Decizia civilă nr. 912/2013. Rectificare carte funciară
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 912/R/2013
Ședința publică din 28 februarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. A. C. JUDECĂTOR: ANA I.
JUDECĂTOR: A. C. GREFIER: C. B.
S-au luat în examinare recursul declarat de pârâtul C. I. împotriva deciziei civile nr. 94 din 13 noiembrie 2012 a T. ui Sălaj în dosarul nr. _
, privind și pe reclamantul intimat C. C., având ca obiect rectificare carte funciară.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 21 februarie 2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 28 februarie 2013.
C U R T E A
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe cu nr. 1746 din_, reclamantul C. C. a chemat în judecată pe pârâtul C. I., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună rectificarea întăbulării efectuate în CF 86 C., în sensul corectării cotei de proprietate, în loc de 9939/53198 să fie trecut 9939/5., așa cum s-a dezmembrat terenul în CF nr.30
C. din care s-a transcris.
Prin sentința civilă nr.2981/_ a Judecătoriei Z., s-a admis cererea formulată de reclamantul C., împotriva pârâtului C. I. .
S-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în CF nr.86 C. în sensul că în loc de cota de 9939/53198 se va menționa cota de 9939/5. .
A fost obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 8,3 lei în favoarea reclamantului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că:
Interesul reclamantei rezidă din faptul că eroarea materială a cărei îndreptare o cere, face ca cota de proprietate actuală a pârâtului să fie mai mare decât cea care i s-ar cuveni, aducându-se astfel atingere drepturilor celorlalți membri composesori, drepturi care derivă din forma asociativă a composesoratului.
Cu privire la inadmisibilitatea acțiunii, instanța consideră ca fiind admisibilă acțiunea față de împrejurarea că prin aceasta nu s-a solicitat modificarea unei hotărâri judecătorești, astfel că instanța nu poate analiza această apărare a pârâtului prin raportare la un fapt sau o acțiune viitoare care este incertă la acest moment.
Art.35¹ alin. 5 din Legea nr.7/1996 prevede că " erorile materiale săvârșite cu prilejul înscrierilor în cartea funciară pot fi îndreptate la cerere sau din oficiu";.
Potrivit situației de carte funciară, în CF nr. 30 C. sunt înscrise suprafețele cu nr. top 445/2-Pădure la fața Secii-148 ha 7934 mp și nr. top 445/1-Pădure - 27 ha 0206 mp, cu mențiunea de sub B1 "aici aparțin cf-urile cu nr.2-181 C. "; (f.105 dosar_ ).
Antecesor al pârâtului C. I. este C. V. (Kozma Laszlo), bunicul acestuia, al cărui drept de proprietate a fost înscris în CF nr.86 C. .
Cota cu care bunicul pârâtului, Kozma Laszlo, este înscris în CF nr. 86 C. este de 9939/53198.
Însă, din analiza cărților funciare individuale rezultate în urma înscrierii cotelor de proprietate asupra suprafețelor din CF nr.30 C. sub nr. top 445/2 și 445/1 rezultă că, aceste cote de proprietate ce au revenit titularilor cărților funciare respective, au la numitor valoarea de 5., excepție făcând CF 86 C.
.
Astfel, în CF nr. 2 apare cota de 143/5., în CF nr.3 apare cota de 559/5.
, în CF nr.12 apare cota de 3219/5., în CF 27 apare cota de 10180/5., în CF nr.20 apare cota de 1820/5., în CF nr.37 apare cota de 428/5., în CF nr. 38 apare cota de 15887/5., în CF apare cota de 13357/5., în CF nr. 52 apare cota de 25590/5., în CF nr. 53 apare cota de 4982/5. și 19085/5.
,etc., același numitor regăsindu-se în toate cărțile funciare individuale rezultate în urma înscrierii dreptului de proprietate în favoarea composesorilor (f.13-81).
Apoi, din verificarea tabelului cu proprietarii de pădure și pășune întocmit în anul 1948, aflat la filele 106-109 din dosar nr._, rezultă că niciunul dintre proprietari nu a deținut o suprafață mai mare de 7 ha, astfel că prezumția care se naște este aceea că înscrierea cotei de proprietate de 9939/5. în CF 86
C. este rezultatul unei erori materiale.
Această prezumție este întărită de faptul că, același numitor al cotelor de proprietate apare în toate cărțile funciare în care s-a înscris dreptul de proprietate al titularilor, mai puțin cea a antecesorului pârâtului. În plus, în CF nr. 30 nu este nicio mențiune expresă cu referire la înscrierea din CF nr. 86, din contră, acesta este enumerat alături de celelalte cărți funciare.
Întrucât imobilele înscrise în CF nr.30 C. s-au aflat în indiviziune forțată, ca formă a proprietății comune, iar de esența indiviziunii forțate este faptul că fiecare proprietar deține o cotă parte matematică iar tuturor celorlalți le- au revenit o cotă parte ce se raportează la numitorul 5., în baza art.35¹ alin.5 din Legea nr.7/1996 instanța va admite acțiunea reclamantei, ca fiind fondată și va dispune îndreptarea erorii materiale strecurate în CF nr.86 C. în sensul că în loc de cota de 9939/53198 se va menționa cota de 9939/5. .
Prin decizia civilă nr. 94 din_ pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr._ s-a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul C. I. împotriva sentinței civile nr. 2981 din_ a Judecătoriei Z. . A fost obligat pârâtul la 504,30 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
C. C. s-a înființat în baza Legii 18/1991 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra pădurii urbariale care a aparținut locuitorilor din loc. C., înscrisă în CF 30 C., în suprafață totală de 191,3347 ha. Pe anexa 54 s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea proprietarilor tabulari sau a moștenitorilor acestora, în proporțiile menționate în cărțile funciare.
Așa cum rezultă din evidențele de carte funciară, imobilul înscris în CF 30 s-a dezmembrat pe cote părți de câte_ și s-a transcris în cărți funciare individuale deschise pe fiecare membru composesor în parte, cu numărul cotelor părți corespunzătoare fiecăruia (de exemplu: 500/5. ; 867/5. etc.) În CF 30 sunt menționate cărțile funciare deschise individual, iar pe cărțile funciare
individuale apare mențiunea: "aparține pădurii urbariale și pășunii în cota de
...parte, vedeți CF 30";.
Apelantul arată că se încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr.1420/2009 a Judecătoriei Z. și a deciziei civile nr.949/2009 a T. ui Sălaj.
Această apărare nu poate fi reținută în condițiile în care prin sentința civilă nr.1420/2009 se reconstituie dreptul de proprietate al petentului C. I. pentru suprafața de 35,28 ha pădure după defunctul C. V., pe anexa 39 (în urma îndreptării erorii materiale) C. C. .
Ori îndreptarea erorii materiale în sensul de a se menționa cota corectă de 9939/5. în CF 86 C. nu contravine autorității de lucru judecat din sentința civilă nr.1420/2009 menținută prin decizia civilă nr.949/2009 a tribunalului Sălaj, întrucât prin această sentință s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petentului C. I. pentru suprafața de 35,28 ha pădure pe anexa 39 C. C., fără a se identifica în cartea funciară terenul forestier reconstituit și în condițiile în care C. C. are emise două Titluri de proprietate pentru suprafața de 95 ha 2200 mp teren forestier prin TP nr.72/_ și pentru 31 ha 1100 mp teren forestier prin TP nr.130/90/_ (f.110, 111 din dosar nr._ a Judecătoriei Z. acvirat) fără o identificare în CF, ci doar o identificare din punctul de vedere al amenajamentului silvic. Dreptul de proprietate al petentului C. I. se referă așadar la terenurile forestiere din cele două titluri de proprietate, cartea funciară fiind doar o dovadă a suprafeței care a fost reconstituită.
Că este așa dovedește și faptul că CF nr.30 C. include suprafața de 589,3o ha pădure și fâneața, reprezentând avere comunală, incluzându-se în aceasta și terenurile din CF nr.2-181, iar reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea C. ui C. s-a făcut prin cele 2 titluri de proprietate mai sus menționate pentru suprafața totală de 126,3300 ha.
Apărarea invocată de apelantă cu privire la faptul că sentința este nelegală, întrucât nu au fost chemați în judecată toți proprietarii de CF pentru a le fi opozabilă hotărârea este nefondată în condițiile în care corectarea s-a făcut în CF 86 C. unde proprietar tabular este antecesorul pârâtului C. I., care a fost citat în calitate de pârât, și cota de proprietate îl privește doar pe acesta nefiind afectat actul de proprietate comun, cum susține apelanta (f.6 din dosar nr._
).
Apelanta susține că reclamantul nu justifică vreun interes în cauză, susținere ce nu poate fi admisă în condițiile în care pârâtului C. I. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru terenul forestier pe anexa 39 a C. ui C., tocmai în virtutea calității de coproprietar din pădurea și pășunea urbarială a antecesorului pârâtului.
Nu a putut fi reținută nici apărarea apelantei că lipsa de interes în promovarea prezentei cereri este vădită, câtă vreme CF-ul a cărui rectificare se solicită nu mai poate, în mod obiectiv, să producă nici un efect juridic, dat fiindcă actul primar de proprietate pentru suprafața din CF este titlu de proprietate, emis în baza hotărârii judecătorești.
Acțiunea în rectificare de carte funciară este o acțiune imprescriptibilă, putând fi făcută la cerere sau din oficiu și ea vizează doar înscrierile din cartea funciară care nu corespund realității. Titlul de proprietate al pârâtului nu are o valoare absolută care primează cărți funciare, așa cum formulează apărarea apelantul, susținând că nu mai are nici o eficacitate juridică. Înscrierile în cartea funciară fac dovada dreptului de proprietate și ele stau la baza reconstituirii dreptului de proprietate în baza legilor de fond funciar.
În acest context prima instanță în mod legal a dispus îndreptarea erorii materiale din CF nr.865 C. în sensul corectării cotei de proprietate din aceasta atâta timp cât din analiza cărților funciare individuale rezultate în urma înscrierii cotelor de proprietate asupra suprafețelor din CF nr.30 C. sub nr. top 445/2 și 445/1 rezultă că, aceste cote de proprietate ce au revenit titularilor cărților funciare respective, au la numitor valoarea de 5., excepție făcând CF 86 C., care și el face parte din imobilele înscrise în CF nr.30 C. care evidențiază indiviziunea forțată, ca formă a proprietății comune, iar de esența indiviziunii forțate este faptul că fiecare proprietar deține o cotă parte matematică iar tuturor celorlalți le-au revenit o cotă parte ce se raportează la numitorul 5.
Este evident că este o eroare materială întrucât toate cărțile funciare individuale deschise în favoarea membrilor composesori au același numitor comun, 5., doar cea a pârâtului este cu 53198. În CF 30 C., în momentul dezmembrării nu apare vreo mențiune specială referitoare la CF 86 care să justifice un alt numitor al fracției, deci o altă dezmembrare.
Aceste considerente fac astfel ca apelul să fie nefondat, a fost respins în baza art.297 Cod procedură civilă.
În baza art.274 Cod procedură civilă, pârâtul apelant a fost obligat la 504,3o lei cheltuieli de judecată către reclamant, constând din onorar avocațial și taxă de timbru.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul C. I. solicitând admiterea recursului și modificarea deciziei atacate în sensul respingerii acțiunii introductive ca lipsite de interes, în principal, iar în subsidiar ca fiind nefondată, cu cheltuieli de judecată, pentru fond, apel și recurs.
În motivare s-a arătat că decizia civilă nr. 94/2012 este nelegală și netemenică, întrucât instanța de apel nu a administrat probe concludente care să tindă la lămurirea situației din acest CF, doar pe baza unor înscrisuri și a unor prezumtii.
De asemenea, sub aspectul cadrului procesual, se impunea ca instanța de apel să observe faptul că nu au fost chemați în judecată toți proprietarii din CF, pentru a le fi opozabilă hotărârea și pentru a-și susține punctul de vedere, dat fiind că se modifică un act de proprietate comun, al mai multor coindivizari. CF 86 C. provine din CF 30 C., unde sunt menționați toți proprietarii, cu cotele aferente fiecăruia.
Mai mult, instanța de apel nu a sesizat faptul că sentința instanței de fond încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 1420/_ a Judecătoriei Z., pronunțată în dosarul nr._ și a deciziei civile nr. 949/_ pronunțată de Tribunalul Sălaj, în același dosar. În acel dosar, intimata C. C. a fost parte și hotărârile îi sunt opozabile. Fondul a fost devoluat cu ocazia acelui proces, nu mai poate fi dezbătut a doua oară, cu atât mai mult cu cât în acel dosar s-a administrat un probatoriu complex, cu înscrisuri și expertiză de specialitate. În acel dosar recurentului i s-a reconstituit suprafața corectă pe care o avea în proprietate tabulară antecesorul său, respectiv 35,74 ha, stabilită după un calcul simplu: s-a aplicat cota sa de 9939/53198 (0,18) la suprafața totală de 191,33 ha din CF (0,18 x 191,33 = 35,74).
Instanța de apel a înlăturat în mod nelegal și această apărare, apreciind că nu se poate pune problema unei autorități de lucru judecat, cu toate că prin rectificarea cerută și admisă s-a înfrânt autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri definitive și irevocabile.
A arătat de asemenea faptul că acțiunea reclamantei este lipsită de interes și totodată nefondată. Instanța de apel a respins și aceste apărări și excepții. Intimata - reclamantă a solicitat și obținut modificarea unei cote ideale din CF 86
, fără a justifica un interes juridic în cauză, deoarece prin sentința civilă nr. 1420 din_, pronunțată în dosarul_, Judecătoria Zalău a admis acțiunea și a dispus reconstituirea dreptului de proprietate al acestuia, pentru suprafața de 35,28 ha pădure, după antecesorul său C. V., anulând parțial Hotărârea nr. 1165/_ a Comisiei Județene de Fond Funciar. Reconstituirea s-a făcut în cadrul C. ui C., recurentul fiind pe anexa 39 a acestui composesorat, avându-se în vedere faptul că antecesorul său a fost membru composesor și s-a înscris în composesorat cu această suprafață de pădure, cu care a figurat În CF 30 și CF 86 C. .
Rezultă fără dubiu din sentința menționată că instanța a dispus reconstituirea în favoarea recurentului a întregii suprafețe cu care antecesorul acestui figura în CF 30 și CF 86, suprafață determinată în urma administrării unui amplu probatoriu.
Mai mult, reconstituirea s-a făcut pentru o suprafață exprimată în metri pătrați, nu în cote matematice abstracte din CF.
Lipsa de interes în promovarea cererii de chemare în judecată este evidentă, câtă vreme CF - ul a cărui rectificare se solicită nu mai poate,în mod obiectiv, să producă niciun efect juridic, dat fiind faptul că actul primar de proprietate pentru suprafața din CF este titlul de proprietate, emis în baza hotărârii judecătorești. Acțiunea este lipsită de interes câtă vreme nu se contestă suprafața de pădure reconstituită, ci doar un înscris care a fost folosit ca mijloc de probă și care nu mai are nicio eficacitate juridică.
Pornind de la ideea menționată în alineatul precedent, admiterea acțiunii este inadmisibilă din punct de vedere logic și juridic, întrucât ar tinde la modificarea indirectă a unei sentințe judecătorești, printr-o nouă acțiune.
Astfel, în ipoteza admiterii cererii principale, reclamanta ar putea solicita ulterior revizuirea acelei sentințe, cu toate că nu se contestă suprafața reconstituită și nu s-au administrat probe în justificarea interesului juridic și a temeiniciei cererii.
Mai mult, în CF 86 C. depus la dosar la fila 10 nu apare niciun titular, figurând doar cota de 9939/53198, iar În CF 30 C. depus la fila 9 nu există nicio cotă parte.
Prin urmare, pe baza acestor înscrisuri, instanța nu poate să constate existența unei greșeli de înscriere în CF a unei cote din vreun drept de proprietate, câtă vreme nu se fac verificări amănunțite și măsurători, pentru a se constata dacă suma acelor cote cumulate este într-adevăr suprafața totală din CF inițial.
În caz contrar, instanța își asumă riscul de a modifica un act de proprietate al antecesorului pârâtului, fără a verifica dacă într-adevăr, această înscriere în CF excede dreptului său.
Neputându-se verifica în totalitate întreaga realitate faptică și juridică din aceste CF-uri, modificarea lor doar pe baza înscrisurilor depuse ar fi o măsură hazardată a instanței, câtă vreme aceste CF-uri au stat la baza unor reconstituiri de drepturi reale, care în mod paradoxal nu se contestă sub niciun aspect.
Instanța de apel a respins toate apărările și excepțiile invocate de către recurent, operând în mod nepermis cu prezumții și cu raționamente false. Cea mai gravă eroare a instanței de apel este faptul că nu a observat faptul că reclamanta nu a creat cadrul procesual firesc pentru o astfel de cerere de chemare în judecată și nu a observat faptul că prin cererea de chemare în judecată se creează premizele înfrângerii autorității de lucru judecat al unei alte hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ.
Prin întâmpinare intimatul a solicitat respingerea recursului declarat impotriva deciziei civile nr. 94/2012 a T. ui S. ca nefondat, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
În motivare a arătat că instantele de fond au retinut din probele administrate in cauza faptul ca C. C. s-a infiintat in baza Legii 18/1991 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra padurii urbariale care a apartinut locuitorilor din loc C., inscrisa in CF 3O C., in suprafață totala de 191,3347 ha. Pe anexa 54 s-a reconstituit dreptul de proprietate in favoarea proprietarilor tabulari sau a mostenitorilor acestora, in proportiile mentionate in cartile funciare. Asa cum rezulta din evidentele de carte funciara, imobilul inscris in Cf 30 s-a dezmembrat pe cote parti de cate 115. si s-a transcris in carti funciare individuale deschise pe fiecare membru composesor in parte, cu numarul cotelor parti corespunzatoare fiecaruia (de exemplu: 500/5. ; 867/5. etc.). In Cf30 sunt mentionate cartile funciare deschise individual, iar pe cartile funciare individuale apare mentiunea :"apartine padurii urbariale si pasunii in cota de ... parte, vedeti CF 30".
Paratul este mostenitor al proprietarului tabular C. V., care este membru composesor. In favoarea paratului s-a reconstituit dreptul de proprietate tot pe anexa 54, in baza sentintei civile nr. 1420/2009 a Judecatoriei Z. pronuntata in dosar nr._ . Instanta a constatat ca padurea inscrisa in CF 86 C. face parte din padurea urbariala si a dispus reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea paratului in forma asociativa.
In momentul in care s-a deschis CF 86 individual C. si s-a transcris padurea din Cf 30 C. a intervenit o eroare materiala, in sensul ca numitorul fractiei apare fara un O la final, din 5. s-a trecut 53198, numaratorul fiind trecut corect 9939. Prin aceasta omisiune, cota inscrisa este de 10 ori mai mare decat a fost in momentul dezmembrarii in CF 30.
Este evident ca este o eroare materiala intrucat toate cartile funciare individuale deschise in favoarea membrilor composesori au acelasi numitor comun, 5., doar cea a paratului este cu 53198. In CF 30 C., in momentul dezmembrarii nu apare vreo mentiune speciala referitoare la CF 86 care sa justifice un al numitor al fractiei, deci o alta dezmembrare.
Prin cererea de recurs se invoca nelegalitatea hotararii in sensul ca nu au fost citati toti proprietarii tabulari. Aceasta sustinere este nefondata intrucat petitul actiunii vizeaza doar CF 86 C. in care proprietar tabular este antecesorul paratului C. V. ( Kozma Laszlo), bunicul acestuia. Indreptandu- se eroarea materiala din aceasta carte funciara nu este afectat in vreun fel dreptul de proprietate proprietarilor tabulari din celelalte carti funciare individuale rezultate din dezmembrarea CF30 C. .
In plus, mostenitorii proprietarilor tabulari la care face referire apelantul sunt membrii ai C. ui C., care promoveaza actiunea, fiind implicit reprezentati in instanta de forma asociativa de proprietate infiintata in baza Legii 18/1991.
In ceea ce priveste aspectele de netemeinicie invocate acestea sunt nefondate. Se sustine ca nu s-a administrat proba cu expertiza topografica pentru a verifica daca in urma modificarii cotei, ca eroare materiala, se respecta sau nu intinderea dreptului de proprietate al antecesorului recurentului si suprafata totala din CF.
O astfel de proba nu este utila cauzei. Operatiunea de dezmembrare care s- a facut in CF 30 C. este o operatie tehnica, pur matematica, deoarece forma de proprietate a ramas tot asociatica, fiind padure urbariala. Dezmembrarea unui intreg se face impartindu-l in cote parti, iar suma acelor cote parti trebuie sa dea 1, respectiv numaratorul sa fie egal cu numitorul. In momentul in care numitorul
unei cote parti este trecut cu un ordin de marime de 10 ori mai mic ( lipseste un O din capatul numarului asa cum s-a intamplat in speta), implicit se mareste acea parte de 10 ori.
In consecinta, facand suma cotelor parti si adaugand una cu numitorul trecut gresit vom obtine mai mult decat intregul dezmembrat initial. Este evident ca in momentul indreptarii erorii materiale va rezulta o suprafata de 10 ori mai mica ca fiind proprietatea lui C. V. in Cf 86 C., pentru aceasta nefiind nevoie de o expertiza topografica.
In CF 86 C. fiind trecut gresit numitorul, fara un O in capat, cota de proprietate este de 10 ori mai mare, dar nu corespunde realitatii. Fiind vorba de o eroare materiala aparuta in momentul deschiderii cartilor funciare individuale, sunt intrunite conditiile art. 35 < 1 alin 5 din Legea 7/1996, urmand a fi indreptata. Suprafata de teren a proprietarului tabular urmeaza a fi calculata aplicand cota de proprietate in forma corecta.
Nu este admisibil ca profitand de o eroare materiala sa invoci un drept de proprietate asupra unei suprafete de 10 ori mai mare decat a avut in realitate proprietarul tabular, antecesorul paratului. Fiind vorba de o forma asociativa de proprietate, in sat se cunosc proprietatile avute de fiecare familie si este de notorietate ca antecesorul paratului nu a avut 35 ha padure ci, la fel ca si ceilalti membrii composesori doar 3,5 ha. Familiile au avut suprafete de padure mici, nu a existat nici o persoana care fa fi detinut 1/6 parte din suprafata totala a composesoratiului care este de 191 ha in total. Membrii composesori au sesizat acest aspect si astfel s-a descoperit eroarea materiala din cartea funciara aparatului.
In speta nu exista autoritate de lucru judecat asa cum invoca recurentul, intrucat nu exista identitate de obiect. In esenta acesta sustine ca in favoarea sa s-a reconstituit dreptul de proprietate prin sentinta civila nr. 1420/2009 a Judecatoriei Z., pronuntata in dosar nr._ si a deciziei civile nr. 949/2009 a T. ui S., astfel că nu mai poate fi dedusa judecatii indreptatirea sa la reconstituirea dreptului de proprietate asupra a 35 ha padure. Instantele de fond in mod corect au retinut ca prin actiunea dedusa judecatii nu am solicitat in vreun fel modificarea vreunei hotarari judecatorești. Actiunea in rectificare de carte funciara este o actiune imprescriptibila, putand fi facuta la cerere sau din oficiu si ea vizeaza doar inscrierile din cartea funciara care nu corespund realitatii. Titlul de proprietate al paratului nu are o valoare absoluta care primeaza cartii funciare, asa cum formuleaza apararea recurentul, sustinand ca nu mai are nici o eficacitate juridica. Inscrierire in caretea funciara fac dovada dreptului de proprietate si ele stau la baza reconstituirii dreptului de
proprietate in baza legilor de fond funciar.
In ceea ce priveste interesul in promovarea prezentei actiuni este justificat prin faptul ca forma de proprietate este una colectiva. Inscrierile din cartea funciara stabilesc cotele parti ale fiecarui membru composesor din padurea colectiva. Orice eroare materiala din cuprinsul cartilor funciare referitoare la cotele de proprietate influenteaza continutul dreptului de proprietate al celorlalti membri composesori.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 115 C.pr.civ.
Analizând recursul declarat de reclamantul C. I. împotriva deciziei civile nr. 94 din 13 noiembrie 2012 a T. ui Sălaj, Curtea reține următoarele:
Primul motiv de recurs are în vedere modalitatea în care a fost stabilit cadrul procesual în cauză, invocându-se faptul că nu au fost chemați în judecată toți proprietarii tabulari înscriși în cartea funciară a cărei rectificare se solicită prin cererea de chemare în judecată.
Astfel cum s-a arătat de către instanța de apel, atâta timp cât ceea ce se solicită este rectificarea C.F. nr.86 C., iar nu și a C.F. nr.30 C., nu se impunea chemarea în judecată decât a proprietarului tabular înscris în cartea funciară a cărei rectificare se solicită, mai exact a moștenitorului acestuia. Calitatea de moștenitor a acestuia după proprietarul tabular nu este contestată, de altfel în această calitate pârâtul obținând titlul de proprietate de care se prevalează.
2.În ceea ce privește o eventuală autoritate de lucru judecat a sentinței civile nr.1420/2009 a Judecătoriei Z., în prezenta cauză, se apreciază că aceasta nu este incidentă.
În dosarul nr._ al Juecătoriei Z. s-a judecat plângerea formulată de C. I., pârâtul din prezenta cauză, împotriva Comisiei locale de fond funciar Românași, a Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Sălaj și a C. ui C. împotriva Hotărârii nr.1165/_
. Prin sentința civilă nr.1420/2009, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului, s-a admis în parte plângerea formulată, reconstituindu-se în favoarea lui C. I. dreptul de proprietate pentru o suprafață de 35,28 ha teren cu vegetație forestieră după defunctul C. V., pe anexa 54 a C. ui C. (fila 91 dosar fond).
Într-adevăr hotărârea a fost pronunțată în baza extrasului de pe C.F. nr.86
C. .
Obiectul celor două cereri de chemare în judecată este diferit, astfel încât, chiar dacă părțile se suprapun parțial, nu se poate pune problema unei autorități de lucru judecat în sensul art.1201 C.civ., art.163 C.pr.civ.
În mod corect se apreciază a fi soluționată în apel și excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii.
Această lipsă de interes este justificată tot prin prisma pronunțării sentinței civile nr.1420/2009, în condițiile emiterii titlului de proprietate în baza acestei hotărâri judecătorești, actul primar de proprietate, adică cartea funciară, nemaiavând nici o eficacitate juridică. S-ar tinde practic în accepțiunea pârâtului la modificarea pe cale indirectă a unei hotărâri judecătorești irevocabile, fiind inadmisibilă din punct de vedere logic și juridic acțiunea.
Ori, ceea ce este lipsit logică juridică este tocmai susținerea că atâta timp cât titlul de proprietate s-a emis pe baza cărții funciare, aceasta nu ar mai putea fi rectificată fără ca astfel să se intre în contradicție cu hotărârea judecătorească irevocabilă în temeiul căreia s-a emis titlul de proprietate. Instanța a pronunțat soluția de care se prevalează pârâtul pe baza cărții funciare prezentate la acel moment, acțiunea în rectificare de carte funciară fiind o acțiune distinctă care poate fi promovată în termenele și condițiile prevăzute de legea specială, Legea nr.7/1996. Conduita ulterioară a persoanei care a obținut rectificarea cărții funciare și valorificarea acestei hotărâri rămâne la latitudinea acesteia, neputând fi anticipată aici.
Pe fondul cauzei se constată că în mod corect s-a făcut aplicarea de către instanțele de fond a dispozițiilor art.351alin.5 din Legea nr.7/1996, fiind vorba numai despre o eroare materială săvârșită cu ocazia înscrierii făcute în C.F. nr.86
C. . Aceasta rezultă din analizarea înscrierilor din C.F. nr.30 C. și din analiza celorlalte cărți funciare individuale depuse la dosar(dintre cele menționate în C.F. nr.30 C. ), singura carte funciară individuală în care este trecut un alt numitor decât 5., respectiv 53198, fiind cartea funciară în care este înscris antecesorul pârâtului C. I. . De altfel modul de interpretare și aplicare a textului legal incident în cauză nu a fost contestat prin cererea de recurs.
Prin urmare, raportat la cele reținute mai sus, Curtea va respinge în temeiul art.312 alin.1 coroborat cu art.304 pct.9 C.pr.civ. ca nefondat recursul
declarat de reclamantul C. I. împotriva deciziei civile nr. 94 din 13 noiembrie 2012 a T. ui Sălaj pronunțată în dosarul nr._, pe care o va menține ca legală
În temeiul art.274 alin.1 C.pr.civ instanța va obliga recurentul să plătească intimatului C. C. suma de 600 lei, cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII :
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul C. I. împotriva deciziei civile nr. 94 din 13 noiembrie 2012 a T. ui Sălaj pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Obligă recurentul să plătească intimatului C. C. suma de 600 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 28 februarie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | ||
A. | A. C. ANA I. | A. C. C. | B. |
Red. AC dact.L.C.C. 2 ex/_
Jud.apel: Drăgan Gavril, Kende M. Jud.fond: C. R. C.
| ← Decizia civilă nr. 4135/2013. Rectificare carte funciară | Decizia civilă nr. 4493/2013. Rectificare carte funciară → |
|---|
