Decizia civilă nr. 919/2013. Completare, lamurire dispozitiv
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILA Nr. 919/2013
Ședința publică de la 24 Septembrie 2013
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. O. -S. JUDECĂTOR: DAN-I. T.
JUDECĂTOR: E. L. GREFIER: A. P.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe recurent G. T. M. si pe intimat S. I. L., intimat T. A., intimat C. L. DE F. F.
T., intimat C. J. DE F. F. C., având ca obiect Completare/lămurire dispozitiv REJUDECARE DOS._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța constată că mersul dezbaterilor si concluziile partilor au fost consemnate in incheierea de amanare a pronuntarii de la data de_, care face parte integranta din prezenta hotarare.
T R I B U N A L U L
Asupra cauzei de față, constată următoarele
Reține că prin Sentința civilă nr. 1232/2013 pronunțata de Judecatoria T. în dosarul nr._ s-a respinge exceptia lipsei de interes in promovarea cererii de chemare in judecata, exceptie invocata de paratul G. T. M. .
S-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanții S. I. L., T.
A., prin mandatar S. I. L. în contradictoriu cu pârâții G. T. M.
, C. L. Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Privată Asupra Terenurilor T., C. J. Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor C. .
S-a constatat nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr. nr. 3183/2665 din 10 decembrie 2004 ( f. 53 dosar) în favoarea numitului G. I Ieronim.
S-a constatat nulitatea absolută parțială a Hotărârii Comisiei Județene nr. 109/_ în ceea ce privește înscrierea în poziția 114, anexa 39 a suprafeței de 0,14 ha pentru acordare despăgubiri.
Au fost obligate cele două Comisii la îndeplinirea formalităților necesare pentru punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate în favoarea titularilor reconstituirii, pentru suprafața de teren de 0,14 ha, pe vechi amplasament, respectiv tarla 28, parcelele 55/2 si 3/6
S-a respins cererea paratului G. T. M. pentru acordare cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunța în acest sens, judecătoria a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la Primăria mun. T. sub nr. 352/1998, antecesoarea reclamanților, numita Csetri Katalin, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, în baza Legii nr. 169/1997, asupra unei suprafețe de 17,4650 ha teren agricol, în calitate de moștenitoare a defuncților Csetri Francisc Senior, Csetri Ana și Csetri Adalbert (Bela), cerere de reconstituire vizand inclusiv terenul aferent cartii funciare 1524 T., reprezentand suprafata de 36088 mp vie in "hangas"; ( f. 18 dosar 740/2004).
Din mentiunile de CF inscrise in CF 1524 T. reiese ca proprietari tabulari asupra acestui imobil sunt defunctii Csetri Francisc sen, Csetri Ana si Csetri Adalbert ai caror mostenitori sunt tocmai promotorii cererii nr. 352/1998, respectiv Csetri Katalin si Csetri Francisc jr., aspect necontestat in cauza ( f. 151 dosar nr. 740/2004)
C. L. T. a reținut că în temeiul Legii nr. 18/1991 în favoarea lui Csetri Katalin și a lui Csetri Francisc jr.s-a reconstituit dreptul de proprietate după antecesorii comuni Csetri Francisc sen, Csetri Ana și Csetri Adalbert (Bela), pentru o suprafața de 6,9600 ha teren în extravilan (reprezentând 10 ha în echivalent arabil), pentru care s-au emis titlul de proprietate nr. 5465/760 pentru teren cu destinatia de "arabil "- 3,92 ha și titlul de proprietate nr.1581/1819 pentru teren cu destinatia de "vie";- 3,04 ha ( f. 151 dosar 740/2004).
Pentru suprafața de teren solicitată la Legea nr. 169/1997 aceeasi autoritate - C. L. T. - a constatat ca au fost eliberate deja titluri de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 prin constituire și reconstituire, în favoarea altor persoane astfel ca aceste terenuri nu mai sunt libere din punct de vedere juridic propunand ca atare despăgubiri pentru suprafața de 13,6495 ha, validată de către C. J. C., prin anexa nr. 39, poz.114.
După formularea de către reclamanți a plângerii împotriva Hotărârii Comisiei Județene nr. 109/2003, reclamantului S. I. L. i s-a comunicat de către C. L. T. prin adresa nr. 12179/_ (fila 474 dosar fond, dosar nr._ al Judecatoriei T. ) situația constituirilor și reconstituirilor dreptului de proprietate asupra terenurilor ce constituie vechiul amplasament al antecesoarei Csetri Katalin, respectiv lista titlurilor de proprietate emise și numele titularilor acestora, printre acesti titulari si titluri de proprietate astfel mentionate regasindu-se si G. Ieronim cu cu titlul de proprietate 3183/2665.
În ceea ce privește titlul de proprietate ce face obiectul prezentei cauze, raportat la conținutul dosarului de fond funciar depus de către C. L. T. și a înscrisurilor depuse în probațiune de către partile litigante, atât la prima judecata in fond cat și în rejudecare, instanța a reținut următoarele:
Prin titlul de proprietate nr. 3183/2665 din 10 decembrie 2004 ( f. 53 dosar) în favoarea numitului G. I Ieronim, in prezent decedat, a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de teren de 1400 mp, situat administrativ pe teritoriul mun. T., în parcela 3/6, tarla 28, suprafata de 1000 mp vie si in parcela 55/2, tarla 28 suprafata de 400 mp pasune.
La baza emiterii acestui titlu de proprietate a stat cererea înregistrată la Primăria mun. T. sub nr. 414/14 martie 1991 (fila 60 ), prin care s-a solicitat atribuirea suprafeței de 58 de ari arabil in partea de hotar Stirbesti aflat in folosinta SCA T. dar si 0,10 ha vie si o,o4 ha livada in partea de hotar " kelcelo"; aflat in folosinta IAS M. Viteazu, terenuri preluate de GAC
T. Noua ; din dosarul de fond funciar astfel cum a fost comunicat in copie la dosar de C. L. de stabilire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor T. exista o cerere de inscriere in Gospodaria Agricola de
Productie T. datata 1961,doar in privinta terenului agricol arabil de 58 ari, cerere formulata de numita G. Victoria sotia lui G. Ieronim conform mentiunilor din contractul de vanzare cumparare vizand aceeasi suprafata de teren, contract datat 4 februarie 1955.
In ce priveste terenul "vie"; din acelasi dosar de fond funciar reiese depunerea unui contract de vanzare cumparare din 1951 incheiat de G. Ieronim cu numitul Sukeus G. a,in calitate de vanzator ( persoana care nu justifica un drept de proprietate cu privire la imobilul din discutie, imobilul din CF 1524 T. ), pentru teren cu destinatia " vie cu pomi situata in Chebeles intre vecinii Nagy Ana "su " gradina cu pomi "; fara a se mentiona si intinderea, suprafata .
Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost aprobată de C.
J. C. prin Hotărârea nr. 127/4 octombrie 2000, acordându-i defunctului Giugiu Ieronim suprafața de 0,10 ha vie si 0,04 ha arabil conform anexei 32, pozitia 90 ( f. 49 dosar) .
Prin procesul-verbal de punere în posesie nr. 12176/2733 din data de_ (fila 4 dosar) numitul G. Ieronim a fost pus în posesie cu suprafața de teren de 1000 mp ( vie ) si 400 mp ( pasune), titlul de proprietate fiind emis în conformitate cu mențiunile din acesta.
Din mentiunile din Registrul Agricol ( f. 51, 52 dosar) reiese ca terenul folosit in anul 1958 in gospodaria familiei G. Ieronim si Victoria era de 0,78 ha din care 0,65 ha arabil, 0,10 ha vie si 0,03 ha curti si cladiri .
Apărările formulate de pârât constand in legalitatea titlului de proprietate emis pe seama antecesorului precum si in imprejurarea ca in prezent imobilul a fost transmis altor persoane, intabulat fiind in evidentele de carte funciara pe seama acestora ( extras CF 14738 T., nr cad 3264 ) nu pot conduce la aprecierea ca legitima a emiterii titlului de proprietate în favoarea antecesorului paratului si pentru ca ,asa cum rezulta din cele mentionate anterior, punerea în posesie a acestuia din urma s-a realizat prin procesul-verbal de punere în posesie nr. 12176/2733/21 aprilie 2004, prin urmare ulterior solicitării spre reconstituire a vechiului amplasament de către antecesoarea reclamanților, cererea nr. 352/1998.
Reținându-se astfel împrejurarea că terenul ce reprezintă vechiul amplasament al imobilului din CF 1524 T., solicitat prin cererea de reconstituire nr. 352/1998 este liber din punct de vedere juridic va putea fi reconstituit în proprietate, în natură.
Consecutiv, în ceea ce privește titularii reconstituirii, instanța raportat la principiul general stabilit de către art. 8 din legea nr. 18/1991 - reconstituirea dreptului de proprietate se face la cerere, a apreciat că titlul de proprietate se emite în favoarea celui care a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, chiar și în situația în care acesta a decedat ulterior, persoana indreptatiti fiind astfel numitii Csetri Katalin si Csetri Francisc jr .
Prin urmare, reținându-se că urmare a soluționării acțiunii reclamanților, devine liberă din punct de vedere juridic și restituibilă în natură pe vechi amplasament o suprafață totală de 0,14 ha, titlul de proprietate pentru aceasta trebuie emis în favoarea antecesoarei reclamanților și a defunctului Csetri Francisc Jr., conform validării din Hotărârea Comisiei Județene.
Raportat la considerentele de fapt și de drept anterior expuse s-a apreciat că acțiunea reclamanților este parțial întemeiată si in ce privește plângerea împotriva Hotărârii Comisiei Județene C. nr. 109/_
In ce priveste exceptia lipsei de interes in promovarea prezentei cereri, exceptie invocata in cauza de paratul G. T. M., aceasta a fost
apreciată, dovedindu-se in cauza existenta unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la terenul din litigiu, teren identificat in CF 1524 T., cerere formulata de antecesorii reclamantului in baza L. 169/1997 imprejurare care justifica astfel interesul reclamantului in anularea titlului de proprietate eliberat pe seama antecesorului paratului cu privire la imobilul in discutie.
Împotriva acestei hotărâri a declarat în termen legal recurs pârâtul
G. T. M. (f. 3-9) solicitând admiterea recursului, si in principal - modificarea hotararii atacate in sensul respingerii actiunii, iar in subsidiar - casarea hotararii atacate si trimiterea cauzei in rejudecare, in vederea administrarii probatiunii, cu obligarea reclamantilor la plata cheltuielilor mele de judecata in toate stadiile procesuale (fond si recurs, inainte si dupa rejudecare).
În motivele cererii, recurentul a arătat că cererea principala de modificarea a sentintei atacate in sensul respingerii actiunii rezida in faptul ca, in masura in care instanta de recurs va gasi intemeiate exceptiile invocate si le va admite, nu se mai justifica trimiterea cauzei la rejudecare. Totodata, trimiterea cauzei la rejudecare nu s-ar justifica in masura in care instanta de recurs, va aprecia ca actiunea nu este dovedita (reclamantul, in virtutea principiului disponibilitatii aratand la ultimul termen de judecata ca nu are cereri in probatiune). In subsidiar, in ipoteza in care instanta de recurs va aprecia ca se justifica administrarea unor probe care nu ar putea fi administrate in recurs, sentinta atacata se impune a fi casata, urmand sa fie trimisa cauza la rejudecare.
Prin sentinta atacata instanta a retinut faptul ca recurentul ar fi invocat pentru prima data, prin concluziile scrise (dupa inchiderea dezbaterilor), exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a lui G. Ieronim, solicitand astfel anularea actiunii introductive de instanta, sens in care instanta de fond a inteles sa nu ia in discutie aceasta exceptie.
In realitate, pârâtul a solicitat anularea actiunii care urmare a admiterii exceptiei lipsei capacitatii procesuale de folosinta prin recursul formulat impotriva sentintei civile nr.2090/2007 pronuntata de Judecatoria T. in dos.nr.740/2004 si impotriva sentintei civile nr.3231/2007 pronuntata de Judecatoria T. in dos.nr._ .
Prin decizia civila nr.1165/R/2012 a fost admis recursul pârâtului, iar cauza a fost trimisa la rejudecare instantei de fond in vederea solutionarii actiunii. Instanta de fond trebuia sa aiba in vedere aceasta exceptie invocata in recurs si sa o solutioneze. De altfel, o solutie de anulare a actiunii retinandu-se faptul ca aceasta a fost promovata in contradictoriu cu o persoana lipsita de capacitate procesuala de folosinta (decedata) se justifica sa fie pronuntata de catre o instanta de fond (iar nu de catre instanta de recurs, cu toate ca in considerentele deciziei civile nr.1165/R/2012 s-a retinut ca actele juridice efectuate cu incalcarea normelor referitoare la capacitatea de folosinta sunt lovite de nulitate), cu atat mai mult cu cat, in rejudecare, instanta de fond este tinuta sa solutioneze cauza in functie de indrumarile instantei de control dar si in functie de sustinerile partilor facute in recurs. De aceea, nu se poate aprecia ca pârâtul a formulat pentru prima data cu ocazia concluziilor scrise o cerere de anulare a actiunii ca urmare a admiterii exceptiei lipsei capacitatii procesuale de folosinta a lui G. Ieronim.
Capacitatea procesuala de folosinta a paratului G. Ieronim a incetat prin moartea acestuia, eveniment petrecut la data de_, adica anterior promovarii cererii de chemare in judecata, astfel incat, in temeiul art.161
C.proc.civ., fata de aceste considerente de fapt si de drept, se justifica admiterea exceptiei lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratului G. Ieronim, exceptie de fond, absoluta si peremptorie si in consecinta, se justifica respingerea actiunii formulate impotriva unei persoane fara capacitate de exercitiu, retinand ca actele juridice incheiate cu incalcarea normelor referitoare la capacitatea de folosinta sunt lovite de nulitate.
Eventuala extindere de actiune facuta fata de pârâtul G. T. M. nu acopera acest viciu al actiunii, caci legea recunoaste posibilitatea indicarii mostenitorilor partii decedate, conform art.243 alin.1 pct.1 teza finala C.proc.civ., numai daca partea decedeaza pe parcursul procesului.
Astfel, urmand rationamentul T. ului C., prezentat in decizia civila nr.1165/R/2012 (care a retinut faptul ca cele doua sentinte ale Judecatoriei
T. sunt lovite de nulitate), trebuie retinut faptul ca si cererea de chemare in judecata reprezinta tot un act de procedura incheiat cu incalcarea normelor referitoare la capacitatea de folosinta, astfel ca este lovita de nulitate.
Prin decizia civila nr.1165/R/2012, Tribunalul Cluj s-a pronuntat doar cu privire la nulitatea sentintelor civile nr.2090/2007 si nr.3231/2007, revenind primei instante sarcina de a se pronunta cu privire la legalitatea cererii de chemare in judecata, mai ales ca pana la acest moment nu s-a formulat nici o extindere de actiune fata de mostenitorul lui G. Ieronim. Pârâtul a dobandit calitatea de parte in cauza ca urmare a formularii recursului, fiind citat in calitate de parat cu toate ca, in mod formal, nu a fost improcesuat printr-un act al reclamantului.
Hotararea instantei de fond este criticabila si din perspectiva solutiei pronuntate cu privire la exceptia lipsei de interes a reclamantilor in promovarea actiunii.
Instanta de fond a retinut faptul ca aceasta exceptie se justifica a fi respinsa intrucat in cauza s-ar fi dovedit existenta unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate formulata de catre autoarea reclamantilor cu privire la terenul in litigiu, imprejurare care le-ar justifica astfel interesul in sustinerea actiunii.
Recurentul apreciază că in urma admiterii prezentului recurs se justifica admiterea exceptiei lipsei de interes, pentru motivele invocate dar neanalizate de catre instanta de fond.
Exceptia lipsei de interes a reclamantilor in sustinerea prezentei actiuni se justifica raportat la faptul ca terenurile inscrise in titlul de proprietate nr._ au fost instrainate pe seama lui Sarbu V. si Sarbu Ana, potrivit contractului autentificat sub nr.2801/_ la BNP Asociati Druia M. si Mitre Romana Lacrima, iar proprietarii actuali ai terenului, Sarbu V. si Sarbu Ana, nu au fost improcesuati. Acest teren in suprafata de 1400 mp a fost inscris in CF 14738 T., nr.cad.3264, prima inscriere fiind facuta potrivit incheierii de intabulare nr.14828/2007.
Intabularea imobilelor in CF in favoarea actualilor proprietari tabulari Sarbu a avut loc potrivit incheierii de intabulare nr.14828/_ .
Pana in prezent, nu s-a solicitat rectificarea cartii funciare nr.14738 T. in sensul radierii dreptului de proprietate inscris in favoarea actualilor proprietari insa, chiar si in masura in care o astfel de cerere ar fi facuta acum, aceasta apare ca fiind prescrisa.
Sarbu V. si Sarbu Ana au calitatea de dobanditori de buna credinta ai imobilului, cu titlu oneros, potrivit contractului autentificat sub nr.2801/_ la BNP Asociati Druia M. si Mitre Romana Lacrima.
In cazul in care s-ar fi solicitat rectificarea inscrierii dreptului de proprietate lui Sarbu V. si Sarbu Ana, cu privire la aceasta cerere ar fi
incidente disp.art.36 din legea 7/1996, Acțiunea în rectificare, întemeiată pe nevalabilitatea înscrierii, a titlului ce a stat la baza acesteia sau pe greșita calificare a dreptului înscris, se va putea îndrepta și împotriva terțelor persoane care și-au înscris un drept real, dobândit cu bună-credință și prin act juridic cu titlu oneros, bazându-se pe cuprinsul cărții funciare, în termen de trei ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulată de dobânditorul nemijlocit al dreptului a cărui rectificare se cere, afară de cazul când dreptul material la acțiunea de fond nu s-a prescris.
Interesul reprezinta folosul practic urmarit de reclamant prin promovarea actiunii. In urma prezentului demers judiciar, reclamantii tind la dobandirea si recunoasterea dreptului de proprietate cu privire la terenul actualmente inscris in titlul de proprietate nr._ .
Raportat la starea de fapt expusa si la temeiul de drept indicat, este evident ca si in ipoteza in care ar fi admisa irevocabil actiunea reclamantilor privind constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate nr._, acestia nu ar dobandi nici un folos practic concret, terenul urmand sa ramana in continuare in proprietatea actualilor titulari ai dreptului de proprietate. Practic, indiferent de solutia care se va pronunta in prezenta cauza, respectiv chiar si in ipoteza in care s-ar ajunge ca in privinta terenului litigios sa fie eliberat titlul de proprietate in favoarea reclamantilor, acestia nu vor ajunge la intabularea in CF a dreptului lor de proprietate, neputand rectifica inscrierea dreptului de proprietate facuta in favoarea sotilor Sarbu, iar o eventuala actiune in revendicare ar fi sortita esecului.
Chiar daca instanta nu este investita nici cu o actiune privind rectificarea cartii funciare, nici cu o actiune in revendicare, apreciază ca aceste chestiuni trebuie avute in vedere, de vreme ce aceasta este finalitatea urmarita de catre reclamanti.
Pentru considerentele expuse, se justifica admiterea exceptiei lipsei de interes a reclamantilor, ca urare a admiterii recursului.
La termenul de judecata de la data de_ instanta a ramas in pronuntare, respingand probele solicitate de catre recurentul pârât, retinand ca probele solicitate de catre pârât sunt inadmisibile raportat la procedura speciala ce formeaza obiectul prezentului dosar - completare hotarare judecatoreasca (astfel cum figura in sistemul informatic Ecris), dar si inutile raportat la ansamblul probator.
Mai exact, pârâtul a propus audierea unor martori pentru a dovedi faptul ca autorul său, G. Ieronim, a fost indreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul inscris in titlul de proprietate atacat, respectiv ca acest teren a apartinut anterior cooperativizarii lui G. Ieronim, fiind folosit de catre acesta, intrucat acesta l-a dobandit chiar de la autorii reclamantului.
La acelasi termen de judecata, intrebat fiind in mod expres de catre instanta, reclamantul a aratat ca nu mai are cereri de formulat in probatiune.
Chiar daca din incheierea de sedinta de la data de_, care face parte integranta din sentinta atacata (de asemenea atacată cu recurs), rezulta ca instanta a retinut ca obiectul prezentului dosar il reprezinta completare de dispozitiv, in sentinta atacata instanta nu mai face mentiune despre aceasta chestiune (cu toate ca probatiunea subsemnatului a fost respinsa pe considerentul ca probele sunt inadmisibile in procedura completarii hotarrii judecatoresti), din contra - instanta retinand ca prezenta cauza trebuie solutionata pe fond.
Prezentul dosar, avand nr._, a fost inregistrat pe rolul Judecatoriei
T. ca urmare a pronuntarii deciziei civile nr.1165/R/2012 a T. ului C., in dos.nr._ .
Prin decizia civila nr.1165/R/2012 a fost admis recursul declarat de catre subsemnatul impotriva sentintei civile nr.2090/2007 pronuntata de Judecatoria T. in dos.nr.740/2004 si impotriva sentintei civile nr.3231/2007 pronuntata de Judecatoria T. in dos.nr._, aceasta din urma cauza avand ca obiect cerere de completare a dispozitivului sentintei civile nr.2090/2007.
Prin decizia civila nr.1165/R/2012, Tribunalul Cluj a retinut faptul ca cele doua sentinte sunt lovite de nulitate, ele fiind pronuntate impotriva unui parat decedat la data pronuntarii acestora - G. Ieronim. In considerentele acestei decizii Tribunalul Cluj a indicat in mod expres faptul admite recursul declarat de catre pârâtul G. T. impotriva celor doua sentinte (nr.2090/2007 si nr.3231/2007), pe care le va casa si va dispune trimiterea cauzei la rejudecare aceleiasi instante pentru solutionarea actiunii formulata de catre reclamantul S. I. L. in contradictoriu cu succesorul lui G. Ieronim.
In consecinta, cauza a fost trimisa la rejudecare instantei de fond - Judecatoria T., in vederea solutionarii pe fond a actiunii formulate de catre S.
I. L., stadiul procesual in care urma sa se administreze si probatiunea, avand in vedere ca pana la acest moment nu se administrasera probe in contradictoriu cu subsemnatul.
Chiar daca in sistemul informatic Ecris obiectul prezentului dosar este completare/lamurire dispozitiv, apreciez ca aceasta imprejurare nu are nici o relevanta cu privire la obiectul prezentei cauze, care in realitate reprezinta o cauza de fond funciar, trimisa la rejudecare pentru solutionarea acesteia pe fond, in urma administrarii probatiunii.
Mentiunile din sistemul Ecris, facute de catre functionarii instantei, nu leaga instanta in privinta stabilirii corecte a obiectului cauzei, obiect care urmeaza a fi determinat, in aceasta situatie, raportat la cererea reclamantului si la considerentele deciziei civile nr.1165/R/2012.
Chiar daca la ultimul termen de judecata, in fata instantei de fond, s-au discutat chestiuni legate de calificarea obiectului prezentei cauze - obiect retinut de catre prima instanta ca fiind acela de completare a hotararii judecatoresti, ceea ce a avut consecinte in privinta incuviintarii probatiunii, este este de remarcat faptul că in sentinta atacata nu se mai regasesc asemenea considerente, instanta facand o analiza in fond a cauzei si a probatiunii administrate, probatiune care nu imi este insa opozabila, caci o parte din aceasta probatiune nu a fost administrata in contradictoriu cu subsemnatul.
Mai exact, in considerentele sentintei atacate, instanta a retinut ca din concluziile raportului de expertiza efectuat de catre dl.Erculescu Dan, depusa la dosarul de fond (f.345 din dos.740/2004) ar fi rezultat ca la momentul formularii cererii de reconstituire de catre antecesoarea reclamantilor, terenul inclus in titlul de proprietate emis in favoarea lui G. Ieronim era liber din punct de vedere juridic.
Aceasta expertiza nu îi este opozabilă recurentului, iar in contradictoriu cu recurentul pârât nu a fost administrata o alta expertiza, cu toate ca initial instanta de fond a pus in discutie necesitatea efectuarii unei expertize topografice (proba asupra careia a revenit retinand o calificare gresita a obiectului dosarului si pozitia procesuala a reclamantului care a aratat ca nu mai are cereri in probatiune).
În cuprinsul memoriului de recurs sunt expuse o serie de argumente vizând soluția pronunțate pe fondul cauzei, dar, așa cum va rezulta din dezvoltările ce urmează, acestea nu vor forma obiectul analizei în prezentele considerente față de soluția ce se va pronunța.
În ședința publică din data de 17.0., intimatul S. I. L. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, T. ul constată următoarele:
Primul motiv de recurs vizează soluția de respingere ca neîntemeiată a excepției lipsei de interes a reclamanților în promovarea acțiunii.
T. ul apreciază că instanța de fond a statuat corect în sensul respingerii excepției deoarece, în calitatea lor de titulari ai cererii de reconstituire cu privire la terenul în litigiu, reclamanții justifică interes pentru formularea acțiunii. Din perspectiva acestei constatări nu au relevanță susținerile recurentului cu privire la faptul că terenul evidențiat în Titlul de proprietate nr._ a fost înstrăinat, cum nu are relevanță nici faptul că nu s-a promovat o acțiune având ca obiect rectificarea înscrierilor în cartea funciară sau care ar putea fi soluția chiar s-ar pronunța în cadrul unui asemenea demers.
Se poate stabili însă cu certitudine că intimații reclamanți justifică interes în vederea promovării unei acțiuni întemeiate pe dispozițiile art. III din legea nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, pentru a se stabili dacă există sau nu suprapunere între terenul cu privire la care pretind că au calitatea de persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate și cel evidențiat în titlul de proprietate menționat.
Pentru considerentele expuse susținerile recurentului vor fi apreciate nefondate.
Al doilea motiv de recurs vizează neanalizarea de către instanța de fond a excepției lipsei capacității procesuale de folosință a numitului G. Ieronim.
Recurentul omite să observe faptul că în ciclul procesual anterior, prin Decizia civilă nr. 1165/R/_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ului C., Secția civilă (f. 121-123), s-a dispus trimiterea cauzei pentru rejudecare în vederea soluționării acțiunii formulate de reclamantul S. I. L. în contradictoriu cu succesorul lui G. Ieronim.
Astfel, instanța de recurs a admis recursul declarat de către recurentul din prezenta cauză împotriva Sentinței civile nr. 2090/2007, pronunțată în dosarul nr. 740/2004 al Judecătoriei T. și a Sentinței civile nr. 3231/2007, pronunțată în dosarul nr._ al aceleiași instanțe, a casat cele două sentințe și a dispus trimiterea cauzei pentru rejudecare.
În considerentele deciziei s-a reținut că pârâtul inițial, G. Ieronim, a decedat la data de_, anterior introducerii acțiunii, iar recurentul G. M.
T. este moștenitorul acestuia.
Față de cele statuate de instanța de control judiciar în ciclul procesual anterior, în sensul trimiterii cauzei pentru rejudecare în contradictoriu cu moștenitorului pârâtului decedat, instanța de rejudecare avea obligația de a se conforma acestor dispoziții, neavând nici posibilitatea și nici obligația de a repune în discuție excepția lipsei capacității procesuale a pârâtului menționat.
Criticile examinate vor fi apreciate astfel nefondate.
T. ul apreciază însă că este fondat motivul de recurs vizând respingerea de către instanța de fond a probelor solicitate de pârâtul G. M.
T. ca inadmisibile în ședința publică din data de_ (f. 135 dosar judecătorie). În cuprinsul încheierii de la data menționată s-a consemnat că reprezentanta pârâtului G. T. M. a solicitat încuviințarea probei testimoniale, teza probatorie fiind modalitatea dobândirii imobilului în litigiu, folosința terenului înainte de colectivizare și deținerea aceluiași imobil la momentul cooperativizării de către antecesorii pârâtului.
Instanța de fond a respins proba solicitată ca inadmisibilă "raportat la procedura specială ce formează obiectul prezentei cauze - completare hotărâre judecătorească"; -, cât și inutilă față de ansamblul probelor administrate.
T. ul constată că instanța de fond în mod greșit a apreciat proba solicitată ca fiind inadmisibilă în condițiile în care prin decizia instanței de recurs au fost casate atât sentința pronunțată asupra fondului cauzei cât și sentința prin care s-a dispus completarea acesteia. În aceste condiții, instanța de rejudecare era învestită cu soluționarea cauzei pe fond, așa cum rezultă din dispozitivul deciziei analizate.
În același timp, în condițiile în care pârâtul pretinde și tinde la dovedirea faptului că terenul în litigiu a fost folosit anterior cooperativizării de către antecesorul său în drepturi, G. Ieronim, instanța nu putea aprecia că această probă nu este utilă cauzei. În opinia T. ului, raportat la obiectul cauzei, se impune administrarea probelor necesare în vederea stabilirii corecte a
situației de fapt, numai în acest mod fiind posibilă stabilirea persoanei/persoanelor îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul în litigiu.
Față de cele expuse, T. ul apreciază că motivul de recurs examinat este fondat și va determina soluția de admiterea în parte a recursului și casarea în parte a sentinței cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare.
Cu ocazia rejudecării, instanța de fond va proceda la încuviințarea și administrarea probei testimoniale cu teza probatorie analizată și se va pronunța și cu privire la celelalte apărări ale pârâtului vizând opozabilitatea probelor administrate anterior introducerii sale în cauză.
Constatând că nu au fost administrate probele necesare pentru stabilirea corectă a situație de fapt deduse judecății, și implicit exercitării controlului judiciar, instanța de recurs nu va proceda la analiza argumentelor expuse pe larg de către recurent cu privire la fondul dreptului.
Pentru considerentele arătate, urmează să fie reținut motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ. Instanța apreciază că motivele invocate nu se încadrează în prevederile art. 304 pct. 7 din același cod. S-a dat eficiență și prevederilor art. 304¹ C.pr.civ., hotărârea nefiind supusă apelului.
Astfel, în baza art. 312 alin. 1-3 și 5 C.pr.civ. raportat la art. 299 alin. 1, art. 304 pct. 9 și art. 304¹ C.pr.civ., urmează să fie admis în parte recursul declarat de paratul G. T. M. impotriva Sentintei civile nr. 1232/_, pronuntata in dosar nr._ al Judecatoriei T., care va fi casată in parte si cauza trimisă pentru rejudecare la aceeasi instanta. Va fi menținută solutia pronuntata cu privire la exceptia lipsei de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite in parte recursul declarat de paratul G. T. M. impotriva Sentintei civile nr. 1232/_ pronuntata in dosar nr._ al Judecatoriei T., pe care o caseaza in parte si trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.
Mentine solutia pronuntata cu privire la exceptia lipsei de interes. Decizia este irevocabila.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Septembrie 2013
Președinte, M. O. -S. | Judecător, Dan-I. T. | Judecător, E. L. |
Grefier, A. P. |
În concediu medical Semnează
GREFIER ȘEF SECȚIE
S. -I. Ș.
A.P. 24 Septembrie 2013 Red./tehnored./E.L./L.C./2 ex./_
Jud. fond: C. C. - Judecătoria Turda
| ← Decizia civilă nr. 50/1. Completare, lamurire dispozitiv | Decizia civilă nr. 3455/2013. Completare, lamurire dispozitiv → |
|---|
