Decizia civilă nr. 936/2013. Pretenții
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR. 936/2013
Ședința publică din 26 septembrie 2013
Completul compus din:
Președinte: I. D., judecător
Judecător: D. G., președinte secție civilă Judecător: K. M., președinte tribunal Grefier: C. P. E.
Pentru azi fiind amânată pronunțarea asupra recursurile formulate de reclamanții M. V., cu domiciliul în localitatea Cuceiu, nr. 158, județul S. și
M. C.,
cu domiciliul în C. -N., S. Gheorghe D., nr. 24, Bl. 5K, sc. 2, et. 4, ap, 29, împotriva sentinței civile nr. 419 din 23 mai 2013, pronunțată de Judecătoria Jibou în dosarul nr._, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților, procedura de citare este legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care :
Mersul dezbaterilor și susținerile părților sunt consemnate în încheierea de ședință din 13 septembrie 2013 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
T R I B U N A L U L
Asupra recursului declarat:
Prin sentința civilă nr. 419/23.mai 2013 Judecătoria Jibou a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții M. V., și
M. C., în contradictoriu cu pârâții M. F. M. și M. M. și s-a respins ca neîntemeiată cererea reclamanților de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea hotărârii prima instanță a reținut că cererea de chemare în judecată a pârâților M. F. M. și M. M. s-a realizat în calitatea acestora de părinți ai minorului M. Cosmin Valentin, considerat de către reclamanți ca fiind persoana care a dărâmat crucea de pe mormântul aparținând acestora. Certificatul de naștere al minorului (fila nr.14 din dosar u.p.) dovedește că M. Cosmin Valentin este fiul pârâților, având vârsta de 10 ani la data comiterii faptei.
Probatoriul administrat în cauză nu dovedește că minorul M. Cosmin Valentin este cel care, cu intenție sau din culpă, a dărâmat crucea amplasată pe mormântul aparținând familiei reclamanților. Niciunul dintre martorii audiați în faza de judecată nu a declarat că l-ar fi văzut pe minor răsturnând crucea. Simpla prezență a minorului în preajma crucii sau rezemarea sa de cruce, fără ca aceasta să fie dărâmată, nu sunt suficiente pentru a demonstra comiterea faptei de către minor.
Nici măcar declarațiile date în faza de urmărire penală nu confirmă că minorul a dărâmat crucea, ci doar se arată că acesta s-a rezemat de cruce fără ca aceasta să se dărâme.
Martora Jidov Floare a declarat în fața instanței că în cimitir accesul persoanelor este liber, intrând și animale mari, de exemplu, vaci, cai, porci.
În aceste condiții, se constată că nu există dovezi ale comiterii faptei de către minorul M. Cosmin Valentin, ci doar simple presupuneri cauzate de prezența acestuia, la un moment dat, în preajma locului de veci aparținând familiei reclamanților, alături de alți copii, care însă au confirmat că minorul nu a răsturnat crucea respectivă.
Împotriva sentinței civile susmenționate a declarat recurs reclamanții M.
V. și M. C., solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii primei instanțe în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, cu obligarea pârâților la despăgubiri civile solicitate prin cererea introductivă, cu cheltuieli de judecată la fond și în recurs.
În motivul de recurs invocat reclamanții arată că prin acțiunea introductivă au solicitat obligarea pârâților la despăgubiri în sumă de 2500 lei contravaloarea crucii distruse, de pe mormântul defuncților lor părinți, iar din declarația persoanelor audiate de poliție s-au identificat un grup de copii care în data de 15 aprilie au fost în cimitir, s-au jucat și au stat pe mormânt și a rezultat că minorul
M. Cosmin Valentin se urca pe crucile din cimitir și s-a urcat și pe cea în discuție și că ,,crucea se clătina";. Se mai arată că minorul Blajinschi Denis a declarat la poliție în prezenta mamei sale că inițial nu a spus adevărul dar a revenit cu declarația din_ când a indicat persoanele prezente în ziua evenimentului, a arătat că minorul M. se rezema de crucea care se clătina, iar cele două fete l-au indicat tot pe M., car a recunoscut că a fost în cimitir și s-a întâlnit cu ceilalți 3 minori iar el a rămas în cimitir după plecarea celor două fete. Se mai arată că Blajinschi I., mama minorului Blajinschi Denis a dat o declarație în care menționează că fiul său a declarat că l-a văzut pe M. Cosmin Valentin, rezemat de crucea în cauză, că fiul său Denis a plecat iar M. a rămas în continuare în cimitir. Deci, persoana care a fost văzută lângă cruce, înainte de a fi dărâmată a fost minorul M. Cosmin Valentin și ulterior crucea a fost găsită dărâmată și ruptă. Se arată apoi că judecata se bazează pe toate probele invocate de părți, cimitirul fiind un loc public dar activitatea de distrugere nu se face cu publicitate, iar din moment ce în ziua respectivă, crucea era la locul ei, apoi există probe că minorul M. s-a rezemat de cruce care se clătina, iar apoi crucea a căzut și a fost ruptă în bucăți, fără ca alte persoane să fie văzute în zonă, legătura de cauzalitate între faptă și evenimentul prejudiciabil este dovedită.
Recursul reclamanților Movan V. și M. C. nu este întemeiat.
Potrivit art. 1372 cod civil coroborat cu art. 487 din același act normativ, părinții răspund de prejudiciile cauzate de copii lor minori, revenindu-le obligația legală de supraveghere chiar dacă aceștia nu au avut discernământ la data comiterii faptei.
În cazul în speță din probele administrate în cauză nu rezultă că minorul M. Cosmin Valentin este cel care cu intenție sau din culpă a dărâmat crucea amplasată pe mormântul aparținând familiei reclamanților.
Nici unul dintre martorii audiați la instanța de fond nu au declarat că l-ar fi văzut pe minor răsturnând crucea.
Astfel, martora Veresezan Raisa M. în declarația dată la instanța de fond a arătat că M. Cosmin a stat lângă o cruce, dar nu s-a rezemat de aceasta și nu i-a spus doamnei Jidov Floare că i-a văzut pe Denis și pe Cosmin stând pe cruce, însă ulterior a văzut o cruce spartă în cimitir dar nu știe cine a spart-o (f. 41 - dosar fond).
Martorul Blajinschi Denis a arătat în depoziția sa că anul trecut de Paști s-a întâlnit în fața bisericii din Ceceu cu Cosmin, Raisa și D. și nici el și nici ceilalți copii nu s-au sprijinit de cruci și nu știe că în seara respectivă să se fi spart vreo cruce în cimitir. Mai arată că a declarat la poliție că M. Cosmin s-a rezemat de cruce întrucât a fost înfricat de polițiști, însă nu este adevărat, nu l-a văzut pe M. Cosmin (f. 41 - dosar fond).
Este de reținut apoi, că M. Cosmin Valentin în declarația sa dată la prima instanță arată că nu s-a rezemat și nu a dărâmat nici o cruce. Mai arată că s-a întâlnit la biserică cu Blajinschi Denis și împreună cu acesta a mers să vorbească cu Veresezan Raisa și Bogojel D. care se aflau în cimitir și au vorbit cu ele 10 minute și nu s-au jucat, nu s-au urcat pe locurile de veci sau pe cruci (f. 43 - dosar fond).
De altfel și martora Bogojel D. arată în depoziția sa că, a declarat la poliție că l-a văzut pe Cosmin rezemându-se de cruce întrucât polițiști au înfricat-o că nu o să-și mai vadă părinții (f.40 - dosar fond).
Mai este de reținut și declarația martorei Jidov Floarea care în esență a declarat în fața instanței că, în cimitir accesul persoanelor este liber, intrând și animalele mari, ca de exemplu vaci, cai, porci, iar martorul C. Teodor, menționează că a văzut în cimitir trei fete care stăteau lângă mormântul familiei M. însă nu a observat să fie spartă crucea de la mormântul familiei M. (f. 53-54 - dosar fond).
Se poate deci observa că niciunul dintre martorii audiați la instanța de fond nu a declarat că minorul M. Cosmin Valentin ar fi răsturnat crucea și a spart-o.
Or, este de reținut că simpla prezență a minorului în preajma crucii sau rezemarea sa de cruce, fără ca aceasta să fie dărâmată și spartă nu sunt argumente suficiente pentru a reține comiterea faptei de către minorul M. Cosmin Valentin.
De altfel, nici declarațiile date în faza de urmărire penală nu confirmă faptul că minorul a dărâmat crucea, ci doar se arată că acesta s-a rezemat de cruce, fără ca aceasta să se dărâme (f. 16,18,21 - dosar nr. 356/P/2012).
La cele arătate se adaugă și faptul că era necesară o amplasare corespunzătoare a crucii aflată pe mormântul aparținând familiei reclamanților care trebuia să fie bine fixată și nu să se clatine așa cum rezultă din declarația martorului Blajinschi Denis, dată la organul de poliție al orașului Jibou și care obligației le reveneau reclamanților recurenți.
Prin urmare se poate reține din cele arătate, că nu există dovezi ale comiterii faptei de către minorul M. Cosmin Valentin, ci sunt doar simple presupuneri cauzate de prezența acestuia, la un moment dat în preajma locului de veci aparținând familiei reclamanților, alături de alți copii care nu au confirmat că minorul a răsturnat și spart crucea respectivă.
În consecință în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții M. V. și M.
C. împotriva sentinței civile nr. 419 din_ a Judecătoriei Jibou.
În baza art. 274 Cod procedură civilă recurenții vor fio obligați să plătească pârâților suma de 1300 lei reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I,
D E CI D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții M. V. și M. C. împotriva sentinței civile nr. 419 din_ a Judecătoriei Jibou.
Obligă reclamanții să plătească pârâților M. F. M. și M. M. suma de 1300 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din _
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | |||
I. D. , | D. | G. K. | M. | C. P. | E. |
Red. DG/_ /dact.. ECP/_ /2 ex. Jud. fond M. C. .
← Decizia civilă nr. 392/2013. Pretenții | Decizia civilă nr. 557/2013. Pretenții → |
---|