Sentința civilă nr. 314/2013. Legea 10/2001

Dosar nr._ R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal 3184

SENTINȚA CIVILĂ NR. 314/2013

Ședința publică de la 21 Iunie 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE D. T.

Grefier L. M.

Pe rol fiind pronunțarea hotărârii asupra cauzei civile privind pe reclamant F. H. M., reclamant F. I. -G., reclamant D. A.

-A., reclamant F. H. M. -G. și pe pârât P. M. C. N.

, având ca obiect legea 10/2001.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni. Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de_, când părțile prezente au pus concluzii, conform încheierii de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.

INSTANȚA

Constată că, prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului C. sub nr._, reclamanții F. H. M., F. I. -G., D. A. -A.

, F. H. M. -G. au chemat în judecată P. Mun. C. -N., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța anularea dispoziției 3992/2011 emisă de pârât, obligarea pârâtului la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, prin acordarea unor imobile similare cu cele preluate, respectiv imobil casă și teren situate în C. -N., str. Plopilor, nr.

92 și teren situat în C. -N., str. Plopilor, nr. 94, în subsidiar să se dispună acordarea de despăgubiri pentru aceste imobile conform Titlului VII din Legea 247/2005 pentru aceste imobile, obligarea pârâtului să înainteze documentația către comisia specială pentru stabilirea despăgubirilor, cu cheltuieli de judecată.

În motivare se arată că prin notificarea formulată în termen s-a solicitat restituirea în natură a imobilelor situate în C. -N., str. Plopilor, nr. 92-94, preluate prin decretul de expropriere nr. 30/1998. Prin dispoziția atacată s-a dispus restituirea prin măsuri compensatorii a cotei de ½ parte din imobilul teren și construcție situat în str. Plopilor, nr. 92.

În anul 1967 reclamanta F. H. M., împreună cu defunctul său soț, au cumpărat prin înscris sub semnătură privată imobilul din str. Plopilor, nr. 92 pe care au edificat construcția expropriată, ulterior dobândind și imobilul din str. Plopilor. nr. 94. Prețul a fost achitat în mai multe tranșe, însă prin contractul de vânzare-cumpărare autentic s-a înscris doar cota de ½ parte din imobil. Întrucât au fost cercetați de comisia de cercetare a provenienței bunurilor dobândite ilicit, nu s-a mai încheiat act autentic pentru cealaltă cotă, în anul 1970 fiind înscris sechestru asigurator asupra cotei de ½ parte din imobil.

Raportat la dispozițiile cuprinse în normele metodologice, nu se poate reține doar situația menționată în CF ca singur act justificativ. Pe de altă parte, trebuia avute în vedere disp. art. 26 alin.1 din Legea 10/2001.

În drept, au fost invocate prevederile art. 9,11, 24 și 26 din Legea 10/2001 și pct. 1 lit.a cap. I din HG 250/2007.

Pârâtul a depus întâmpinare, solicitând respingerea ca nefondată a acțiunii, apreciind dispoziția ca temeinică întrucât nu s-a justificat îndreptățirea asupra tuturor imobilelor solicitate.

Învederează că măsura de acordare a unor bunuri în compensare nu are un caracter obligatoriu, ci doar este o posibilitatea recunoscută de lege la latitudinea entității investite. Pe de altă parte, nu dețin bunuri, iar cu privire la petitul al patrulea, cererea este neîntemeiată, întrucât nu s-a dovedit un refuz al său de a se conforma disp. art. 16 din Titlul VII al Legii 247/2005, dosarului intern fiindu-i aplicabile prevederile art. 46.

Având în vedere data emiterii dispoziției și data înregistrării acțiunii, cererea a fost formulată în termen.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin Dispoziția 3992/_, reclamanților li s-a propus acordarea de despăgubiri în temeiul legii speciale prevăzute de Titlul VII din Legea 247/2005 pentru cota de ½ parte din terenul și construcția evidențiată pe parcela cu nr. top 11594, înscrisă în CF 20024 C. .

Pentru a pronunța această hotărâre, s-a avut în vedere că revendicatorii au calitatea de persoane îndreptățite, fiind foști proprietari ai imobilului revendicat, imobil a trecut în proprietatea statului în baza Decretului 30/1988, cu plata unei despăgubiri, construcțiile au fost demolate, iar în prezent terenul este ocupat de locuințe, spații verzi, garaje, alei pietonale și auto.

Prin notificarea înregistrată la BEJ Stolnean M. sub nr. 2417/2002 ( f.21), reclamanții au solicitat despăgubiri pentru imobilele situate în str. Plopilor, nr. 92-94, învederând că pentru suprafața de curte și grădină de la nr. 92 și grădină la nr. 94 nu au primit nicio despăgubire.

Analiza dispoziției denotă că în legătură cu imobilului situat în C. -

N., str. Plopilor, nr. 94, înscrisă în CF 20069, nr. top 11595 ( f. 66-67), entitatea legal investită nu s-a pronunțat.

Având în vedere Decizia RIL XX/2007 și pretențiile formulate prin cererea de chemare în judecată, instanța se va pronunța și asupra acestor pretenții.

Din cercetarea CF 20024 C., nr. top 11594, rezultă că proprietari ai imobilului au fost reclamanta și defunctul său soț F. G. ă, după care s- a dezbătut masa succesorală, calitatea de continuatori având-o reclamanții de rd.2-4 ( f.25), în cotă de ½ parte, cealaltă cotă aparținând soției lui Biro Francisc, născ. Iaksis Margareta și Jaksis R. .

Acest imobil a fost preluat, prin expropriere, prin Decretul 30/1988 ( f. 53-63). Însă în decret s-a menționat că proprietari sunt cei înscriși în CF, de la aceștia fiind preluate bunurile ( poziția 19). Proprietari ai imobilului înscris în CF 20069 C., nr. top 11595 sunt soția lui Biro Francisc, Biro Margareta, Imre R. și Iaksis Susana.

Aceste persoane sunt menționate și în decretul de expropriere sus amintit, în calitate de proprietari ai imobilului.

Reclamanții au afirmat că au dobândit în întregime imobilele arătate în cărțile funciare de mai sus, însă prin probele administrate nu s-a făcut o

astfel de dovadă, instanța apreciind că în speța de față, cuprinsul cărții funciare este cel care reflectă realitatea în legătură cu dreptul de proprietate.

Prealabil trebuie reținut că în legătură cu aceste imobile nu s-a mai formulat o altă cerere de restituire în temeiul Legii 10/2001.

Declarațiile testimoniale administrate în cauză, respectiv R. M. (

f. 94), A. ș K. Erzsebet și F. R. ( f. 96) nu sunt în măsură să probeze transmiterea dreptului de proprietate și nu îndeplinesc cerințele prevăzute de art. 24 din Legea 10/2001, așa cum este interpretat și prin normele de aplicare.

R. M. are cunoștință doar de convenția încheiată de antecesorii săi cu privire la imobilul situat în str. Plopilor, nr. 92, fără a indica nicio relație în legătură cu terenul situat la nr. 94 din str. Plopilor, mai mult arătând că nu știe să se fi înstrăinat acest imobil.

Declarația martorei A. ș nu poate fi luată în considerare, chiar dacă acesta se referă la faptul că actul a avut în vedere atât imobilul de la nr. 92, cât și cel de la nr. 94, încât nu a fost de față la încheierea convenției.

Nici martora F. nu a fost de față la încheierea acestei convenții.

Scriptul de care se prevalează reclamanții întocmit în urma unei proceduri declanșate în temeiul Legii 18/1968 ( f. 76) nu poate fi reținut ca un act care justifică dreptul de proprietate, în condițiile în care s-a dispus notarea sechestrului asigurator doar asupra imobilului înscris în CF 20024, nr. top 11594.

Faptul că pe acel formular s-a menționat domiciliul părților ca fiind C.

-N., str. Plopilor, nr. 92-94 nu are relevanță în ceea ce privește justificarea dreptului de proprietate.

Cu privire la pretențiile formulate în legătură cu imobilul construcție, acestea apar ca întemeiate, reclamanții fiind cei care au edificat construcția preluată prin decretul de expropriere. Această concluzie decurge din analiza descrierii imobilului construcție din CF, respectiv casă din cărămidă, acoperită cu țiglă, cu o cameră, mult diferită de descrierea avută în vedere în documentația aferentă în decretul de expropriere.

Declarațiile testimoniale confirmă că modificările imobilului au fost făcute de către familia F., modificări care nu au mai fost evidențiate în CF, dar care au fost avute în vedere prin decretul de expropriere.

La momentul exproprierii, pentru bunurile preluate reclamanții au primit sume de bani cu titlu de despăgubire, astfel încât este obligatoriu a se ține seama în determinarea despăgubirilor și de aceste sume.

Cererea de obligare la acordarea unor bunuri în compensare trebuie analizată prin raportare la disp. Legii 10/2001, cu modificările pe care aceasta le-a suferit prin apariția Legii 165/2013.

Este fără dubiu că art. 4 stabilește că disp. Legii 265/2013 se aplică și litigiilor pendinte, cererea reclamanților urmând a fi analizată și în raport cu aceste noi dispoziții legale.

Art. 13 al Legii 165/2013 prevede modalitatea de acordare a despăgubirilor, printre acestea nemaifiind indicate atribuirea unor bunuri și servicii așa cum prevedea legea 10/2001 în forma inițială.

Chiar dacă Legea 165/2013 nu are dispoziții cu privire la abrogarea expresă a unor dispoziții din Legea 10/2001, este evident că prin Legea 165/2013 s-a realizat o abrogare tacită a dispozițiilor contrare, nemaiputând fi acordate bunuri sau servicii în compensare.

Având în vedere aceste considerente, constatându-se îndreptățirea la măsuri reperatorii prin echivalent prin compensare în legătură cu întreg

imobilul construcție, văzând prevederile art. 3,4, 10, 26 din Legea 10/2001 și a art. 4 și 13 din Legea 165/2013, instanța va admite în parte acțiunea formulată de reclamantele F. H. M., F. I. -G., D. A. -A.

, F. H. M. -G. în contradictoriu cu P. Mun. C. -N. și în consecință va anula în parte dispoziția nr. 3992/_ emisă de P. Mun. C. -N. și va constata îndreptățirea reclamantelor la măsuri reparatorii prin echivalent, prin compensare, prin puncte prev. de cap. III din Legea 165/2013 pt. cota de 1/2 din terenul în suprafață de 700mp înscris în CF 20024 C., nr. top 11594 și pt. imobilele construcții cu suprafața desfășurată de 246,3 mp și suprafața utilă de 191,6 mp potrivit fișei imobilului din clădiri ( locuință) cu suprafața construită de 158,05 mp suprafață desfășurată de 173,95 mp, suprafață utilă de 131,25 mp și suprafață locuibilă de 71,35 mp și anexe ( grajd+ 2 magazii) cu suprafața desfășurată de 72,35 mp și suprafața utilă de 60,35 mp situate în C. -N., str. Plopilor, nr. 92 și va respinge alte pretenții ale reclamanților ca nefondate. Cererea de înaintare a documentației aferente comisiei special constituite nu este întemeiată, întrucât procedura de acordare a despăgubirilor va urma calea avută în vedere de legiuitor, fără o dispoziție specială în acest sens.

Reclamanții au făcut cheltuieli de judecată cu angajarea unui avocat în cuantum de 2000 lei și plata unor onorarii de expert.

În ceea ce privește expertizele, acestea raportat la noile dispoziții legale nu și-au mai dovedit concludența, motiv pentru care urmează ca sumele avansate să rămână în sarcina reclamanților.

În ceea ce privește onorariul de avocat culpa pârâtului este justificată în parte, în condițiile în care dispoziția nu a avut în vedere imobilul teren situat în C. -N., str. Plopilor, nr. 94 și s-a recunoscut îndreptățirea doar asupra cotei de ½ parte din imobilul construcție.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 274 C.pr.civ. va obliga pârâtul să plătească reclamanților suma de 600 lei reprezentând cheltuieli de judecată parțiale.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

Admite în parte acțiunea formulată de reclamantele F.

H. M. ,

F.

I. -G., D. A. -A., F. H. M. -G.

toți cu dom.

procesual ales în C. -N. str. Eftimie Murgu nr.2 în contradictoriu cu P. Mun. C. -N. și în consecință

Anulează în parte dispoziția nr. 3992/_ emisă de P. Mun. C.

-N. .

Constată îndreptățirea reclamantelor la măsuri reparatorii prin echivalent, prin compensare, prin puncte prev. de cap. III din Legea 165/2013 pt. cota de 1/2 din terenul în suprafață de 700mp înscris în CF 20024 C., nr. top 11594 și pt. imobilele construcții cu suprafața desfășurată de 246,3 mp și suprafața utilă de 191,6 mp potrivit fișei imobilului din clădiri (locuință) cu suprafața construită de 158,05 mp suprafață desfășurată de 173,95 mp, suprafață utilă de 131,25 mp și suprafață locuibilă de 71,35 mp și anexe (grajd+ 2 magazii) cu suprafața desfășurată de 72,35 mp și suprafața utilă de 60,35 mp situate în C. -N., str. Plopilor, nr. 92.

Respinge alte pretenții ale reclamanților.

Obligă pârâtul să plătească reclamanților suma de 600 lei reprezentând cheltuieli de judecată parțiale.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 21 Iunie 2013.

Președinte,

D. T.

Grefier,

L. M.

L.M. 25 Iunie 2013 Red DT /dact LM 7ex /_

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 314/2013. Legea 10/2001