Decizia civilă nr. 814/2013. Daune interese
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIV ILĂ NR. 814/R/2013Ședința publică de la 04 Septembrie 2013 Instanța de fond este constituită din: PREȘEDINTE O. -C. T.
Judecător A. -F. D. Judecător O. R. G. Grefier L. M.
Pe rol fiind judecarea recursului promovat de recurent B. V. împotriva sentinței civile nr. 4733/_, pronunțată în dos. nr._ al Judecătoriei Turda, privind și pe intimat I. P. C. T. DE J., PRIN P., având ca obiect acordare daune interese (art 580 ind.3 alin.2 CPC).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul personal și reprezentanta intimatului, av. Voichița M. .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care T. ul constată că recursul a fost promovat în termen și a fost comunicat.
Se constată că, la data de_, intimatul a depus la dosar întâmpinare, un exemplar comunicându-se recurentului.
Se constată că recurentul a depus la dosar, prin registratura instanței, un set de înscrisuri în probațiune.
Recurentul solicită în probațiune acvirarea dos. nr._ al Judecătoriei Turda.
Reprezentanta intimatului solicită respingerea cererii în probațiune, având în vedere că dos. nr._ nu are legătură cu prezentul recurs.
T. ul, după deliberare, apreciază că nu se impune acvirarea dos. nr._, sens în care respinge cererea în probațiune formulată de recurent.
Recurentul și reprezentanta intimatului arată că nu mai au de formulat alte cereri în probațiune.
T. ul, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de propus, declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului.
Recurentul solicită admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată ( cheltuieli de transport).
Reprezentanta intimatului solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată reprezentând diferența de onorariu.
T. ul reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 4733/_ pronunțată în dosarul civil nr._ a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B. V., în contradictoriu cu pârâta I. P. comunei T. de J., având ca obiect acordare daune interese; a fost obligat reclamantul la plata către pârâtă a sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond reține următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 1461/2010 pronunțată de Judecătoria Turda în dosarul nr._, primarul comunei T. de J. a fost obligat să înmâneze reclamantului titlul de proprietate nr. 11433/_ emis de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, sub sancțiunea daunelor cominatorii de 200 lei/zi întârziere, până la înmânarea efectivă a titlului de proprietate.
Așa cum s-a reținut în doctrină, dar și în practica judecătorească și în cuprinsul Deciziei XX/2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată într-un recurs în interesul legii, daunele cominatorii reprezintă un mijloc de constrângere spre a-l determina pe debitor să-și execute obligația asumată. Ele sunt un mijloc indirect de asigurare a executării în natură a obligațiilor, cu posibilitatea de a fi aplicate chiar și în cazul obligațiilor intuitu personae. Daunele cominatorii nu au nici o legătură cu prejudiciul încercat de creditor și nu au un caracter reparator, ci caracterul unei pedepse civile tocmai prin amenințarea pe care o prezintă pentru debitor.
Pentru repararea prejudiciului pe care creditorul îl suferă ca urmare a neexecutării totale sau parțiale a obligației debitorului, se poate cere obligarea acestuia din urmă la daune compensatorii (înlocuirea daunelor cominatorii cu daune compensatorii în măsura prejudiciului suferit), potrivit regulilor privind răspunderea civilă delictuală.
Materia răspunderii civile delictuale (faptul juridic ilicit ca izvor de obligații), conform prevederilor art. 103 din Legea nr. 71/2011, este guvernată de legea în vigoare de la data producerii sau săvârșirii faptului juridic extra-contractual, deci de la data săvârșirii faptei ilicite.
Raportându-ne la condițiile antrenării răspunderii civile delictuale (art. 998, 999 vechiul Cod civil) rezultă că pentru acordarea daunelor compensatorii trebuie întrunite cumulativ cele patru condiții și anume: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu și vinovăția autorului faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu.
În speță, analizând dispozitivul Sentinței civile nr. 1461/2010 (f. 3-4), instanța de fond reține că obligația primarului de a-i înmâna reclamantului titlul de proprietate s-a născut la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești menționate, respectiv data de 31 mai 2010.
Din înscrisurile depuse în probațiune de către pârâtă, rezultă că adresa Primăriei comunei T. de J. nr. 2907/_ prin care reclamantul a fost invitat să se prezinte pentru ridicarea titlului de proprietate (f. 11) a fost expediată prin poștă la data de_ (f. 13, 14) fiind primită de către acesta, sub semnătură, la data de_ (f. 12). Prin urmare, instanța de fond observă că primarul și-a îndeplinit obligația stabilită în sarcina sa prin dispozitivul sentinței mai sus menționate. În condițiile în care reclamantul a fost înștiințat să se prezinte în vederea ridicării titlului de proprietate în data de_, conduita acestuia - de a se prezenta doar după șase zile la primărie, respectiv în data de_, nu-i poate fi imputată primarului și nu poate atrage răspunderea acestuia pentru executarea cu întârziere a obligației sale.
Împotriva sentinței civ. nr. 4733/_, pronunțată de Judecătoria Turda, a declarat recurs reclamantul B. Vaier, solicitând admiterea recursului, casarea sent. civ. Nr 4733/_, ca netemeinică și nelegală, potrivit art. 304 C.pr.civ., pct. 8 și 9, iar în urma reținerii cauzei spre rejudecare admiterea cererii formulate, cu obligarea pârâtului la plata daunelor compensatorii în temeiul dispozițiilor art. 580 ind. 3 C.pr.civ. și a cheltuielilor de judecată.
Totodată, se invocă și dispozițiile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, deoarece ....
"Recursul declarat în potriva unei hotărâri care potrivit legii nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele";.
În motivarea recursului, au fost invocate următoarele considerente de fapt și de
drept:
Recurentului, în calitate de creditor în dosar exec. nr. 471/_ al BEJ M.
Boca M. A. L. prin cererea de chemare în judecata inregistrata la Judecătoria Turda sub nr._, a solicitat onoratei instanțe în temeiul dispozițiilor art. 58ă ind.
3 Cod procedura civila sa constate faptul ca paratul debitor, primarul comunei T. de
J., Sasa V. nu și-a indeplinit obligația de a-i inmana titlul de proprietate asa cum a fost stabilit prin titlul execuoriu, sent. civ. nr. 1461/2010 pronunțata de judecătoria Turda în dos. civ. nr._ și sa oblige debitorul la plata de daune interese (daune compensatorii) în suma de 1200 lei despăgubiri, întrucât prin neinmanarea titlului de proprietate mi-a produs pagube prin nefolosinta terenului . APIA Cluj plătește o subvenție de 800 lei/ha, anual fiecărui proprietar.
Debitorul a fost de rea credința refuzând inmanarea titlului de proprietate pe motiv ca în acest titlu de proprietate trebuia sa mai fie înscris un moștenitor . Arata faptul ca titlul de proprietate a fost ridicat de la Comisia Județeană Cluj la data de_ și i-a fost inmanat la data de_ .
Mai mult în complicitate cu numitul Furdui Viorel a înregistrat pe rolul Judecătoriei Turda o acțiune prin care s-a solicitat anularea titlului de proprietate nr. 11433/_ .
Instanța de fond în mod nelegal și nefondat a respins cererea formulata, reținând o stare de fapt eronata, susținând ca nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale (art. 998, 999 vechiul Cod civil)
Prin actele aflate la dosar a dovedit fara dubii faptul ca debitorul nu și-a îndeplinit obligația de a-i inmana titlul de proprietate producandu-i pagube prin nefolosinta terenului în anul 2009-2010.
Acest prejudiciu suferit ca urmare a neexecutarii obligațiilor de către debitor este dovedit, fapt pentru care a solicitat înlocuirea daunelor cominatorii cu daune compensatorii potrivit dispozițiilor privind răspunderea civila delictuala
Au fost dovedite cele 4 condiții pentru antrenarea răspunderii civile delictualei pentru a acorda aceste daune compensatorii existenta unei fapte ilicite (refuzul de a inmana titlul de proprietate), existenta unui prejudiciu (paguba produsa prin nefolosinta terenului), legătura de cauzalitate intre fapta și prejudiciu (inmanarea titlului de proprietate după doi ani de la emiterea acestuia ) și vinovăția autorului faptei (refuzul nejustificat al primarului de a-mi inmana titlul de proprietate).
În drept, au fost invocat dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedura civila .
Intimata I. primarului comunei T. de J. a formulat întâmpinare în recurs solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.
În motivarea recursului, au fost invocate următoarele considerente de fapt și de drept:
La data de_ cu șase zile înaintea rămânerii definitive și irevocabile a sentinței în discuție, i s-a expediat prin modalitatea recomandatei cu confirmare de primire recurentului reclamant, invitația de a se prezenta la sediul primăriei din localitate în orice zi, pentru a-și ridica titlul de proprietate. Nr. 11433/_ .
La data de_ dovada primirii de către destinatar a adresei anterior menționată s-a restituit intimatei, recurentul semnând în data de_ pentru luarea la cunoștință de faptul mai sus arătat.
Așadar, reaua-credința a reclamantului este mai mult decât evidenta, prezentandu-se abia în ziua de_ la sediul Primăriei T. de J., pentru a-și infaptui dreptul ; în acest sens a reținut stările de lucruri și d-na executor judecătoresc
M. Boca M. A. L. în cuprinsul somației și procesului-verbal intocmite în dosarul executional 471/2012 - desființat urmare pronunțării sentinței civile nr. 281/2011 de Judecătoria Turda (irevocabila) în dosarul cu numărul_ - și anume prin formularea ca solicitarea de executare a pretinsului creditor ființează conform declarației acestuia, nicidecum realităților din scriptele de care s-a prevalat în dovedire
Vaier. Și mai mult, în mod tendențios a constituit dosarului executional cu numărul 471/2010 a Biroului Executorului Judecătoresc M. Boca M. A. L., asa cum cu ușurința se poate observa din desfășurarea faptelor și actelor, cu obiect plata de daune cominatorii de 200 lei pe zi-fiind sase zile de intarziere de la momentul rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești cu pricina și pana la ridicarea
titlului de proprietate de către parat (_ -_ )- precum și a cheltuielilor ocazionate de procedurile judiciare corespunzătoare .
Mai apoi, cată vreme măsura obligării la plata daunelor cominatorii nu trebuia dusa la îndeplinire prin executare silita, producându-și efectele prin ea insasi adică obiectivul-executarea de către debitor a obligației de a face - fiind infaptuit de bunăvoie, daunele cominatorii s-ar putea desființa tot în cadrul acestei proceduri judiciare .
Buna credința a paratei ce și-a îndeplinit obligația de a respecta hotărârea judecătoreasca în discuție în timp util exista neindoios, spre deosebire de comportamentul și răspunsul paratului ce trebuia sa fie prompt în ideea de a-și vedea problema importanta finalizata; dări probabil dorința de șicanare și perpetuare a stărilor conflictuale m mod artificial și nejustificat este mai mare și mai satisfăcătoare decât orice alta împlinire.
Prin urmare, hotărârea judecătoreasca a fost dusa la îndeplinire cu sase zile înaintea rămânerii definitive și irevocabile a sentinței civile 1461/2010 și ca atare este nefondata cererea de acordare a daunelor compensatorii.
O hotărâre judecătoreasca ca și cea în dezbatere, nu poate fi pusa în executare în referire la daunele cominatorii, din considerentele ce vor urma.
Creanța ce reprezintă daune cominatorii nu este certa și lichida în sensul dispozițiilor art.379 din Codul de Procedura Civila.
Astfel, ori de cate ori executarea în natura a obligației este posibila, iar debitorul refuza în mod culpabil sa o execute, creditorul trebuie sa solicite convertirea daunelor leii valoarea reala a prejudiciului. (V.Terzea, Legile fondului funciar comentarii și explicații ediția 3, 2009, pag.413-414).
În situația de fapt si drept la punctul I a întâmpinării expusa, reclamantul nu isi poate formula probe pentru a dovedi prejudiciul suferit prin executarea (nu prin neexecutarea) de către pârâta a obligației impusa de instanța prin sentința civila nr.1461/2010, căci daunele cominatorii se transforma în daune compensatorii, în limita prejudiciului dovedit efectiv -inexistent aici-.
Admițând recursul în interesul legii, Secțiile Unite ale înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Decizia XX din 12 decembrie 2005, au statuat ca cererea privind obligarea la daune cominatorii este admisibila și în condițiile reglementării obligării debitorului la plata amenzii civile conform art. 580 exponent 3 din Codul de Procedura Civila, hotărârea prin care s-au acordat daune cominatorii fiind susceptibilă de executare silita, la cererea creditorului, în limita daunelor-interese dovedite: Fiind de principiu deci că daunele cominatorii reprezintă numai un mijloc de constrângere a debitorilor la îndeplinirea obligației convenite, precum și că suma stabilită în cadrul acestor daune nu poate fi considerată certă și lichidă, revine instanței de judecată îndatorirea ca, după executarea obligației respective, să transforme acele daune în daune compensatorii, stabilind, potrivit regulilor dreptului comun privind răspunderea civilă, suma ce reprezintă prejudiciul efectiv cauzat creditorului prin întârzierea executării.
În atare situație, concluzia ce se impune sub acest ultim aspect este aceea ca hotărârea judecătorească prin care s-au stabilit daune cominatorii nu este susceptibilă de executare silită, fiind necesar ca aceste daune să fie transformate mai întâi de instanța de judecată, la cererea creditorului, în daune compensatorii.
Ulterior pronunțării acestei decizii, art. 580 exponent 3 din Codul de Procedură Civila a fost modificat și completat prin Legea nr. 459/2006, alin.(5) al acestui textj dispunând în mod expres ca "pentru neexecutarea obligațiilor prevăzute în prezentul articol nu se pot acorda daune dominatorii": Art. 580 (1) baca obligația de a face nu poate fi îndeplinita prin alta persoana decât debitorul, acesta poate fi constrâns la indeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile. Instanța sesizata de creditor poate obliga pe debitor, prin incheiere irevocabila, data cu citarea pârtilor, sa plătească, în favoarea statului, o amenda civila de la 20 lei la 50 lei, stabilita pe zi de intarziere pana la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu.
(2) daca în termen de 6 luni debitorul nu va executa obligația prevăzuta în titlul executoriu, la cererea creditorului, instanța care a dispus obligarea debitorului la plata unei amenzi civile pe zi de intarziere în favoarea statului va fixa suma datorata
statului cu acest titlu, prin încheierea irevocabila, data cu citarea pârtilor, iar pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neindeplinirea obligației prevăzute de alin. 1, creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese; în acest din urma caz, dispozițiile Art (3) Amenda civila va putea fi anulata, în tot sau în parte, ori redusa, dacă debitorul executa obligația prevăzuta în titlul executoriu sau, după caz, pentru alte motive temeinice, pe cale de contestație la executare.
încheierile date în condițiile prezentului articol sunt executorii și se comunica din oficiu, prin grija grefierului de ședința, organelor fiscale competente în vederea executării silite, potrivit Codului de procedura fiscala.
Pentru neexecutarea obligațiilor prevăzute în prezentul articol nu se pot acorda daune cominatorii.
Neobservând dispozițiile legale menționate, instanțele inca mai pronunța hotărâri cu încălcarea esențiala a legii ce mai apoi urmează calea executării silite pe aceeași linie de apreciere și știința.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, a probațiunii administrate și a dispozițiilor legale în materie tribunalul constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 1461/2010 pronunțată de Judecătoria Turda în dosarul nr._, primarul comunei T. de J. a fost obligat să înmâneze reclamantului titlul de proprietate nr. 11433/_ emis de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, sub sancțiunea daunelor cominatorii de
200 lei/zi întârziere, până la înmânarea efectivă a titlului de proprietate(filele 3,4 din dosarul instanței de fond)
Astfel, în mod corect prima instanță a statuat că, analizându-se dispozitivul Sentinței civile susmenționate, obligația primarului de a-i înmâna reclamantului- recurent titlul de proprietate s-a născut la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești menționate, respectiv data de 31 mai 2010, aspect care de altfel se coroborează cu cererea de executare silită formulată de către reclamant Biroului Executorului Judecătoresc M. Boca M. A. L. (fila 5 din dosarul de fond)
Așa cum în mod pertinent a reținut prima instanță, din înscrisurile depuse în probațiune de către pârâtă, rezultă că adresa Primăriei comunei T. de J. nr. 2907/_ prin care reclamantul a fost invitat să se prezinte pentru ridicarea titlului de proprietate (fila 11 din dosarul de fond) a fost expediată prin poștă la data de_ (filele 13, 14 din dosarul de fond) fiind primită de către acesta, sub semnătură, la data de_ (fila 12 din dosarul de fond).
În aceste condiții tribunalul apreciază că instanța de fond a procedat în mod judicios în condițiile în care a conchis că primarul comunei T. de J. și-a îndeplinit obligația stabilită în sarcina sa prin dispozitivul sentinței mai sus menționate.
În concordanță cu opinia exprimată de judecătorul fondului tribunalul conchide că în ipoteza în care recurentul a fost înștiințat să se prezinte în vederea ridicării titlului de proprietate în data de_, conduita acestuia - de a se prezenta doar după șase zile la primărie, respectiv în data de_, nu-i poate fi imputată primarului și nu poate atrage răspunderea acestuia pentru executarea cu întârziere a obligației sale.
În aceste condiții, în mod evident nu poate fi antrenată răspunderea civilă delictuală a primarului comunei T. de J., răspundere întemeiată pe dispozițiile art.998, 999 din Vechiul Cod civil, întrucât așa cum am evocat anterior, nu sunt îndeplinite condițiile necesare existenței acestui faptul juridic ilicit ca izvor de obligații.
Având în vedere toate aceste considerente, tribunalul, în temeiul art.312 alin 1 C pr civ va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul B. V. împotriva sentinței civile nr. 4733/_, pronunțată în dos. nr._ al Judecătoriei Turda, pe care o menține în totul.
În temeiul art.274 C pr civ va obliga recurentul să plătească intimatului I. P.
T. DE J. suma de 300 lei cheltuieli parțiale de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul B. V. împotriva sentinței civile nr. 4733/_, pronunțată în dos. nr._ al Judecătoriei Turda, pe care o menține în totul.
Obligă recurentul să plătească intimatului I. P. C. T. DE J. suma de 300 lei cheltuieli parțiale de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Septembrie 2013.
Președinte, O. -C. T. | Judecător, A. -F. D. | Judecător, O. R. G. |
Grefier, L. M. |
L.M. 05 Septembrie 2013
Jud. fond B. C. M. - JUDECĂTORIA TURDA
Red AD/tehn CH/12 septembrie 2013/2 ex
| ← Decizia civilă nr. 492/2013. Asigurare dovezi | Decizia civilă nr. 1077/2013. Daune interese → |
|---|
