urmează a fi deschisă.
Prin actul adițional încheiat sub nr.476/_ la contractul de vânzare cumpărare prin licitație a grajdului nr.5 de la CAP S., respectiv procesul verbal nr.476/1991, părțile, respectiv vânzătorul CAP S. și reclamanții cumpărători, au convenit să detalieze ce presupune vânzarea grajdului cu tot ceea ce este instalat sau neinstalat pe el și cu cele aferente funcționării normale, așa cum s-a menționat în procesul-verbal de licitație astfel că, prin termenul "Cu cele aferente funcționării normale a grajdului"; cuprins în alin.1 din procesul verbal amintit se înțelege: a) terenul limitrof grajdului lateral stânga și dreapta câte 20 ml, apoi 15 ml în spate pe toată lungimea și 10 ml în față pe toată lungimea; b) dreptul de folosință în comun a căii de acces până în drumul public (f.5 verso, dosar nr._ al Judecătoriei C. -N. ).
Având în vedere că reclamanților li s-a conferit posibilitatea de a folosi căile de acces, așa cum s-a arătat anterior potrivit actului încheiat, precum și faptul că din raportul de expertiză rezultă că imobilul teren în litigiu are caracterul unui lot înfundat, fără ieșire la calea publică, în mod legal tribunalul a aplicat dispozițiile art.616 C.civ. și a dispus constituirea unui drept de servitute de trecere asupra fondului aservit aflat în proprietatea pârâților, de-a lungul căilor de acces existente, de la grajdul dobândit, la drumul public.
Critica pârâților recurenți referitoare la aplicarea greșită a art.617 și art.618 C.civ. în sensul că instituirea servituții de trecere pe trei segmente ale fondului aservit este extrem de împovărătoare este apreciată de Curte ca fiind nefondată în condițiile în care pârâții nu au invocat obiecțiuni la raportul de expertiză în acest sens și mai mult decât atât tribunalul a respins ca inadmisibilă cererea nouă formulată pentru prima dată în apel având ca obiect obligarea reclamanților la plata de daunelor cauzate de servitute.
Este real că prin obiecțiunile la raportul de expertiză pârâții au criticat această probă cu privire la lățimea servituții de trecere de 6 m considerată ca fiind exagerată, critică pe care au reluat-o în memoriul de recurs și care este apreciată de Curte ca fiind inadmisibilă întrucât vizează temeinicia hotărârii atacate și nu nelegalitatea acesteia potrivit considerentelor anterior expuse, însă
pârâții nu au dezvoltat în niciun mod critici legate de nelegala administrare a probei privind expertiza tehnică topografică de către instanța de apel.
Pentru aceste considerente de drept, Curtea apreciază că în speță nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.304 pct.7 și pct.9 C.pr.civ. astfel încât în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. va respinge ca nefondate motivele din recursul pârâților având ca obiect servitutea de trecere stabilită prin decizia recurată.
În conformitate cu dispozițiile art.316 coroborat cu art.274 alin.1 C.pr.civ. Curtea va obliga intimații, reclamanți, pârâți și intervenienți, aflați în culpă procesuală, să plătească recurentului C. LOCAL AL MUNICIPIULUI C. -N. suma de 6.560 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar dovedite prin chitanțele anexate la f.78, f.109 și f.110 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite în parte recursul declarat de pârâtul C. LOCAL AL MUNICIPIULUI C. -N. împotriva deciziei civile nr. 306/A/ din 12 iunie 2012 a Tribunalului C. pronunțată în dosarul nr._, pe care o casează în parte cu privire la dispozițiile referitoare la:
identificarea în regim de CF a terenului în suprafață de 3876 mp aferent grajdului nr. 5, rectificarea suprafețelor de CF în care se regăsește acest teren.
dezmembrarea și alipirea nr. top. pe care se identifică acest teren,
anularea înscrierilor în CF în favoarea pârâților cu privire la același teren,
stabilirea servituții de trecere,
întabularea în CF a dreptului de servitute și a dreptului de proprietate al reclamanților, iar în aceste limite trimite cauza spre rejudecare la același tribunal, înlăturând din decizie dispozițiile sus menționate.
Menține restul dispozițiilor din decizia recurată.
Respinge ca tardiv recursul declarat de reclamanții G. T., D. C. ,
Z. R., L. G. și intervenienții B. C. și D. A. în contra aceleiași decizii.
Respinge ca nefondate motivele din recursul pârâților S. O. jr., S. M.
, M. R. C., R. A. și V. P., având ca obiect încheierea civilă nr. 55/A/CC/_, dosar nr._ al Tribunalului C., precum și servitutea de trecere stabilită prin decizia recurată.
Anulează ca netimbrate restul motivelor din recursul acelorași pârâți.
Obligă intimații, reclamanți, pârâți și intervenienți să plătească recurentului C. LOCAL AL MUNICIPIULUI C. -N. suma de 6.560 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 11 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE,
JUDECĂTORI,
I. -D. C.
A. -A.
P.
C.
-M. CONȚ
GREFIER,
-A. M.
Red.A.A.P./_ .
Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: E.G.
Jud.tribunal: OC T. ; AF D.
| ← Decizia civilă nr. 3503/2013. Revendicare imobiliară | Decizia civilă nr. 232/2013. Revendicare imobiliară → |
|---|
