Încheierea civilă nr. 273/2013. Obligatie de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
ÎNCHEIERE CIVILA NR.273/C.C/2013
ȘEDINȚA CAMEREI DE CONSILIU DIN DATA_ TEMB. 2013 COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: D. -I. T. GREFIER: E. C.
Pe rol este judecarea cererii de recuzare formulată de pârâtul M. H.
, în cauza civilă privind pe reclamant P. I. V., în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect obligație de a face.
Procedura este îndeplinită.
Soluționarea cererii se face în camera de consiliu, fără citarea părților. În baza actelor de la dosar, instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând reține că prin cererea formulată pârâtul M. H. O. a arătat că înțelege să îl recuze pe domnul judecător D. T., în baza dispozițiilor art. 44 alin.2 corob. cu art.13 alin.1 și 42 C.proc.civ.
În motivarea cererii pârâtul a arătat că există elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea domnului judecător, prin încălcarea normelor procedurale, neexistând în mod real o procedură de cercetare a procesului, fiindu-i încălcat dreptul de a formula concluzii orale, chiar dacă s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru a depune concluzii scrise.
Pârâtul a mai arătat că avocatul său a fost anterior luării cauzei de două ori în sala de judecată, reprezentând o altă parte în altă sală de judecată. Este adevărat că domnul judecător i-a comunicat să ia legătura cu avocatul său, dar nefiind obișnuit cu repartiția sălilor de judecată, i-a fost mai greu să găsească sala în care se afla acesta.
Consideră că soluționând cauza în absența sa (citat personal la interogatoriu, sub rezerva dezbaterii la primul termen de judecată) și a avocatului său, i-a fost încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil, existând totodată elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea domnului judecător.
Astfel, excepțiile procesuale pe care le-a invocat nu au putut fi susținute de apărătorul său și nu se poate stabili dacă au fost puse în discuție, motiv pentru care în cauză nu s-au pronunțat conform art.248 alin.5 C.proc.civ. în mod separat câte o încheiere de respingere a acestora și ulterior o altă încheiere conform prevederilor art.244 C.proc.civ., prin care să se fixeze termen pentru dezbaterea fondului în ședință publică. De asemenea, consideră că nu i-a fost respectat dreptul stabilit prin art.248 alin.5 C.proc.civ. de a formula concluzii orale și în ședință publică.
Mai arată că în absența sa și a apărătorului său nu au fost respectate prevederile art.203 alin.1 C.proc.civ. și nu au fost puse în dezbatere în contradictoriu. Chiar dacă reprezentanții reclamantului au renunțat la interogatoriul său, pârâtul avea posibilitatea, conform art.257 C.proc.civ., să
își însușească proba, iar instanța putea să dispună administrarea ei din oficiu.
Totodată, arată că nu a renunțat la dreptul de a se administra probele pe care le-au propus în mod procedural, iar instanța nu le-a pus în dezbaterea părților în contradictoriu.
În fine, consideră că prin respingerea excepțiilor domnul judecător s-a antepronunțat, întrucât respingerea excepției de necompetență materială de ordin privat a Tribunalului C. echivalează cu luarea apriori în considerare doar a clauzelor din contract referitoare la împrumutul cu dobândă actualmente ilegal pentru cămătărie și cu ignorarea clauzei alternative privind obligația de cesiune a părților sociale în suma și procentul stabilit contractual, condiție ce poate fi analizată doar de Tribunalul Specializat C. .
Analizând cererea formulată, tribunalul reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.42 alin.1 C.proc.civ. "judecătorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca în următoarele situații:
când și-a exprimat anterior părerea cu privire la soluție în cauza pe care a fost desemnat să o judece. Punerea în discuția părților, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, potrivit art. 14 alin. (4) și (5), nu îl face pe judecător incompatibil;
când există împrejurări care fac justificată temerea că el, soțul său, ascendenții ori descendenții lor sau afinii lor, după caz, au un interes în legătură cu pricina care se judecă;
când este soț, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei părți sau dacă este căsătorit cu fratele ori cu sora soțului uneia dintre aceste persoane;
când soțul sau fostul său soț este rudă ori afin până la gradul al patrulea inclusiv cu vreuna dintre părți;
dacă el, soțul sau rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor, după caz, sunt părți într-un proces care se judecă la instanța la care una dintre părți este judecător;
dacă între el, soțul său ori rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, și una dintre părți a existat un proces penal cu cel mult 5 ani înainte de a fi desemnat să judece pricina. În cazul plângerilor penale formulate de părți în cursul procesului, judecătorul devine incompatibil numai în situația punerii în mișcare a acțiunii penale împotriva sa;
dacă este tutore sau curator al uneia dintre părți;
dacă el, soțul său, ascendenții ori descendenții lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una dintre părți;
dacă el, soțul său ori una dintre rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, se află în relații de dușmănie cu una dintre părți, soțul ori rudele acesteia până la gradul al patrulea inclusiv;
dacă, atunci când este învestit cu soluționarea unei căi de atac, soțul sau o rudă a sa până la gradul al patrulea inclusiv a participat, ca judecător sau procuror, la judecarea aceleiași pricini înaintea altei instanțe;
dacă este soț sau rudă până la gradul al patrulea inclusiv sau afin, după caz, cu un alt membru al completului de judecată;
dacă soțul, o rudă ori un afin al său până la gradul al patrulea inclusiv a reprezentat sau asistat partea în aceeași pricină înaintea altei instanțe;
atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea sa";
Deși pârâtul nu a indicat în mod expres motivele de recuzare, din motivarea cererii rezultă că se invocă situațiile menționate la pct.1 și 13 din art.42 alin.1 C.proc.civ., respectiv atunci când judecătorul și-a exprimat
anterior părerea cu privire la soluție în cauza pe care a fost desemnat să o judece sau când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea sa.
De asemenea, tribunalul constată că în ședința publică din_, la apelul nominal făcut la prima și a doua strigare s-au prezentat reprezentanții reclamantului, avocat C. Boncaciu și avocat R. Șomlea, precum și intimatul personal.
Instanța a lăsat cauza la a treia strigare și a pus în vedere intimatului să-și caute apărătorul pentru a se striga cauza în prezența acestuia.
La apelul nominal făcut la a treia strigare s-au prezentat reprezentanții reclamantului, avocat C. Boncaciu și avocat R. Șomlea, lipsind intimatul.
Instanța a pus în discuție excepțiile invocate prin cuprinsul întâmpinării și după deliberare a respins excepția necompetenței materiale generale de ordine publică pentru soluționarea cererii din acțiune privitoare la plata dobânzilor convenționale și excepția necompetenței materiale.
Raportat la poziția procesuală a pârâtului, reprezentanta reclamantului a arătat că nu mai solicită interogatoriu pârâtului și a precizat că nu mai are de formulat alte cereri.
Instanța a constatat că prin întâmpinarea s-a solicitat interogatoriul reclamantului și obligarea acestuia în calitate de administrator să depună unele hotărâri. Având în vedere dispozițiile art. 255 N.C.pr.civ. raportat la art. 351 C.pr.civ. ce reglementează în principiu admisibilitatea și condițiile în care se pot administra probe, reprezentanta reclamantului a solicitat să se precizeze teza probatorie. Având în vedere că nu s-a indicat teza probatorie, reprezentanta reclamantului a arătat că se opune cererilor în probațiune. Cu privire la solicitarea de a se depune de către reclamant unele înscrisuri, reprezentanta reclamantului a arătat că proba este neconcludentă raportat la toate înscrisurile existente la dosar. În plus, pârâtul a arătat că deține copii simple ale acestor hotărâri, prin urmare avea posibilitatea să le depună la dosar în copie și eventual reclamantul să le certifice.
Instanța a respins ca neutile pentru soluționarea cauzei cererile în probațiune, având în vedere poziția exprimată în cuprinsul întâmpinării și faptul că nu s-a indicat teza probatorie pentru interogatoriul solicitat reclamantului.
Nemaifiind alte cereri de formulat în probațiune, instanța a declarat închise dezbaterile și a acordat cuvântul pe fond, amânând pronunțarea
hotărârii pentru a da posibilitatea reprezentantei pârâtului să depună concluzii scrise.
Față de cele ce preced, instanța consideră că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile menționate mai sus pentru constatarea incompatibilității domnului judecător.
În ceea ce privește situația prevăzute de pct.1 din art.42 alin.1 C.proc.civ., aceasta există atunci când judecătorul și-a exprimat opinia în legătura cu soluția pe care urmează să o pronunțe.
Textul legal menționat nu este aplicabil în cazul în care judecătorul a respins o probă solicitată de o parte, întrucât instanța de judecată nu este obligată să încuviințeze orice probă solicitată de părți, iar conform art. 255 și art.258 C.proc.civ. poate încuviința sau respinge probele în funcție de pertinența și concludența acestora.
De asemenea, soluționarea excepției necompetenței nu atrage incompatibilitatea judecătorului, în condițiile în care potrivit dispozițiilor art. 131 alin.1 C.proc.civ. "la primul termen de judecată la care părțile sunt legal
citate în fața primei instanțe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina";.
Referitor la situația prevăzute de pct.13 din art.42 alin.1 C.proc.civ., nu există nici un element care să nască în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea domnului judecător, atât timp cât instanța a lăsat cauza la a treia strigare și a pus în vedere intimatului să-și caute apărătorul pentru a se striga cauza în prezența acestuia, împrejurarea că dezbaterile au avut loc în lipsa pârâtului și a avocatului său fiind imputabilă exclusiv acestora. În acest sens, în conformitate cu prevederile art.13 C.proc.civ. pârâtului i s-a asigurat posibilitatea de a participa la desfășurarea procesului și de a fi asistat de un avocat, iar în temeiul art.10 C.proc.civ. acesta avea obligația de îndeplini actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de
judecător și să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului.
În consecință, instanța constată că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile legale menționate mai sus, urmând să respingă cererea formulată de pârât, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DISPUNE:
Respinge cererea de recuzare formulată de pârâtul M. H. O. .
Încheierea poate fi atacată odată cu hotărârea prin care se soluționează cauza.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE,
-I. T.
GREFIER,
C.
Red. D.T./_
| ← Decizia civilă nr. 849/2013. Obligatie de a face | Decizia civilă nr. 21/2013. Obligatie de a face → |
|---|
