Încheierea civilă nr. 2380/13. Legea 10/2001
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
(Nr.în format vechi 2916/2005) Operator date 2516
ÎNCHEIERE CIVILĂ NR. 2380 Ședința publică din 13 mai 2013 Completul compus din:
Președinte: M. S., judecător Grefier: A. L.
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamantele M. I., domiciliată în C. -N., str.M., nr.98, ap.3, județul C. și J. E., domiciliată în C. -N., str.P., nr.4, bl.S 3, ap.255, județul C., în contradictoriu cu pârâții S. M. S., cu sediul în Z., P. Unirii, nr.2, județul Sălaj, P. COMUNEI V., județul Sălaj, A. A. , domiciliat în localitatea Deva, str.Carpați, nr.5, bl.40, ap.27, județul Hunedoara și A. S. , domiciliat în localitatea C., nr.1423, județul Sălaj având ca obiect contestație la Legea nr.10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta M. I., lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se constată că Poliția Muncipiului Deva, a depus la dosar răspuns la adresa emisă de instanță la data de_, fila 130.
Întrebată fiind, reclamanta arată instanței, că problema a fost cu imobilul înscris în CF V. cu nr. top. 65/1, compus din moară, curte și anexe. Susține că a fost efectuată și o expertiză, prin care au clarificat situația. S-au judecat la Î.C.C.J, dar pentru un alt imobil. Mai arată că au introdus acțiune în instanță pentru imobilul înscris în CF 711, nr. top. 92, care nu a fost operat ca moară, numai casă, curte și grădină.
Întrebată fiind, reclamanta precizează că S. M. S. a preluat de la dânșii un imobil, care s-a restituit pârâților A. A. și A. Ș. .
Instanța învederează reclamantei că imobilul nu mai este în proprietatea S.
M. S., problema trebuie clarificată cu pârâții A. A. și A. Ș. deoarece la dosar este depus procesul verbal de predare - primire. Reclamanta susține că nu a studiat dosarul și solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru studiul dosarului.
La apelul nominal făcut la a doua strigare, se prezintă reclamanta M. I., lipsă fiind restul părților.
Instanța învederează reclamantei faptul că au existat două dosare diferite.
Reclamanta susține că situația privind imobilul cu nr. top. 65/1 s-a rezolvat, problema în acest dosar fiind imobilul cu nr. top. 92.
Întrebată fiind, reclamanta susține că au existat două mori, una s-a demolat iar o moară pe apă a funcționat și a fost preluată de stat și predată pârâtei S. M.
S., care în final a ajuns în posesia pârâților A. A. și A. Ș. .
Instanța învederează reclamantei faptul că, având în vedere că au fost doi coproprietari, reclamanta poate introduce acțiune în instanță pe calea dreptului comun pentru a clarifica situația de față și având în vedere faptul că pârâta S. M.
S. a restituit imobilul pârâților, prezentul dosar este fără obiect în acest cadru procesual. Instanța aduce la cunoștință reclamantei că dosarul a rămas în nelucrare din anul 2005 până în anul 2008, fiind repus pe rol din oficiu de instanță și pune în discuție excepția perimării prezentei acțiuni.
Reclamanta, cu privire la perimare, arată că nu se opune în acest sens. Instanța, reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L,
Prin acțiunea lor, înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de_, reclamantele: M. Ildico și J. E. au chemat în judecată pe pârâtele S. M.
S., Z. și P. Comunei V. solicitând a se constata că au drept de proprietate asupra imobilului înscris în C.F. 711 V. nr.top.92, compus din moară, curte și grădină în suprafață de 1557 mp și nr. top 91 compus din grădină intravilan în suprafață de 414 mp, care a constituit proprietatea antecesorilor lor Anderlich Iosif și Anderlich Dionisie, precum și obligarea pârâtei S. ";M. "; S. Z., la emiterea deciziilor de restituire a imobilului, în cota de ½ parte, în baza Legii nr.10/2001.
Prin întâmpinare, pârâta S. ";M. "; S. Z. a solicitat respingerea acțiunii pe motiv că același imobil a mai făcut obiectul unei solicitări de restituire, în baza Legii nr.10/2001, de către alți moștenitori ai foștilor proprietari tabulari, care a făcut obiectul dosarului nr.848/2002. Astfel fiind, pârâta consideră că același imobil(singurul de altfel din localiatea V. ) nu poate face obiectul a două eventuale restituiri, impunându-se fie introducerea în cauză a reclamanților din dosar nr.848/2002, care au obținut sentința nr.194/2003 și care în principiu ar putea fi executorie, fie suspendarea cauzei până la judecarea recursului promovat de pârâtă în contra sentinței civile nr.194/2003.
Prin Sentința civilă nr. 1833 din 13 decembrie 2004, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr.1054/2004 (acvirat), a fost respinsă acțiunea exercitată de reclamantele M. I. și Janmossy E. împotriva pârâților S. M.
S. Z. și P. Comunei V., județul Sălaj, pentru restituirea în natură a imobilului înscris în CF 711 de evidență V., nr.top 92, ca nefondată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, prin sentința civilă nr.774 din 10 mai 2002, pronunțată de Tribunalul Sălaj în Dosarul nr.848/2002, a fost admisă acțiunea reclamanților A. A. și A. Ș. și a fost obligată pârâta SC M. SA Sălaj să restiuie acestora imobilul înscris în CF V., nr. top 65/1, dosarul nr.848/2002, la data pronunțării hotărârii în dosarul de față, aflându- se în recurs la Inalta Curte de Casație și Justiție, constatându-se că obiectul plângerilor formulate de reclamanți în aceste două dosare este același, cu
precizarea că reclamantele au solicitat obligarea pârâtei SC M. SA Sălaj la restiuirea imobilului înscris în CF nr.711 - V. nr. top 91 și 92, înscrieri ce apar și în CF 1914 V., nr. top 65/ 1/2.
După rămânerea irevocabilă a Sentinței civile 774/2002, reclamantele au posibilitatea să solicite pe calea unei acțiuni în revendicare predarea cotei de ½ parte din imobilul restituit în întregime moștenitorilor Andrelik A. și A. S.
.
Această hotărâre a fost desfințată prin Decizia civilă nr.731/A/2005 a Curții de A. - C., cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, pe motiv că instanța nu s-a pronunțat asupra cererii reclamantelor privind refuzul unității deținătoare de a soluționa notificarea formulată în baza Legii nr.10/2001, reținând clar că alți moștenitori s-au judecat deja inclusiv pe cota solicitată prin prezenta acțiune, astfel că reclamantele ar avea, eventual, o posibilă acțiune în revendicare pe viitor.
Chiar dacă s-ar aprecia, deși nu rezultă din considerente, că acțiunea ar fi fost respinsă ca inadmisibilă, pe motiv că există doar o acțiune în revendicare, o astfel de excepție ar fi nefondată, întrucât împrejurarea că alți moștenitori au un alt proces pe rol, vizând același imobil nu poate împiedica reclamantele să-și valorifice un drept similar în temeiul aceleiași legi speciale de restituire, hotărârea pronunțată în celălalt proces nefiindu-le opozabilă, câtă vreme nu au fost părți în această cauză.
Rejudecând cauza prin prisma actelor și lucrărilor aflate la dosar dar și a celor susținute de părțile litigante, tribunalul, în ședința din data de _ a reținut că prin S. nr.774/10 mai 2002, pronunțată în Dosar nr.848/2002, s-a admis acțunea reclamanților A. A. și S. și a fost obligată pârâta S. "M. "; S.
Z. să restituie imobilul înscris în C.F. nr.35 nr.top 65/1 V., compus din moară, curte și anexe și teren aferent de 4165 mp. (f.29-31 dosar 1054/2004, acvirat).
Această hotărâre a fost mențintă în apel prin Decizia civilă nr. 194/2003 a Curții de A. C. (f.27-28 a.d.) însă prin Decizia civilă nr. 3147/2005 a Inaltei Curți de Casație și Justiție București, s-a admis recursul pârâtei S. M. S. Z. iar cauza a fost trimisă spre rejudecare în apel, la aceeași instanță (f.35, 36 Dosar nr.1414/2005 a Curții de A. ).
Pe de altă parte, prin Sentința civilă nr.127 din 10 februarie 2004 pronunțată de J. Șimleu Silvaniei în Dosar nr.791/2003, a fost respinsă ca inadmisibilă acțiunea în constatare formulată de reclamantele M. I. și J. E. împotriva pârâtei S. M. S. și ca neântemeiat capătul de cerere având ca obiect evacuarea.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că antecesorii reclamantelor sunt proprietarii imobilului înscris în CF 711 V. nr.92, casă, curte și grădină. Ulterior, casa a fost transformată în moară, care a fost naționalizată în anul 1961 și dată în administrarea IRIL Măgura.
Pârâta este proprietara imobilului înscris în C.F.1914 V., nr.top 65/1/2, teren în suprafață de 1300 mp și moară. In realitate, fapt constatat prin expertiza tehnică efectuată în cauză, moara este situată pe nr. top 91 și parțial 92 din CF 711
V. .
La fel, și această hotărâre a fost menținută prin Decizia civilă nr.1245/2004 a Curții de A. C. (f.43 dosar 1054/2004) însă a fost atacată de reclamante cu recurs (f.48. a.d.).
Prin urmare, instanța a constatat că până la soluționarea irevocabilă a celor două dosare, respectiv Dosar nr. 848/2002 a Tribunalului Sălaj și Dosar nr.791/2003 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei situația imobilului ce face obiectul prezentului dosar, înscris în CF 711-V., nr.top.92, cu suprafața de 1557 mp și nr. top 91, cu suprafața de 414 mp, pe care se susține că se găsește o casă (transformată în moară) este absolut neclară, atât în ce privește amplasamentul cât și dreptul de restituire, în temeiul Legii nr.10/2001, în favoarea reclamantelor sau a altor persoane, ca succesori în drepturi, ai proprietarului tabular.
Cum dezlegarea pricinii atârnă în totul de existența sau neexistența drepturilor care fac obiectul dosarelor mai sus arătate, dar și pentru a evita pronunțarea unor hotărâri contradictorii, instanța, în baza art.244 pct.1 Cod procedură civilă, a dispus suspendarea cauzei, până la soluționarea irevocabilă a Dosarului 848/2002 a Tribunalului Sălaj și a Dosarului nr.791/2003 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei.
Urmare a informațiilor solicitate de tribunalul Sălaj, prin adresa din data de_, Curtea de apel C. a comunicat instanței că dosarul nr. 6815/2004, împreună cu recursul, a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, în data de 4 august 2004.Urmare a intrării în vigoare a Legii nr.219/2005, în data de 22 august 2005, Î. a trimis dosarul oe cale administrativă în vederea soluționării recursului de către Curtea de A. C., recursul fiind înregistrat cu nr._ (nr. vechi 16696/2005) iar în data de _ , judecata recursului a fost suspendată până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ al Tribunalului Sălaj, adică a prezentului dosar.
Cu alte cuvinte, la momentul când instanța a dispus suspendarea judecării cauzei în prezentul dosar până la până la soluționarea irevocabilă a Dosarului 848/2002 a Tribunalului Sălaj, judecata în respectivul dosar era deja la rândul său suspendată, până la judecarea prezentului dosar, ajungându-se astfel la un blocaj procesual, motiv pentru care cauza a fost repusă din oficiu pe rol pentru clarificarea situației (f.92).
Astfel, în ședința din data de_, reclamanta M. I. a învederat instanței că moara care face parte din imobilul în litigiu a fost retrocedat numiților
A. A. și A. Ș., iar pentru opozabiliate a arătat că înțege să-și extindă acțiunea și față de aceștia (f.106).
La următorul termen de judecată, din data de_, întrebat fiind, pârâtul A. Ș., a precizat că este rudă cu reclamantele, sunt veri. Mai arată că acțiunea sa și a fratelui său, A. A., promovată în temeiul Legii nr.10/2001 cu privire la același imobil a fost finalizată, hotărârea fiind irevocabilă. De asemenea, învederează instanței, că a vrut să se înțeleagă cu reclamantele, dar ele nu au dorit acest lucru.
Întrebat fiind, pârâtul a susținut că din anul 2005, dosarul reclamantelor a rămas în nelucrare, fiind suspendat la Înalta Curte de Casație și Justiție și nu mai
știe ce s-a întâmplat, reclamantele greșind nr. topografic, iar el și fratele său au mers până la capăt, finalizând procesul în anul 2009. Cu privire la pârâta S. M.
, susține că i-a aceasta i-a restituit imobilul în anul 2009, care reprezintă o moară, cele susținute de pârât fiind dovedite cu înscrisurile depuse la dosar (f.110-118; 121).
Raportat la aceste împrejurări, instanța a dispus în ședința din data de_, citarea părților lipsă, pentru termenul de azi, cu precizarea că urmează a se pune în discuție excepția perimării cauzei, asupra căreia se rețin următoarele:
Potrivit art. 248 Cod procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Partea nu se socotește în vină, când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu. La rândul său, art.250 alin.1 Cod procedură civilă, statuează următoarele: cursul perimării este suspendat cât timp dăinuiește suspendarea judecării, pronunțată de instanță în cazurile prevăzute de art. 244, precum și în alte cazuri stabilite de lege, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruință a părților în judecată.
În speță, suspendarea cauzei a avut loc în temeiul art. 244 alin. 1 pct.1 Cod procedură penală, situație în care suspendarea încetează din momentul în care
"hotărârea pronunțată în pricina care a motivat suspendarea a devenit irevocabilă"; mai precis la data de_, când a fost pronunțată decizia nr.6985 în dosar nr._ a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a admis recursul declarat de reclamanții A. A. și A. Ș. împotriva deciziei nr.64/A din_ a Curții de A. C., s-a casat decizia atacată și s-a respins apelul declarat de pârâta S.
M. SA împotriva sentinței nr. 774 din_ a tribunaluli Sălaj, prin care aceștia au obținut restituirea imobilului din litigiu, în baza Legii nr.10/2001.
Așadar, pentru a putea continua procesul în prezenta cauză, reclamantele trebuiau să depună, în conformitate cu prevederile art.129 alin.1 Cod procedură civilă, diligență procesuală, respectiv aveau posibilitatea să atace încheierea de suspendare, pe toată perioada suspendării, pentru deblocarea situației create sau, în cel mai rău caz, să solicite repunerea pe rol, în termen de un an de la încetarea suspendării, adică cel mai târziu la data de_, ceea ce nu au făcut, intervenind astfel sancțiunea procesuală a perimării, în conformitate cu normele legale mai sus enunțate.
Pentru aceste motive
În numele Legii: H O T Ă R Ă Ș T E:
Constată perimată acțiunea reclamantelor M. I., domiciliată în C. -N.
, str.M., nr.98, ap.3, județul C. și J. E., domiciliată în C. -N., str.P.
, nr.4, bl.S 3, ap.255, județul C., în contradictoriu cu pârâții S. M. S., cu sediul în Z., P. Unirii, nr.2, județul Sălaj, P. COMUNEI V., județul Sălaj, A. A. , domiciliat în localitatea Deva, str.Carpați, nr.5, bl.40, ap.27, județul Hunedoara și A. S. , domiciliat în localitatea C., nr.1423, județul Sălaj, având ca obiect contestație la Legea nr.10/2001.
Cu drept de recurs, în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din 13 mai 2013. Președinte, Grefier,
M. SA L.
plecată în concediu semnează prim-grefier
C. D.
Red.M.S./Dact.M.S./_
Ex.8/com.6 ex./_
| ← Decizia civilă nr. 545/2013. Legea 10/2001 | Decizia civilă nr. 3857/2013. Legea 10/2001 → |
|---|
