Decizia civilă nr. 982/2013. Fond funciar
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 982/R/2013
Ședința publică din_ Completul compus din: Președinte: O. R. G. Judecător: O. -C. T. Judecător: A. -F. D. Grefier: A. -P. B.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul reclamant
B. I. , respectiv a recursului declarat de recurentele pârâte C. locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 C. -N., C. județeană de aplicare a Legii nr. 18/1991 C., în contra Sentinței civile nr. 4018/2013, respectiv împotriva Încheierii de îndreptare a erorii materiale pronunțată în data de_, ambele pronunțate în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -
N., privind și pe intimații pârâți C. locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 F., V. V., B. R., B. T., B. V., B. V.
, S. G. , având ca obiect fond funciar.
Se constată că la data de_ s-au depus la dosarul cauzei prin serviciul de registratură al tribunalului concluzii scrise din partea intimaților pârâți B. T. și soția B. V. .
Dezbaterea pe fond a cauzei și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
T. UL
Deliberând, reține că prin Sentința civilă nr. 4018/_, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N., a fost admisă in parte cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul B.
I., in contradictoriu cu paratii C. locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor F., C. locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. -N., C. judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C., V. V., B. V., S. G., B. T., B. V. .
A fost respinsă cererea de chemare in judecata a altor persoane formulata de reclamant in contradictoriu cu parata B. R. și respinsă acțiunea fata de paratii C. locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor F. si B. T., ca fiind formulata împotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.
A fost obligată parata C. locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. -N. sa intocmeasca sa intocmeasca documentația necesara pentru punerea in posesie si eliberarea titlului de proprietate, in favoarea reclamantului, asupra terenului in suprafața de
2900 m.p. situat la locul numit "Paraul Spoielii";, care se identifica cu parte din imobilul inscris in CF nr. 744 F., nr. top 3332/1 si sa o înainteze in vederea emiterii titlului de proprietate.
De asemenea, a fost obligată parata C. județeana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C., ca pe baza documentației ce ii va fi înaintata de parata C. locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Baciu, sa elibereze reclamantului titlul de proprietate asupra terenului in suprafața de 2900 m.p. situat la locul numit
"Paraul Spoielii";, care se identifica cu parte din imobilul inscris in CF nr. 744 F., nr. top 3332/1.
Au fost respinse ca neîntemeiate celelalte capete de cerere.
Totodată, au fost obligate paratele C. locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. -N. si C. județeana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. la plata către reclamant a sumei de 1886 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
A fost obligat reclamantul la plata către paratii B. T. si B. V. a sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrata la
C. locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor F. sub nr. 560/_, reclamantul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu care s-au inscris in CAP părinții săi, in suprafața de 2 ha 0,29 ha, situate in locurile denumite "Vâlcele, Gradina, Cararele, Suglimeie, Gradina, Vilcele, Cotitura"; si a terenului in suprafața de un iugăr in locul numit "Paraul spoielii";, conform actului anexat la fila 34 dos.
Terenurile menționate de reclamant in cererea sa ca predate in CAP de părinții săi sunt menționate in registrul agricol la poziția acestora, potrivit copiei anexata la fila 41 dos., si conform mărturisirii reclamantului, asupra acestor imobile i s-a reconstituit dreptul de proprietate.
Cat privește terenul situat in locul numit Paraul spoielii, conform susținerii reclamantului, acesta are o suprafața de 0,29 ha si a fost cumpărat de acesta personal in anul 1957 de la sora mamei sale, numita Gheorghita L., fapt atestat de declarațiile date de numiții Calbajos I. si Gheorghita A., existente in dosarul de fond funciar al reclamantului, si confirmat de martorii Gheorghita A., fiul defunctei Gheorghita L., care nu a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestui teren, si Parepa Adelian, ginerele defunctei Calbajos Nastasia, care a cumpărat diferența de 0,28 ha din terenul deținut de numita Gheorghita L.
, potrivit depozițiilor luate in fata instanței.
Prin urmare, susținerea reclamantului conform căreia a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate si asupra terenului situat in locul denumit Gherghelean, prin cererea formulata in anul 1991, nu corespunde adevărului.
La data de_, in temeiul Legii nr. 247/2005, parata B. R. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor după defunctul B. Gligor, in numele sau si al reclamantului, cu privire la terenurile situate "la Cararele, Gercelean, Cotitura si Paraul spoielii";,
conform actului de la fila 62 dos., anexând copii după CF nr. 743 s.a. F., certificate de stare civila si după registrul agricol.
Potrivit Raportului de expertiza tehnica judiciara administrat in cauza, întocmit de expert tehnic judiciar P. scu Stelian, terenul situat in locul numit "Paraul spoielii"; se identifica cu parte din terenul inscris in CF nr. 744
F., nr. top 3332/1, in suprafața de 2284 m.p., in favoarea lui Cioplea A. Isac, respectiv parcela de livada L7063 din T. 123, asupra caruia nu a fost reconstituit dreptul de proprietate, iar terenul situat la locul numit de reclamant Gherghelean se identifica cu terenul inscris in CF nr. 743 F., nr. top 4098, 4099 "arător la Baie"; in suprafața de 3740 m.p., in favoarea lui Cioplea A. Isac si face parte din T. 125.
Potrivit aceleiasi lucrări de specialitate, din terenul in suprafața de 2284 m.p. inscris in CF nr. 743 F., nr. top 4098, 4099, asupra suprafetei de 1131 m.p. s-a reconstituit dreptul de proprietate in favoarea paratei S.
P., in calitate de moștenitoare a defunctului M. G. a, prin Titlul de proprietate nr. 13386/_, parcela 74 din tarla 125 - f. 235 dos., asupra suprafetei de 1762 m.p. s-a reconstituit dreptul de proprietate in favoarea numitei R. Susana, moștenitoare a defunctului Rad I., prin Titlul de proprietate nr. 13385/_, parcela 73 din tarla 125 - f. 245 dos., iar suprafața de 7 m.p. face parte din drumul de exploatare cu care se
învecinează terenul la est.
Conform certificatelor de stare civila anexate in copie la dosarul cauzei, reclamantul este fiul lui B. Grigore, născut in anul 1910, decedat in anul 1986, si a lui B. M., născuta Cioplea in anul 1912, decedata in anul 1988, la rândul sau fiica lui Cioplea A., proprietarul tabular din CF nr. 743 si 744 F. asupra imobilelor sus identificate.
Așadar, afirmația paratului conform căreia terenul situat in locul numit Gherghelean a fost inscris in registrul agricol al antecesorilor săi nu s- a verificat cu dovezile administrate, cata vreme extrasul din registrul agricol de care s-a prevalat reclamantul la formularea cererii in temeiul Legii nr. 247/2005, de la fila 70, in care intr-adevăr apare o parcela de teren situata in locul denumit Gherghelean in suprafața de 29 ari, privește pe numitul B. Gligore, cu sotia B. M. si fiul B. I. din F., cu totul alte persoane decât reclamantul si părinții săi, fiind născute in anii 1927, 1931 si respectiv 1955.
In acelasi timp, susținerea reclamantului conform căreia intervenienta
B. R., sotia sa, ar putea pretinde aceleași drepturi ca si reclamantul s-a dovedit a fi neîntemeiata, întrucât aceasta nu face parte dintre persoanele carora art. 8 din Legea nr. 18/1991 le conferă calitatea de persoana indreptatita la reconstituire, deoarece nu are calitatea de moștenitor după antecesorii soțului sau.
Parata B. V. este moștenitoarea defunctei R. Susana, conform certificatului de moștenitor nr. 16/_ de la fila 246 si conform cererilor formulate in temeiul Legii nr. 18/1991 de S. P. si R. Susana, prin titlurile de proprietate atacate, acestora li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra parcelelor de teren situate in locul denumit "La stani";.
Așadar, terenul afirmativ situat in locul "Gherghelean";, așa cum a susținut reclamantul, face parte din trupul Stani, așa cum arata si C. locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. -N. in răspunsurile date la interogatoriul de la filele 305-306 dos. si cum rezulta
din coroborarea copiei CF de la filele 200 si urm. dos., in baza căreia s-a reconstituit dreptul de proprietate in favoarea defunctei R. Susana asupra terenului "arător la Stani/la Baie";, cu concluziile raportului de expertiza tehnica judiciar administrata in cauza, potrivit carora, terenurile antecesorilor reclamantului si a lui R. Susana, dar si ale antecesorului defunctei S. P., erau învecinate.
Or, in aceasta situație, cum reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru terenul in suprafața de 2900 m.p. situat in locul denumit Stani, prin Titlul de proprietate nr. 14154/_, parcela 254 din aceeași tarla 125, chiar daca pe un alt amplasament, urmează ca acesta nu este indreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate asupra a inca 2900
m.p. teren in aceeași zona, cu atât mai mult cu cat nici denumirea de Stani si nici aceea de Gherghelean nu sunt menționate in registrul agricol, la poziția antecesorilor săi, anterior cooperativizării.
În aceste circumstanțe, este fara putința de tăgada ca si cererea de constatare a nulitatii absolute parțiale a titlurilor de proprietate emise in favoarea defunctelor S. P. si R. Susana sunt neîntemeiate.
Prin urmare, in condițiile in care reclamantul a făcut dovada indreptatirii sale la reconstituirea dreptului sau de proprietate numai asupra terenului situat in locul denumit "Paraul spoielii"; cu extras CF si martori, solicitat inca din anul 1991, care este liber, iar susținerile paratei C. locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. -N. conform căreia ar putea fi inscris in registrul agricol al altor moștenitori ai lui B. Grigore nu s-au verificat cu dovezile administrate, instanța a apreciat ca in aceasta limita acțiunea civila formulata de reclamant este întemeiata.
Pentru considerentele de fapt ce preced, in temeiul art. 8, 11 din Legea nr. 18/1991 si având in vedere dispozitiile art. III alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997, instanța a admis in parte cererea de chemare in judecata si pe cale de consecința va obliga paratele Comisii de fond funciar la întocmirea documentației necesare, punerea in posesie si eliberarea titlului de proprietate pe numele reclamantului, asupra terenului in suprafața de 2900
m.p. situat la locul numit "Paraul Spoielii";, care se identifica cu parte din imobilul inscris in CF nr. 744 F., nr. top 3332/1 si a respins ca neîntemeiate celelalte capete de cerere.
În acelasi timp, reținând ca parata B. R. nu este indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate asupra imobilelor in litigiu, instanța a respins ca neîntemeiata cererea de chemare in judecata a altor persoane formulata de reclamant si ca efect al admiterii excepțiilor lipsei calității procesuale pasive a paraților C. locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor F. si B. T., acțiunea formulata de reclamant in contradictoriu cu aceștia a fost respinsa ca fiind promovata împotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.
Fiind in culpa procesuala, in temeiul art.274 C. proc. civ., paratele C. locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. -N. si C. județeana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. au fost obligate la plata către reclamant a sumei de 1886 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata parțiale, in limita pretențiilor admise, constând in onorarii expert si avocați, dovedite cu chitanțele de la filele 181, 199, 463, 567 dos.
Apoi, având in vedere ca fata de paratii B. T. si B. V., reclamantul este in culpa procesuala, in temeiul art. 274 C. proc. civ., instanța a obligat pe reclamant la plata către acești parați a sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata constând in onorariul avocațial dovedit cu chitanțele de la filele 559-560 dos.
Prin încheierea civilă pronunțată în acest dosar de Judecătoria Cluj-Napoca, în camera de consiliu la data de_, a fost admisă cererea de îndreptare a erorii materiale strecurata in considerentele si dispozitivul Sentinței civile nr. 4018/2013 pronunțata in Dos. nr._ al J. i C. -N., formulata de reclamantul B. I. si in consecința s-a dispus îndreptarea erorii si inlaturarea omisiunii strecurate in considerentele Sentinței civile nr.4018/2013 pronunțata in dosar nr. _
, in sensul ca la pag. 5 alin. 1 si pag 6 alin. 3 se va menționa corect si complet ca terenul situat in locul numit "Paraul spoielii"; in suprafața de 2800 m.p. se identifica cu parte din terenul inscris in CF nr. 744 F., nr. top 3332/1, in suprafața de 2284 m.p., si cu imobilul înscris in CF nr. 774
F., nr. top_ /3, in suprafața de 1932 m.p. in loc de "terenul situat in locul numit "Paraul spoielii"; se identifica cu parte din terenul inscris in CF nr. 744 F., nr. top 3332/1, in suprafața de 2284 m.p.";, cum este greșit si incomplet.
Totodată, s-a dispus îndreptarea erorii și înlăturarea omisiunii strecurate in dispozitivul Sentinței civile nr.4018/2013 pronunțata in dosar nr._, in sensul ca la pag. 7, alin. 3 si 4 va avea următorul conținut:
"Obliga pe parata C. locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. -N. sa intocmeasca documentația necesara pentru punerea in posesie si eliberarea titlului de proprietate, in favoarea reclamantului, asupra terenului in suprafața de 2800 m.p. situat la locul numit "Paraul Spoielii";, care se identifica cu parte din imobilul inscris in CF nr. 744 F., nr. top 3332/1 si imobilul inscris in CF nr. 744 F., nr. top_ /3 si sa o înainteze in vederea emiterii titlului de proprietate.
Totodată, a fost obligată parata C. județeana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C., ca pe baza documentației ce ii va fi înaintata de parata C. locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Baciu, sa elibereze reclamantului titlul de proprietate asupra terenului in suprafața de 2800 m.p. situat la locul numit
"Paraul Spoielii";, care se identifica cu parte din imobilul inscris in CF nr. 744 F., nr. top 3332/1 si imobilul inscris in CF nr. 744 F., nr. top _
/3.";
Pentru a pronunța această încheiere, judecătoria a reținut următoarele:
Potrivit concluziilor raportului de expertiza administrat in cauza, pe care s-a întemeiat soluția de admitere in parte a cererii de chemare in judecata formulata de reclamant, terenul situat la locul numit "Paraul spoielii"; identificat la fata locului de reclamant si expert, are o suprafața reala de 2800 m.p. si se identifica cu imobilul inscris in CF nr. 744 F. nr. top_ /3 si cu parte din imobilul inscris in aceeasi carte funciara, nr. top 3332/1, iar nu suprafața de 2900 m.p., imobil identic cu parte terenul inscris in CF nr. 744 F. nr. top 3332/1, care are doar suprafața de 2284 m.p., cum din eroare s-a inscris la pag. 5 alin. 1 si pag 6 alin. 3 din considerentele hotararii judecatoresti, respectiv la alin. 4 si 5 din dispozitiv.
Fiind evident ca cele relevate de reclamant si constatate de instanța reprezintă erori si respectiv omisiuni in intelesul dispozițiilor art. 281 C. proc. civ., vădite, instanța a admis cererea formulata de reclamant si a dispus îndreptarea lor, potrivit dispozitivului prezentei încheieri.
Împotriva Sentinței civile nr. 4018/_, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, a declarat recurs reclamantul B. I. , prin care a solicitat admiterea acestuia și pe cale de consecință, modificarea parțială a hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii și sub aspectul capetelor de cerere respinse ca nefondate, precum și cu acordarea în întregime a cheltuielilor de judecată justificate în fața instanței de fond, cu menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței ce face obiectul recursului, iar urmare a admiterii recursului, solicită obligarea intimaților, în solidar la plata cheltuielilor de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial justificat cu chitanța anexată împuternicirii depuse la dosar.
În motivare, a arătat că nelegalitatea și netemeinicia hotărârii instanței de fond este atrasă de faptul că soluția în ce privește respingerea ca nefondate a capetelor de cerere formulate de reclamant cu privire la terenul situat la locul numit "Gherchelean"; a fost adusă cu încălcarea dispozițiilor legale și cu aprecierea eronată a probelor administrate cu privire la acest aspect al cauzei, deoarece:
Așa cum rezultă din probațiunea administrată, reclamantul a solicitat terenul situat de la locul numit "Gherchelean"; în suprafață de 0,29 ha, identificat în C.F. nr. 743, respectiv 744 F., prin cererea formulată în baza Legii nr. 247/2005, care modifică și completează dispozițiile art. 33 din Legea nr. 1/2000, cererea făcând obiectul dosarului de fond funciar nr. 84380/2005, cererea fiind făcută de soția reclamantului B. R., acesta fiind și motivul pentru care a solicitat chemarea ei în judecată, printre terenurile solicitate prin cerere figurând și terenul situat la locul numit
"Gherchelean";, cererea nefiind soluționată până la data introducerii acțiunii,_ .
În contextul dat, referirea Comisiei locale și a instanței la hotărârea de validare a anexei 34 este irelevantă, hotărârea respectivă fiind pronunțată la data de 12 mai 2003, deci anterior datei la care reclamantul, prin soția sa, a formulat cererea cu nr._, anexa 34 și hotărârea de validare făcând trimitere la alte terenuri solicitate de reclamant anterior Legii 247/2005.
Terenul de 0,29 ari cuprins în TP 14154/_, la care face referire instanța, susținând că aceste teren fiind situat pe amplasamentul Stani reclamantul nu mai este îndreptățit la altă suprafață pe acest amplasament, este de fapt terenul menționat în anexa 34 validată prin Hot. 90/120mai 2003, terenul respectiv este pe alt amplasament, respectiv la locul numit Cotitura, el făcând obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei C. -N. .
Terenul "La Cotitură"; inclus în Titlul de proprietate nr. 14154/2009 nu se identifică cu terenul solicitat prin cererea formulată de reclamant în baza Legii nr. 247/2005, el fiind aferent parcelei 254, tarlaua 125, iar terenul în litigiu situat la locul numit "Gherchelean"; este aferent C.F. nr. 743
F., nr. topo 4098 și 4099, potrivit celor stabilite de expertiza topo efectuată în cauză.
Din copia CF F., nr. top. 4098, 4099, rezultă că proprietar tabular al terenului a fost Cioplea A. Isac, care a fost tatăl mamei reclamantului. Dintre moștenitorii acestuia, la intrarea în vigoare a Legii 18/1991, mai era
în viață V. V., sora mamei reclamantului, care a arătat prin întâmpinare că nu are pretenții la acest teren de la locul Gherchelean.
Totodată, nelegal instanța de fond a reținut că cele două titluri de proprietate a căror nulitate parțială a solicitat a fi constatată au fost eliberate legal pe seama titularelor, câtă vreme rezultă în mod cert din probațiunea administrată starea de drept și de fapt nesocotită de soluția instanței de fond. Cele două titluri de proprietate au fost eliberate la data de_ și respectiv_ deși terenul respectiv era solicitat de reclamant
prin cererea din data de_ ce face obiectul dosarului nr. 84._ . În condițiile date, sunt prezente premizele art. III pct. 1 lit. ii din Legea nr. 18/1991 modificată și completată. Titularele titlurilor de proprietate din litigiu și-au justificat dreptul la reconstituire prin alte cărți funciare, și anume R. Susana cu C.F. nr.1205 F., nr. topo 4100 în suprafață de 5.611 mp. din care titulara titlului R. Susana fostă B. deținea în proprietate sub B 16 cota de 1/3 parte, deci 1.870 mp., iar S. P. și-a justificat cu C.F. nr.1.254 F., nr. topo 4096/1 unde figurează ca proprietar numitul M. Teodor. Rezultă de aici că nu au făcut dovada că anterior înființării CAP antecesorii lor au deținut teren din CF 743 F., top. 4098, 4099, situație în care, prin prisma art. 8-11 din Legea 18/1991, titlurile sunt eliberate cu încălcarea dispozițiilor legale.
Împotriva aceleași sentințe a declarat recurs C. locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 C. -N. (f.10-11), solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței civile atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În motivare a arătat că terenul cu nr. topo 3332/1 nu a fost solicitat de către reclamant nici prin cererea formulată în baza Legii nr.18/1991 adresată Comisiei locale de fond funciar F. și nici în prezenta acțiune civilă.
Prin acțiunea civilă reclamantul a solicitat terenul având nr. topo 2812/3 și 2814/3 situat la locul cu denumirea "Pârâul Spoielii";, care se află într-o altă zonă față de terenul cu nr. topo 3332/1, iar instanța de fond a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui alt teren având nr. topo 3332/1, teren pe care reclamantul nu l-a solicitat prin acțiunea introductivă de instanță.
Consideră că reclamantul nu a făcut dovada proprietății asupra terenului solicitat, nici cu înscrierile din registrul agricol și nici cu extrasele de carte funciară de care s-a prevalat, nefiind îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului solicitat, în suprafață de 1,75 ha, iar în ceea ce privește solicitarea privind reconstituirea dreptului de proprietate, în ceea ce privește nr. topo 3332/1, unde proprietari tabulari sunt alte persoane, consideră că moștenitorii acestor proprietari tabulari trebuiau introduși în cauză.
Mai mult, reclamantul în dovedirea dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, a menționat faptul că acest teren a fost cumpărat de către el de la proprietarii tabulari ai terenului aflat în litigiu, reclamantul întemeindu-și acțiunea pe o așa-zisă convenție provizorie, respectiv un antecontract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată prin care a fost înstrăinat imobilul în litigiu, fără a fi prezentat acest act, dispoziție legală în vigoare la aceea vreme, Decretul nr.151/1950 instituind anumite formalități în cazul înstrăinărilor de imobile între vii, forma autentică ad validitatem.
În ceea ce privește stabilirea cheltuielilor de judecată, arată că reclamantul nu a investit C. locală de fond funciar C. -N. cu nici o cerere de revendicare nici în baza Legii nr.18/1991, Legii nr.169/1997 și nici în baza Legii nr.247/2005. Cererea nr.8430/1991 de care s-a prevalat reclamantul a fost înregistrată la C. locală de fond funciar F., care nu a comunicat-o Comisiei locale de fond funciar C. -N. și astfel, C. locală de fond funciar C. -N. nu putea soluționa cererea reclamantului atâta timp cât aceasta a fost adresată Comisiei locale de fond funciar F. și nu Comisiei locale de fond funciar C. -N., motiv pentru care consideră că nu sunt în culpă procesuală.
Împotriva aceleași sentințe a declarat recurs C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C. (f.13-17), solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul micșorării onorariului de avocat și expert acordat la fond ca fiind neîntemeiat ș înlăturării obligației de plată a cheltuielilor de judecată, ca fiind nelegale.
În motivare a arătat că, consideră nelegală hotărârea instanței de fond prin care s-a constatat culpa sa raportat la probatoriul administrat în cauză, acordarea onorariului de avocat și expert în sumă de 1.886 lei și obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată împreună cu comisia locală, fiind dată cu
încălcarea și aplicarea greșită a Legii nr.18/1991, a Legii nr.169/1997, a prevederilor art.274 alin.3, art.277 Cod procedură civilă, fiind incidente prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Critica referitoare la modul de stabilire a culpei sale, pune în discuție aplicarea dispozițiilor legale care reglementează răspunderea civilă întemeiată pe prevederile legii speciale privind fondul funciar, astfel că aceasta poate fi încadrată în cazul de modificare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în mod greșit instanța a stabilit culpa sa, neanalizând toate aspectele cu privire la culpa părților.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.299, art.3041, art.312 și următoarele Cod procedură civilă, Legea nr.18/1991 cu modificările și completările ulterioare, Legea nr.169/1997 cu modificările și completările ulterioare, Legea nr.247/2005, art.274, art.277 și următoarele Cod procedură civilă, art.242 Cod procedură civilă.
Împotriva Încheierii civile de îndreptare a erorii materiale pronunțată la data de_ a declarat recurs C. locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 C. -N. (f.54-56), prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii cererii privind îndreptarea erorii materiale a reclamantului.
În motivare a arătat că identificarea suprafeței de 2.800 mp. din considerentele sentinței așa cum a fost modificată nu corespunde cu dispozitivul sentinței așa cum a fost acesta modificat.
Astfel, în considerente, instanța a menționat faptul că terenul în suprafață de 2.800 mp. se identificată cu suprafața de 2.284 mp., înscrisă în
C.F. nr.744 F., nr. topo 3332/1 și cu suprafața de 1.932 mp., înscrisă în
C.F. nr.774 F., nr. topo_ /3 și, prin urmare, adunând cele două suprafețe de teren, rezultă o suprafață totală de 4.216 mp.
Consideră așadar că reclamantul nu a făcut dovada proprietății asupra terenului solicitat, nici cu înscrierile din registrul agricol și nici cu extrasele de carte funciară de care s-a prevalat, nefiind îndreptățit la
reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului solicitat, în suprafață de 1,75 ha, iar în ceea ce privește solicitarea privind reconstituirea dreptului de proprietate, în ceea ce privește nr. topo 3332/1, unde proprietari tabulari sunt alte persoane, consideră că moștenitorii acestor proprietari tabulari trebuiau introduși în cauză.
Mai mult, reclamantul în dovedirea dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, a menționat faptul că acest teren a fost cumpărat de către el de la proprietarii tabulari ai terenului aflat în litigiu, reclamantul întemeindu-și acțiunea pe o așa-zisă convenție provizorie, respectiv un antecontract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată prin care a fost înstrăinat imobilul în litigiu, fără a fi prezentat acest act, dispoziție legală în vigoare la aceea vreme, Decretul nr.151/1950 instituind anumite formalități în cazul înstrăinărilor de imobile între vii, forma autentică ad validitatem.
Prin întâmpinarea formulată, intimații B. T. și soția B. V. (f.31-36), au solicitat respingerea recursului ca fiind vădit nefondat, în temeiul art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, cu consecința menținerii în integralitate ca fiind temeinică și legală a sentinței civile atacate, în cauză nefiind incident cazul de modificare a hotărârii judecătorești prevăzută de art.304 pct.9 Cod procedură civilă pe care recurentul și-a întemeiat recursul, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu de avocat în recurs în sumă de 800 lei.
În motivare, intimații au arătat că reclamantul nu este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate în privința terenului în suprafață de 0,29 ha situat la locul numit "La Stâni"; sau "La "Gherchelean"; care face obiectul acțiunii, având în vedere că pentru parcela de teren solicitată de reclamant împreună cu sora sa, Vanca Susana, născută B., au fost deja puși în posesie și li s-a eliberat titlu de proprietate.
Reclamantul alături de sora sa Vanca Susana, ambii în calitate de moștenitori ai defunctului B. Grigore, au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren de 0,58 ha reprezentând două parcele, una la locul numit "La Stâni"; și una la locul numit "Pârâul Spoielii"; sau "La Cararele";, conform registrului agricol aparținând numitului B. Grigore, aferent anilor 1958 - 1963, cererea acestora fiind aprobată de comisia locală și validată de comisia județeană prin anexa nr.34, poziția 22.
Au mai menționat totodată că cererea inițială de reconstituire a fost formulată având în vedere suprafața menționată în registru agricol fără a fi indicate nici un fel de date de carte funciară a imobilelor solicitate pentru reconstituirea dreptului de proprietate.
În anul 2005 în baza Legii nr.247/2005 cu toate că cererea inițială a sa și a surorii sale fusese validată anterior pentru întreaga suprafață solicitată de 0,58 ha, soția reclamantului B. R. și nu reclamantul în nume propriu a depus o cerere revendicând aceleași suprafețe de teren invocând în susținerea pretențiilor sale identificarea acelorași parcele solicitate inițial cu date de carte funciară.
Depunerea unei noi cereri în anul 2005 de către soția recurentului reclamant prin care a solicitat aceleași terenuri care fuseseră solicitate și anterior, cu simpla diferență că în anul 2005 au fost indicate și nr. de carte funciară, nu justifică sub nici o formă afirmațiile recurentului, întrucât în realitate este vorba despre aceleași terenuri solicitate odată în temeiul poziției din registru agricol, și apoi în temeiul situației de carte funciară.
Reclamantul și sora sa au acceptat punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate pe acest amplasament, chiar dacă nu a reprezentat vechiul amplasament, care potrivit susținerilor acestora, ar fi aparținut antecesorilor lor, aceștia deținând și în prezent în proprietate și folosind terenul în suprafață de 2.900 mp. de la locul numit "Stâni";, iar titlul de proprietate al acestora este pe deplin valabil și în prezent, nefiind contestat de către nici o persoană.
În speță nu are incidență art. III alin.1 lit. a pct. II din Legea nr. 169/1997, întrucât textul legal se referă la actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr.18/1991, pentru terenurile intravilane, a Legii nr.1/2000 și a prezentei legi. Or, în cauză, așa cum rezultă și din cuprinsul titlului de proprietate atacat și din planurile cadastrale legate de amplasarea terenului în suprafață de 2.900 mp. proprietatea lui B. V., cu titlu de moștenire legală după defuncta sa mamă, R. Susana, născută B., acesta este situat în extravilanul municipiului C. -N. . Mai precizează că la data la care a formulat mama intimatei cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,29 ha situat la locul numit "La Stâni";, amplasamentul stabilit efectiv de comisie în favoarea sa era liber, a fost liber și la data la care s-a făcut efectiv punerea în posesie, terenul fiind la dispoziția comisiei locale de fond funciar, întrucât reclamantului nu i-a fost niciodată soluționată și aprobată cererea pentru terenurile solicitate de către comisia locală, nu are hotărâre de validare de la comisia județeană, nu deținea nici o adeverință de proprietate și nu a fost pus niciodată în posesie și nici nu a folosit efectiv amplasamentul atribuit în proprietate intimatei de către comisia locală prin procesul-verbal de punere în posesie și, prin urmare, în speță nu sunt incidente dispozițiile art.27 alin.22din Legea nr.18/1991 modificată și republicată.
Prin întâmpinarea formulată, recurentul reclamant a solicitat respingerea recursurilor formulate de pârâte și obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial.
În motivare, a arătat că susținerea pârâtei recurente că nu ar fi solicitat prin cererile formulate în procedura Legii nr.18/1991 terenul în litigiu nu are suport legal, întrucât a făcut dovada că la nivelul anilor 1959 - 1962 figura în registru agricol la poziția tatălui său, B. Grigore deși era căsătorit și locuia împreună cu părinții săi, soția figurând și ea la aceeași poziție și, prin urmare soluția instanței de fond este legală, pronunțată cu aplicarea corectă a dispozițiilor art.8 - 11 din Legea nr.18/1991, fiind respectate dispozițiile art.6 pct.2 din Legea nr.1/2000 și în același timp întemeiată câtă vreme toate probele dosarului o susțin.
De asemenea, este nefondată și critica privind obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, instanța de fond făcând o corectă aplicare în speță a dispozițiilor art.274 - 276 Cod procedură civilă, acțiunea fiind admisă doar parțial și cheltuielile de judecată au fost stabilite în proporție de admiterea acțiunii. La stabilirea acestor cheltuieli în sumă de 1.886 lei s-a avut în vedere parțial atât onorariul de avocat care a fost de 1.785 lei, cât și onorariu de expert în sumă de 1.323 lei or, toate aceste cheltuieli au fost utile și justificate în raport de activitatea avocatului și a expertului, acest motiv de recurs fiind total nefondat (f.40-43).
Prin întâmpinarea formulată, recurentul reclamant a solicitat respingerea recursului formulat de recurenta C. locală de fond funciar C. împotriva încheierii civile pronunțată la data de 17 Iulie 2013, cu consecința menținerii acestei încheieri ca legală și temeinică (f.69-71).
Prin întâmpinarea formulată, intimata B. V. a solicitat admiterea recursului formulat de C. locală de fond funciar C. împotriva încheierii civile pronunțată la data de 17 Iulie 2013, și, pe cale de consecință, modificarea acestei încheieri de îndreptare a erorii materiale, în sensul respingerii ca neîntemeiată a cererii de îndreptare a erorii materiale,
invocând în drept dispozițiile art.115, art.274, art.299-316 Cod procedură civilă (f.74).
Analizând recursurile declarate în cauză, prin prisma motivelor invocate și dispozițiilor legale incidente în materie, tribunalul reține următoarele:
În ceea ce privește recursul formulat de reclamantul B. I., tribunalul constată că acest recurs vizează soluția primei instanțe referitoare la terenul situat la locul numit "Gherghelean"; în suprafață de 0,29 ari.
În privința acestui teren, tribunalul constată că soluția primei instanțe este corectă, terenul fiind inclus în mod legal în titlurile de proprietate eliberate în favoarea pârâților, câtă vreme cererile de reconstituire în favoarea pârâților au fost anterioare cererii reclamantului, pârâții au fost validați în anul 2003, prin Hotărârea Comisiei Județene nr. 90/2003 (f. 312,
319 dosar fond), iar punerile în posesie nu s-au făcut pe vechiul amplasament.
Potrivit art. 14 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 republicată, respectarea vechiului amplasament nu era obligatorie, terenul aflându-se în extravilan, astfel cum a arătat expertul la fila 427 dosar fond.
Din actele dosarului, rezultă că în cererea formulată în anul 1991, depusă la fila 34 fond, reclamantul B. I. nu a solicitat terenul de 0,29 ari situat la locul numit "Gherghelean";. Acest teren apare trecut doar pe cererea înregistrată la data de_, formulată pe numele B. R., după defunctul B. Gligor (f. 62 dosar fond).
Din răspunsul la interogatoriu al comisiei locale de aplicare a Legii nr. 18/1991 (f. 303-304 dosar fond), rezultă că terenul din zona respectivă a fost parcelat și punerile în posesie s-au făcut la rând, fără respectarea vechiului amplasament.
Pârâții erau îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețele validate, astfel cum rezultă din dosarele de fond funciar depuse la filele 312 - 328 fond.
Așadar, titlurile lor de proprietate nu pot fi anulate doar pentru că ulterior validării dreptului acestora, în anul 2005, reclamantul a formulat o cerere cu privire la respectivul teren. Aceasta chiar dacă procesele-verbale de punere în posesie și titlurile pârâților au fost emise în 2008 - 2009, din moment ce pentru terenurile extravilane nu era obligatorie respectarea vechiului amplasament, iar la momentul efectuării punerilor în posesie, terenul era liber și se afla la dispoziția comisiei locale.
Ori, conform art. 2 din Legea nr. 1/2000, în aplicarea prevederilor prezentei legi, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, daca acestea nu au fost atribuite legal altor persoane, iar drepturile dobandite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr.
18/1991, pentru care au fost eliberate adeverinte de proprietate, proces- verbal de punere in posesie sau titlu de proprietate, raman valabile fara nici o alta confirmare.
Recurentul a susținut că în cauză sunt incidente prevederile art. III pct. 1 lit. ii din legea nr. 169/1997, dar T. ul constată că acest text de lege se referă la terenuri intravilane și la terenuri scoase din domeniul public, ceea ce nu este cazul în speță, terenul în litigiu fiind situat în extravilan. Astfel, potrivit art. III lit. a) din Legea nr. 169/1997 prevede: Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi: …(ii) actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop.
Așadar, câtă vreme titlurile de proprietate emise în favoarea pârâților nu pot fi anulate, se constată că terenul solicitat de reclamant nu este liber, reclamantul solicitând, atât la fond, cât și în recurs, punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate pe vechiul amplasament, identificat în expertiză ca făcând parte din tarlaua 125, parcela L 74 și provenind din C.F. nr.743 F., nr. top_ . Ori, acest teren nu se află în prezent la dispoziția comisiei locale de fond funciar.
Pentru aceste considerente și în baza art. 312 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge recursul formulat de reclamantul B. I., ca nefondat.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, recurentul B. I. va fi obligat să plătească intimatei B. V. cheltuieli de judecată în recurs, în sumă de 800 lei, reprezentând onorariu avocațial justificat prin chitanța depusă la fila 38 dosar recurs.
În ceea ce privește recursul formulat de C. locală de fond funciar de aplicare a Legii nr. 18/1991 C. -N., acesta urmează a fi respins, în baza art. 312 Cod procedură civilă, pentru următoarele argumente:
Primul motiv de recurs, vizând terenul cu nr. topo 3332/1, nu este fondat, tribunalul reținând că din raportul de expertiză întocmit în cauză a rezultat că terenul situat în locul numit ";Pârâul Spoielii"; se identifică în parte cu terenul înscris în C.F. nr.744 F., nr. topo 3332/1, înscris în C.F. în favoarea lui Cioplea A. Isac. Ori, acest teren a fost cerut atât prin cererea din anul 1991 (f. 34 dosar fond), cât și prin cererea din anul 2005 (f. 62 dosar fond). În plus, din actele de stare civilă depuse la dosar, a rezultat că reclamantul B. I. este succesorul lui Cioplea A. - proprietarul tabular. Așadar, față de înscrierea din cartea funciară a antecesorului reclamantului, acesta nu trebuia să producă alte dovezi, înscrisuri sau declarații de martori, așa cum susține comisia locală în recurs.
Cel de-al doilea motiv de recurs privește cheltuielile de judecată acordate la fond. Nici acest motiv de recurs nu este fondat, câtă vreme instanța a obligat comisiile de fond funciar la cheltuieli de judecată parțiale, în limita pretențiilor admise, respectând astfel dispozițiile art. 274 și 276 Cod procedură civilă, cuantumul acestora fiind rezonabil, raportat la
complexitatea și durata mari a cauzei. Recurenta a arătat că nu se află în culpă, dat fiind că cererea de reconstituire a fost adresată Comisiei locale F.
, dar tribunalul constată că cea de-a doua cerere, formulată în baza Legii nr. 274/2005, a fost înregistrată la Primăria municipiului C. -N. .
În ceea ce privește recursul formulat de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C., acesta urmează a fi respins, pentru considerentele arătate anterior, privind motivele de recurs formulate de C. locală de fond funciar C. -N. referitor la cheltuielile de judecată acordate la fond. În plus, în ceea ce privește culpa pârâtei C. județeană C., se are în vedere că, potrivit art. 12 alin. 2 din Legea nr. 18/0991 republicată, comisia județeană are obligația de supraveghere și control a activității comisiei locale de fond funciar, astfel încât este răspunzătoare de modul în care aceasta își desfășoară activitatea.
În ceea ce privește recursul declarat de C. locală de fond funciar de aplicare a Legii nr. 18/1991 C. -N., împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale din data de_, acesta urmează a fi respins, dat fiind că prin încheierea atacată a fost corectată suprafața de 2.800 mp de la locul numit "Pârâul Spoielii";, în sentință fiind trecut greșit 2.900 mp. în loc de 2.800 mp.
Cât privește criticile referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate pentru respectiva suprafață, acestea au fost analizate la recursul formulat de C. locală de fond funciar C. -N. împotriva sentinței.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamantul B. I., de pârâta C. L. DE A. A LEGII 18/1991 DE PE LÂNGĂ CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C. -N. și de pârâta C. J. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR C. ,
împotriva Sentinței civile nr. 4018 din data de_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totul.
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. L. DE A. A LEGII 18/1991 DE PE LÂNGĂ CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C. -
N., împotriva Încheierii civile pronunțată în camera de consiliu la data de_, în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totul.
Obligă recurentul B. I. să plătească intimatei B. V. cheltuieli de judecată în recurs în sumă de 800 lei.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
Președinte, O. -R. G. | Judecător, O. -C. T. | Judecător, A. -F. D. |
Grefier, A. -P. B. |
Red./Pregătit pentru motivare A.P.B./_ Red. O.R.G./Dact. A.P.B./_
Corectat O.R.G./_ /2 exemplare
Judecător fond: F. M. - Judecătoria Cluj-Napoca
← Decizia civilă nr. 553/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 786/2013. Fond funciar → |
---|