Încheierea civilă nr. 286/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
Dosar nr._ R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
ÎNCHEIEREA CIVILĂ Nr. 286/R/2013
Ședința publică din 13 Martie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. T.
JUDECĂTOR: ANA-SS JUDECĂTOR: C. -A. C. GREFIER: G. -C. Ț.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta recurentă S. "C. DE A. A. " S. împotriva Sentinței civile nr. 3228/2012, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Turda, privind și pe intimații A. DE
P. B., A. DE P. B. 8, A. DE P. B., S., A. DE P. B. ,S., A. DE P. BL. N S., A. DE P. B. 1, A. DE P. B., A. DE P. B. 4, A. DE P. B. 1. ,S. ,2,3, A. DE P. BL._ CIAȚIA DE P. B. 1. ,S.
,5, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta recurentei, avocat R. P., în substituirea avocatului ales M. Giurgea, lipsă fiind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta recurentei depune la dosar delegație de substituire, chitanța seria PMT nr. 5. (146), reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 590 lei și timbru judiciar de 24 lei.
Reprezentanta recurentei solicită acordarea unui termen scurt pentru a se putea prezenta avocatul titular, întrucât din motive medicale a fost în imposibilitate de a reprezenta recurenta la această dată.
Instanța în temeiul art. 137 C.pr.civ. invocă și pune în discuție excepția necompetenței materiale a acestei instanțe raportat la calitatea de comerciant a recurentei și faptul că în speță este vorba despre un contract de furnizare servicii care este un contract de furnitură și are caracter comercial.
Față de excepția invocată, reprezentanta recurentei nu mai susține cererea de amânare. Totodată precizează că lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției.
T. UL
Deliberând, reține că prin Sentința civilă nr.3228/04 Iulie 2012 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Turda, a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele A. de proprietari bloc H nr. 7, Calea Victoriei nr. 108, Turda, jud. C., A. de proprietari bloc F8, sc. A, str. Constructorilor nr. 6B, Turda, jud. C., A. de proprietari bloc I3, sc. B, str. Amurgului, nr. 28, Turda, jud. C., A. de proprietari bloc I3, sc. A, str. Amurgului, nr. 28, Turda, jud. C., A. de proprietari bloc N, sc. D, str. Macilor, nr. 10, Turda, jud. C., A. de proprietari bloc N1, str. Aviatorilor, nr. 10, Turda, jud. C., A. de proprietari bloc Sticla, str. Tineretului, nr. 16, Turda, jud. C., A. de
proprietari bloc V4, str. Zambilelor, nr. 10, Turda, jud. C., A. de proprietari bloc E 1., sc. 1,2,3, Calea Victoriei, nr. 102, Turda, jud. C., A. de proprietari bloc B1., Calea Victoriei, nr. 100, Turda, jud. C., A. de proprietari bloc E1., sc. 4,5, Calea Victoriei, nr. 102-104, Turda, jud. C., în contradictoriu cu pârâta SC C. de A. A. SA, având ca obiect pretenții.
A fost obligată pârâta să restituie reclamantelor următoarele sume, reprezentând cantitatea de apă uzată facturată de la 80% la 100% din apa furnizată în perioada_ -_, după cum urmează:
Asociației de proprietari bloc H nr. 7, Calea Victoriei nr. 108, Turda - suma de 2.141,502 lei, cu dobânda legală aferentă, reprezentând cantitatea de apă uzată facturată de la 80% la 100% din apa furnizată în perioada _
-_ ;
Asociației de proprietari bloc F8, sc. A, str. Constructorilor nr. 6B, Turda - suma de 736,721 lei, cu dobânda legală aferentă, reprezentând cantitatea de apă uzată facturată de la 80% la 100% din apa furnizată în perioada _
-_ ;
Asociației de proprietari bloc I3, sc. B, str. Amurgului, nr. 28, Turda - suma de 225,365 lei, cu dobânda legală aferentă, reprezentând cantitatea de apă uzată facturată de la 80% la 100% din apa furnizată în perioada _
-_ ;
Asociației de proprietari bloc I3, sc. A, str. Amurgului, nr. 28, Turda - suma de 306,112 lei, cu dobânda legală aferentă, reprezentând cantitatea de apă uzată facturată de la 80% la 100% din apa furnizată în perioada _
-_ ;
Asociației de proprietari bloc N, sc. D, str. Macilor, nr. 10, Turda - suma de 262,242 lei, cu dobânda legală aferentă, reprezentând cantitatea de apă uzată facturată de la 80% la 100% din apa furnizată în perioada_ - _
;
Asociației de proprietari bloc N1, str. Aviatorilor, nr. 10, Turda - suma de 492,564 lei, cu dobânda legală aferentă, reprezentând cantitatea de apă uzată facturată de la 80% la 100% din apa furnizată în perioada_ - _
;
Asociației de proprietari bloc Sticla, str. Tineretului, nr. 16, Turda - suma de 1.219,536 lei, cu dobânda legală aferentă, reprezentând cantitatea de apă uzată facturată de la 80% la 100% din apa furnizată în perioada_ - _
;
Asociației de proprietari bloc V4, str. Zambilelor, nr. 10, Turda - suma de 1.904,316 lei, cu dobânda legală aferentă, reprezentând cantitatea de apă uzată facturată de la 80% la 100% din apa furnizată în perioada_ - _
;
Asociației de proprietari bloc E 1., sc. 1,2,3, Calea Victoriei, nr. 102, Turda - suma de 2.227,046 lei, cu dobânda legală aferentă, reprezentând cantitatea de apă uzată facturată de la 80% la 100% din apa furnizată în perioada_ -_ ;
Asociației de proprietari bloc B1., Calea Victoriei, nr. 100, Turda - suma de 2.668,929 lei, cu dobânda legală aferentă, reprezentând cantitatea de apă uzată facturată de la 80% la 100% din apa furnizată în perioada_ - _
;
Asociației de proprietari bloc E1., sc. 4,5, Calea Victoriei, nr. 102-104, Turda - suma de 905,242 lei, cu dobânda legală aferentă, reprezentând cantitatea de apă uzată facturată de la 80% la 100% din apa furnizată în perioada_ -_ .
Totodată, a fost obligată pârâta la plata către reclamante a sumei de 901,37 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
La data de_, respectiv_ și_ între părți s-a încheiat contractul de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare.
La Cap. 5 - Stabilirea cantității de apă furnizată și a celei evacuate în rețeaua de canalizare, art. 11 pct. 2 din contractul încheiat de către pârâtă cu fiecare dintre reclamante prevede următoarele: "cantitatea de apă preluată în rețeaua publică de canalizare se stabilește conform STAS 1846- 90, în procent de 80% din volumul de apă potabilă facturată";. Tot în cuprinsul contractului încheiat între părți, la art. 6 pct. 4 s-a stipulat că "operatorul are obligația să inițieze modificarea și completarea contractului de furnizare/prestare a serviciului sau a anexelor acestuia ori de câte ori apar elemente noi în baza normelor legale, prin acte adiționale";.
Prin Hotărârea AGA a Companiei de A. A. din data de_, respectiv prin procesul verbal al AGA a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară "A. Văii A. ului"; din data de_ s-a stabilit că potrivit STAS_ cantitatea de apă livrată = cantitatea de apă uzată evacuată, pentru canalizare, cantitatea este 100% din apa livrată.
Potrivit art.177 alin.1 din Ordinul pentru aprobarea Regulamentului- cadru al serviciului de alimentare cu apă si de canalizare nr. 88/2007 emis de Președintele Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, "Cantitatea de apă uzată evacuată de utilizatorii casnici, stabilită în cadrul contractului de prestare/furnizare a serviciului, reprezintă o cotă procentuală, de regulă, între 80 și 100% din cantitatea totală de apă rece furnizată, prin hotărâre a autorității administrației publice locale, pe baza unui studiu de specialitate efectuat de un institut de specialitate";.
Instanța a analizat în continuare cererea de chemare în judecată raportat la apărările pârâtei, pe care le-a considerat neîntemeiate, pentru următoarele considerente:
Cu privire la modalitatea de stabilire a cantității de apă canal facturată
Conform art. 177 alin. 1 din Ordinul nr. 88/2007 al A.N.R.S., menționat mai sus, cantitatea de apă uzată evacuată de utilizatorii casnici trebuie să fie stabilită în cadrul contractului în temeiul unei hotărâri a autorității administrației publice locale, pe baza unui studiu de specialitate efectuat de un institut de specialitate.
În speță, pârâta nu a făcut dovada existenței unui studiu de specialitate care să fi fundamentat majorarea cantității de apă canal de la 80% la 100%. Astfel, deși pârâta a depus în probațiune studiul efectuat de societatea Anima & Animo, în baza căruia a solicitat aprobarea cotei procentuale de 100% pentru apa uzată deversată în sistemul centralizat de canalizare, instanța observă că acesta este un studiu de expertizare a condițiilor și cerințelor de aplicare ale noului STAS_, nicidecum un studiu temeinic, în cuprinsul căruia să fie analizate, raportat la situația concretă din municipiul Turda, toate împrejurările care impun majorarea cotei procentuale, în condițiile în care chiar textul de lege stabilește un interval - de la 80% la 100% în care să se plaseze acest procent.
Instanța a mai reținut că nici studiul de fezabilitate privind îmbunătățirea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare și epurare ape uzate în zona Turda-Câmpia Turzii, depus în probațiune de către pârâtă la f. 532-635 nu întrunește exigențele cerute de art. 177 alin. 1 din Ordinul nr. 88/2007 al ANRSC, acesta fiind un studiu realizat în anul 2007 în vederea accesării de fonduri europene prin Programul Operațional Sectorial de Mediu 2007-2013, în cuprinsul căruia sunt descrise măsurile propuse pentru îmbunătățirea tratării, distribuției apei și colectarea și epurarea apei uzate din regiunea proiect Turda și Câmpia Turzii.
În ceea ce privește STAS_ care modifică STAS 1846/1991 și care stabilește o cantitate de 100% apa uzată din apa furnizată, instanța a reținut că acest standard se aplică la determinarea debitelor pentru proiectarea rețelelor noi de canalizare, reabilitarea sau extinderea rețelelor existente, proiectarea construcțiilor și instalațiilor aferente rețelelor de canalizare - obiect și domeniu de aplicare), nicidecum la stabilirea cantității de ape uzate facturate. Oricum, referirea la acest standard nu este relevantă, în condițiile în care în Ordinul nr. 88/2007 al ANRSC (emis ulterior standardului) se prevede că acest procent este variabil și va fi calculat pe baza unui studiu de specialitate.
Cu privire la raporturile de subordonare față de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice
Deși pârâta a susținut că a respectat și prevederile art. 7 alin. 2 din contractul încheiat între părți, care stabilește obligația operatorului de a respecta prevederile legale emise de autoritățile de reglementare competente și de autoritățile administrației publice locale, precum și ale art. 7 alin. 6 din același contract, prin care se stabilește obligația pârâtei "să preia apele uzate la parametrii prevăzuți de normativele în vigoare";, instanța observă că prevederile Ordinului A.N.R.S. nr. 88/2007 obligă la stabilirea unei cantități a apei uzate de 100% din apa furnizată în cazul celorlalte categorii de utilizatori, în cazul utilizatorilor casnici lăsând în sarcina autorității administrației publice locale să stabilească cota procentuală, care este variabilă între 80% și 100%.
Cu privire la relația de subordonare față de A. de dezvoltare intercomunitară "A. Văii A. ului";
Pârâta a arătat că potrivit art. 17 alin. 3 din Statutul acestei asociații, Adunarea Generală a A.D.I. "A. Văii A. ului"; a hotărât la data de_ că pentru canalizare, cantitatea va fi de 100% din apa livrată, în conformitate cu STAS_ și cu hotărârea AGA a Companiei de A. A. din data de _
, în acest sens fiind depus în probațiune procesul-verbal al AGA A. Văii A. ului.
Lecturând acest proces-verbal, precum și Hotărârea nr.9/06 iulie 2009 a Adunării Generale a A.D.I. "A. Văii A. ului";, instanța a reținut că într- adevăr în cadrul adunării generale a asociației din data de 06 iulie 2009 s-au discutat aspecte referitoare la modalitatea de stabilire a cantității de apă canal facturată, dar acestea nu au fost consacrate în cuprinsul hotărârii nr. 9/06 iulie 2009.
Prin această hotărâre s-au aprobat prețurile/tarifele pentru apa potabilă și apa uzată, fără nici o referire la modificarea cantității de apă uzată. Prin urmare, având în vedere că procesul-verbal al ședinței adunării generale a asociaților este un înscris de natură tehnică, în cuprinsul căruia sunt consemnate îndeplinirea formalităților de convocare, data și locul adunării generale, asociații prezenți, dezbaterile în rezumat, hotărârile luate etc., cea care produce efecte juridice fiind hotărârea adunării generale,
instanța constată că pârâta a majorat cota procentuală de la 80% la 100%, fără a exista o hotărâre a Adunării Generale a A.D.I. "A. Văii A. ului"; în acest sens.
În concluzie, instanța a reținut că pârâta a modificat cantitatea de apă uzată de la 80% la 100 % cu nesocotirea dispozițiilor art. 177 alin. 1 din Ordinul nr. 88/2007 al Președintelui ANRSC. Astfel, facturarea de către pârâtă, în perioada iulie 2009 - februarie 2010, a unei cantități de 100% apa uzată din apa furnizată nu are la bază o hotărâre a autorității administrației publice locale, întemeiată pe un studiu de specialitate efectuat de un institut de specialitate, astfel cum prevede textul de lege anterior menționat.
În plus, potrivit art. 6.4 din convenția intervenită între părți și care, în conformitate cu art.969 C.civ. reprezintă legea părților, modificarea contractului se putea face numai printr-un act adițional scris, încheiat cu acordul părților și semnat de către acestea.
Față de aceste considerente, având în vedere că pârâta a modificat cantitatea de apă uzată de la 80% la 100 % cu nerespectarea dispozițiilor contractuale, dar și ale reglementărilor speciale în domeniu, această modificare conducând implicit la modificarea valorii facturilor emise în perioada iulie 2009-februarie 2010, în temeiul art. 969 și urm. C.civ., instanța a admis acțiunea cu a cărei soluționare a fost învestită și a obligat pârâta la restituirea către reclamante a sumelor reprezentând cantitatea de apă canal facturată 100% din apa potabilă facturată în perioada_ - _
, sume care reprezintă diferența dintre cantitatea de 100% apă uzată facturată din apa furnizată și cantitatea de apă uzată ce trebuia facturată 80% din apa furnizată.
Apoi, întrucât reclamantele au fost lipsite de folosința acestor sume, apreciind că pârâta a fost pusă în întârziere de la data introducerii acțiunii pe rolul Judecătoriei Turda, în temeiul art. 1079 alin.1 coroborat cu art. 1088 C.civ., instanța a obligat pârâta la plata către reclamante și a dobânzii legale aferentă acestor sume.
Potrivit dispozițiilor art. 274 C.proc.civ., partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
Având în vedere acest temei juridic, precum și împrejurarea că reclamantele pentru a promova prezenta cerere au achitat taxa judiciară de timbru în valoare de 896,37 lei și timbru judiciar în valoare de 5 lei, instanța a obligat pârâta să plătească reclamantelor suma de 901,37 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva Sentinței civile nr.3228/04 Iulie 2012 pronunțată de Judecătoria Turda, a declarat recurs în termen legal
pârâta SC C. de
A. A. SA, prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea în întregime a sentinței atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca nefondată, cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că în ceea ce privește modalitatea de stabilire a cantității de apă canal facturată, instanța de fond a reținut faptul că a modificat în mod nelegal cantitatea de apă facturată, ignorând dispozițiile Ordinului nr.88/2007 al A.N.R.S. și cele impuse prin Standardul de Stat (STAS) nr.1846/2006. Totodată, instanța de fond nu a avut în vedere faptul că dispozițiile STAS nr.1846/2006 modifică STAS nr.1846/1991.
Astfel, în vechiul STAS din anul 1991 era prevăzut în mod expres faptul că debitele de apă menajeră sunt egale cu 80% din debitele de apă de alimentare. Ulterior, în urma unui studiu de specialitate realizat în temeiul Regulamentului cadru de furnizare a serviciului de apă și apă uzată aprobat prin Ordinul A.N.R.S. nr.88/2007 s-a stabilit modul de calcul al apei uzate
menajere care de principiu este: cantitățile de apă uzată sunt identice cu cele preluate din sistemul centralizat de alimentare cu apă și raportat la aceste aspecte de ordin tehnic, subscrisa avea obligația să respecte întocmai STAS nr.1846/2006 (Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de apă de canalizare. Prescripții de proiectare).
Astfel, Standardul de Stas (STAS) devine obligatoriu prin efectul unei legi cu caracter general sau printr-o referință exclusivă dintr-o reglementare. În speță, acesta devine obligatoriu atât pentru subscrisa, cât și pentru toți consumatorii prin Ordinul A.N.R.S. nr.88/2007.
Instanța de fond a considerat pe deplin aplicabile dispozițiile contractuale, în condițiile în care există două acte normative ce dau eficiență dreptului subscrisei de a majora cantitatea de apă facturată până la 100%.
Totodată, instanța de fond a ignorat faptul că orice dispoziție contractuală trebuie să fie în deplină concordanță cu dispozițiile imperative ale legilor în vigoare, iar prevederile contractuale de care se prevalează reclamantele sunt ineficace raportat la prevederile imperative ale actelor normative invocate.
De asemenea, deși au fost efectuate studii de specialitate pentru a se determina necesitatea majorării cantității de apă facturată (pentru a se respecta întocmai prevederile Ordinului nr.88/2007 al A.N.R.S., instanța de fond în mod vădit discreționar, a apreciat că "deși pârâta a depus în probațiune studiul efectuat de Anima & Animo, în baza căruia a solicitat aprobarea cotei procentuale de 100% pentru apa uzată deversată în sistemul centralizat de canalizare, instanța observă că acesta este un studiu de expertizare a condițiilor și cerințelor de aplicare ale noului STAS nr.1846/2006, nicidecum un studiu temeinic, în cuprinsul căruia să fie analizate, raportat la situația concretă din municipiul Turda, toate împrejurările care impun majorarea cotei procentuale …";.
Astfel, deși au fost respectate întru totul dispozițiile Ordinului nr.88/2007 al A.N.R.S., instanța de fond s-a pronunțat cu privire la temeinicia unui studiu de specialitate, pe care într-un mod facil și nejustificat l-a calificat drept "netemeinic";, astfel că în viziunea instanței este lipsit de eficiență.
Recurenta apreciază că instanța are misiunea de a se pronunța cu privire la aspectele juridice invocate în fața acesteia și nicidecum nu are competențe și nici noțiuni suficiente pentru a se pronunța cu privire la temeinicia unui studiu tehnic, ce reclamă cunoștințe de specialitate.
De asemenea, instanța a invocat faptul că acest studiu nu vizează în mod explicit municipiului Turda, însă instanța a omis din discuție faptul că STAS nr.1846/2006 are aplicabilitate la nivel de țară, astfel că aplicarea acestuia se realizează în aceleași condiții pe întreg teritoriul țării, nefiind necesar câte un studiu de specialitate pentru fiecare municipiu în parte.
Instanța de fond a apreciat că nici studiul de fezabilitate privind îmbunătățirea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare și epurare ape uzate în zona Turda - Câmpia-Turzii, nu întrunește condițiile impuse de artr.177 alin.1 din Ordinul nr.88/2007, întrucât acest studiu este realizat în vederea accesării de fonduri europene prin Programul Operațional Sectorial de Mediu.
În mod cert și aceste aprecieri ale instanței sunt eronate, întrucât art.177 alin.1 din Ordinul nr.88/2007 face referire la existența unui studiu de specialitate, fără a institui obligativitatea ca acest studiu să fie realizat exclusiv în scopul majorării cantității de apă uzată facturată.
Astfel, câtă vreme există acest studiu din care să rezulte necesitatea majorării cantității de apă menajeră facturată, este lipsit de importanță faptul că acesta nu a fost realizat exclusiv cu acest scop.
Mai mult decât atât, instanța s-a pronunțat asupra competenței și temeiniciei studiului realizat de Societatea Anima & Animo, în condițiile în care prin adresa A.N.R.S. nr.2377831/13 Februarie 2012 s-a arătat că înțelesul noțiunii de "institut de specialitate"; la care a făcut referire art.177 din Ordinul nr.88/2007, se referă la orice instituție care corespunde sensului obișnuit al termenului din dicționar.
Așadar, deși există două studii de specialitate, din care rezultă necesitatea majorării cantității de apă menajeră facturată, fiind astfel întrunite toate exigențele Ordinului nr.88/2007, coroborat cu dispozițiile STAS nr.1846/2006, instanța de fond a apreciat în mod total nejustificat, că majorarea cantității de apă menajeră facturată a intervenit în condiții de nelegalitate.
Referitor la respectarea obligațiilor contractuale, recurenta învederează faptul că potrivit Cap. 5 art.11 alin.2 al contractului de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și canalizare (contract standard încheiat cu fiecare dintre reclamanți) privind stabilirea cantității de apă furnizată, respectiv evacuată din rețeaua publică de canalizare: "cantitatea de apă preluată în rețeaua publică de canalizare se stabilește conform STAS nr.1856-90";.
Astfel, stabilirea cantității de apă uzată se face în funcție de acest standard, standard care a fost modificat în anul 2006 și prevede acum o cantitate de 100% a apei uzate de apă furnizată și raportat la acest aspect, recurenta arată că nu există nici un fel de dubiu cu privire la criteriul de determinare a cantității de apă uzată atâta timp cât este vorba de o clauză contractuală.
Mai mult, prevederile art.7 alin.2 din contract, stabilește obligația subscrisei de a respecta prevederile legale emise de autoritățile de reglementare competente și de autoritățile administrației publice locale.
Totodată, art.7 alin.6 din același contract, stabilește obligația subscrisei "să preia apele uzate la parametrii prevăzuți de normativele în vigoare.
Așadar, din moment ce a dat curs obligațiilor contractuale ce stabilesc obligația de a-și alinia conduita contractuală la normativele imperative în vigoare, în speță Ordinul nr.88/2007 și STAS nr.1846/2006, este de neînțeles cum instanța de fond a înțeles să sancționeze acest comportament.
Cu privire la raporturile de subordonare ale subscrise, respectiv față de A.N.R.S. și Autoritățile Administrației Publice Locale, recurenta învederează faptul că în conformitate cu art.20 alin.3 al legii nr.51/2006, raporturile juridice dintre A.N.R.S. și autoritățile administrației publice locale sunt raporturi de cooperare și îndrumare metodologică, iar dintre
A.N.R.S. și operatorii serviciilor de utilități publice sunt raporturi de monitorizare, evaluare și control.
Astfel, în baza acestor prevederi, subscrisa este subordonată A.N.R.S. și totodată obligată la respectarea studiilor tehnice, ordinelor și stas-urilor stabilite de către aceasta.
Față de A.D.I. A. Văii A. ului, învederează recurenta faptul că subscrisa se subordonează și Asociației de dezvoltare intercomunitară A. Văii A. ului, Asociație căreia i-a fost delegată gestiunea acestui serviciu de utilitate publică.
Astfel, conform art.17 alin.3 din Statutul acesteia: "prin prezentul statut, autoritățile locale membre încredințează asociației dreptul ca, prin adunarea generală, să exercite în numele și pe seama lor următoarele atribuții legate de servicii: ( …) lit. I). stabilirea unei politici tarifare coerente la nivelul întregii arii a delegării prevăzute în contractul de delegare";.
În temeiul prevederilor statutare expuse, Adunarea Generală a A.D.I.
A. Văii A. ului a hotărât la data de 06 Iulie 2009 că pentru canalizare, cantitatea va fi de 100% din apa livrată în conformitate cu STAS_ și cu hotărârea AGA a Companiei de A. A. din data de 11 Iunie 2009, în acest sens fiind depus în probațiune la dosar procesul-verbal al AGA A. Văii
A. ului din data de 06 Iulie 2009 din care rezultă cât se poate de clar:
"Pentru canalizare, cantitatea de apă este de 100% din apa livrată";.
Totodată, prin adresa nr.9837/09 Iunie 2009 Adunarea Generală a Asociațiilor "A. Văii A. ului"; a solicitat subscrisei ca în prima ședință să aprobe formula de 100% din apa livrată care se deversează în sistemul de canalizare ca apă uzată și față de această solicitare, având în vedere raporturile de subordonare, subscrisa a dat curs acesteia, motiv pentru care instanța de fond a înțeles să îi sancționeze.
Prin urmare, a respectat obligațiile contractuale ce rezultă din art.7 alin.2 și alin.6 ce instituie obligativitatea respectării normativelor imperative în vigoare.
În cauza de față, instanța de fond a preferat să-și întemeieze soluția pe dispozițiile art.969 Cod civil, fără a ține cont de faptul că la momentul majorării cantității de apă, subscrisa era obligată la respectarea STAS 1846/2006, normativ obligatoriu și î contradicție cu prevederile contractuale.
Astfel, apreciază că instanța de fond în mod greșit a făcut aplicarea art.969 cod civil întrucât, pe de o parte, prevederile contractuale pentru a fi eficiente trebuie să fie în concordanță cu dispozițiile legale imperative în vigoare iar, pe de altă parte, art.696 Cod civil reprezintă dispozițiile de drept comun, ori în cauză sunt aplicabile dispozițiile cu caracter special al Ordinului nr.88/2007 și STAS 1846/2006.
În consecință, având în vedere faptul că instanța de fond a făcut o aplicare greșită a legii raportat la situația de fapt, se impune admiterea recursului, modificarea în întregime a sentinței recurate și respingerea cererii reclamantelor ca neîntemeiată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.3041, art.304 pct.9 Cod procedură civilă, Ordinul nr.88/2007 al A.N.R.S., STAS nr.1846/2006.
Intimații deși legal citați, nu au formulat întâmpinare.
La termenul de judecată din data de 13 Martie 2013, tribunalul a invocat excepția lipsei de competență materială în soluționarea cauzei.
Analizând excepția invocată, tribunalul reține următoarele:
În prezenta speță este vorba despre raporturi juridice privind persoane care au calitatea de profesioniști în materia activităților de producție, comerț sau prestări de servicii.Mai mult raporturile juridice dintre părți își au originea în contractul de prestări servicii de alimentare cu apă și utilizare, contract care are o natură comercială.
Potrivit dispozițiilor art.36 alin.3 din Legea nr.304/2004 în cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, secții maritime și fluviale sau pentru alte materii.
Potrivit art.37 din același act normativ, în domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înființa tribunale specializate. T. ele specializate sunt instanțe fără personalitate juridică, care pot funcționa la nivelul județelor si al municipiului B. ești și au, de regulă, sediul în municipiul reședință de județ. T. ele specializate preiau cauzele de competența tribunalului în domeniile în care se înființează.
Prin înființarea T. ului Specializat C., acesta a preluat potrivit dispozițiilor art.37 alin.3 din Legea nr.304/2004 cauzele de competența tribunalului în domeniul în care s-a înființat, respectiv cauzele de natură comercială, în prezent și litigiile dintre sau cu profesioniști.
Având în vedere motivele expuse mai sus, în baza dispozițiilor art.158 Cod procedură civilă, tribunalul va admite excepția invocată și va declina competența de soluționare a recursului în favoarea T. ului Specializat C.
.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DISPUNE
Admite excepția necompetenței materiale a T. ului C. .
Declină competența de soluționare a recursului declarat de SC C. de A. A. S. . împotriva Sentinței civile nr.3228/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Turda, în favoarea T. ului Specializat
C. .
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Martie 2013.
Președinte, D. T. | Judecător, Ana-SS | Judecător, C. -A. C. |
Grefier, G. -C. Ț. |
Red.CC/dact.APB_ /2 ex.
Jud.fond:C. -M. Bucea
| ← Decizia civilă nr. 248/2013. Pretenții | Decizia civilă nr. 390/2013. Pretenții → |
|---|
