Sentința civilă nr. 333/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 333/2013
Ședința publică de la 27 Iunie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. | -V. | B. |
Grefier C. -S. | Ș. |
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamant F. E., reclamant F. E. și pe pârât S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE LA D. C., având ca obiect Despăgubiri Legea nr.221/2009.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța constată faptul că mersul dezbaterilor și cuvântul părților pentru concluzii a fost consemnat în încheierea ședinței publice din data de_, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea de chemare inregistrata pe rolul instantei la data de 11 iunie 2012, reclamantele F. E. si F. E. au chemat in judecata paratul S. R. reprezentat prin M. F. P., solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa constate caracterul politic al pedepsei privative de libertate aplicate in anul 1956 antecesorului lor F. Arpad, precum si a masurii administrative de dislocare si stabilire domiciliu obligatoriu dispusa atat fata de antecesorii lor F. Arpad si F. L., precum si fata de reclamante personal,sa constate calitatea reclamantelor de persoane beneficiare ale drepturilor conferite de Legea 221/2009, in nume propriu si in calitate de fiice ale numitilor F. Arpad si F. L. ,sa oblige paratul la plata despagubirilor in suma de 1.000.000 lei in favoare reclamantei F. E. pentru prejudiciul moral suferit prin masurile dispuse fata de autori si despagubiri reprezentand echivalentul valorii bunurilor confiscate odata cu luarea masurilor cu caracter politic, sa fie obligat paratul la plata despagubirilor in suma de 500.000 lei in favoarea aceleasi reclamante pentru prejudiciul moral suferit prin masurile administrative cu caracter politic luate fata de reclamanta, sa oblige paratul la plata despagubirilor in suma de
500.000 lei in favoare reclamantei F. Eidt pentru prejudiciul moral suferit prin masurile dispuse fata de autori si despagubiri reprezentand echivalentul valorii bunurilor confiscate odata cu luarea masurilor cu caracter politic,sa fie obligat paratul la plata despagubirilor in suma de 500.000 lei in favoarea aceleasi reclamante pentru prejudiciul moral suferit prin masurile administrative cu caracter politic luate fata de reclamanta, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii, reclamantele au aratat ca pana in data de 1 mai 1950 au locuit impreuna cu parintii lor F. Arpad si F. L. in satul Mereni,judetul Covasna. Ca urmare a instauratii noului regim politic si a faptului ca familia lor a fost considerata una de mosieri burghezi si chiaburi, ostila noii puteri comuniste si cu activitati dusmanoase regimului, parintii lor impreuna cu reclamantele si ceilalti copii ai familiei, au fost fortati sa
paraseasca locul natal si sa-si stabileasca domicilul fortat in Simleul Silvaniei,judetul Salaj.
Ulterior dislocarii si stabilirii domiciliului fortat in Simleul Silvaniei,nivelul de trai al familiei lor a scazut dramatic, ajungand in multe situatii sa nu aiba cele necesare asigurarii traiului zilnic. Au fost obligati sa se mute intr-o incapere de vinificatie cu doua camere,fara izolatii,fara apa sau lumina electrica,un imobil insalubru care servise inainte drept grajd de animale situat la periferia orasului. Deposedati de orice mijloc de trai,familia lor a fost nevoita sa traiasca initial din mila satului,disperarea familiei lor reiesind de altfel din cuprinsul cererilor si memorilor pe care acestia l-au adresat institutiilor statului de la acea data si care au ramas fara raspuns.Unii dintre membrii familiei s-au nascut in acea perioada de timp in conditii mizere si care primejduiau sanatatea oricarei persoane,iar altii dintre ei au fost dezradacinati si nevoiti sa fie crescuti din mila altor persoane din pricina ca parintii lor nu aveau suficiente posibilitati financiare. In acest context, desi proveneau teoretic dintr-o familia care detinea pamant si mijloace de trai,urmarea masurilor dispuse fata de capul familiei lor si confiscarii intregii averi,cursul existentei lor s-a modificat raical ajungand printre cei mai saraci oameni din Simleul Silvaniei si traind o copilarie plina de privatiuni si greutati. Nici in localitatea in care au fost siliti sa se mute traiul lor nu a fost unul linistit,caci in 1956,tot din ratiuni de ordin politic si dupa o sumara perchezitie, tatal lor F. Arpad a fost arestat de catre organele securitatii si dus in detentie la Oradea o perioada de timp,familia lui ramand fara nici o sursa de venit.
Odata cu luarea masurilor de dislocare si stabilire domiciliu fortat, a fost confiscata intreaga avere a familiei, care la acea vreme cuprindea fabrica de prelucrare a lemnului detinuta de tatal lor in satul Mereni,utilajele si masinile aferente,teren si o cantitate impresionanta de lemn,moara si masina de treierat,20 de stupi de albine cu cate 4 familii fiecare, o plantatie noua si echivalentul actualizat al sumei de 580 lei grei,pe care tatal lor ii obtinuse din credit si ii folosise pentru investitii in plantatia ce a fost confiscata,suma pe care a fost nevoit sa o returneze cu titlul de imprumut si dobanzi legale. Dintre aceste bunuri,doar moara,masina de treierat,stupii de albine,plantatia si echivalentul sumei de 580 lei grei fac obiectul prezentului litigiu.
Pe parcursul intregii sale existente,tatal lor F. Arpad a fost supravegheat de organele de securitate si a facut obiectul unor delatiuni explicite ,din cuprinsul carora reiese ca opresiunile la care era supus se datorau afirmatiilor si actiuniilor sale indreptate impotriva puterii politice comuniste.
Pe fondul acestor masuri,au fost marginalizate de catre functionarii noii puteri fiind considerate elemente ostile regimului comunist de la acea data. Spre exemplu,reclamanta F. E. a fost nevoita sa dea examen de 9 ori la liceul din Simleul Silvaniei si la liceul Secuieni, Bihor. Accesul i-a fost ingaduit doar la scoala profesionala,sectia de croitorie din Simleul Silvaniei,pe care a frecventat- o timp de doi ani reusind in cele din urma sa acceada la liceul de muzica si de arte plastice din Targu-Mures pe care l-a absolvit in anul 1966.
Tot din aceasta cauza si la facultatea de arte plastice I. Andreescu din C. a fost respinsa initial, desi s-a clasat printre primii 5 concurenti. Represaliile au continuat pana aproape de anul 1989 refuzandu-i-se din motive politice accesul la Uniunea Artistilor Plastici. Reclamantele arata ca sun beneficiare al Decretului lege 118/1990,ocazie cu care s-a stabilit de altfel si caracterul politic al masurilor dispuse fata de familia lor pe care le-au descris sumar anterior.
Prejudiciile suferite ca urmare a masurii privative de libertate si administrative dispuse fata de antecesorii lor si fata de ele personal, le indreptatesc sa beneficieze de dispozitiile legii 221/2009.
In ceea ce priveste cuantumul despagubirilor solicitate, acesta este unul rezonabil si echitabil, in conditiile in care sunt aferente atat prejudiciului
moral,cat si celui material reprezentand echivalentul valorii bunurilor confiscate si pentru care nu au primit reparatii in temeiul altor legi speciale.
In conditiile in care dispozitiile art.5 alin.1 lit.a din legea 221/2009 a fost declarata neconstitutionala,cererea de chemare in judecata referitoare la despagubirile morale se intemeiaza pe dispozitiile art.5 punct.1,5 din Conventia pentru apararea drepturilor omului, art.998 Cod.Civ art.1 alin.1 si art.2 din legea 221/2009.
De asemenea,trebuie avute in vedere si principiul egalitatii in drepturi si creearea unor situatii juridice discriminatorii fata de persoanele care au obtinut hotarari definitive,daca s-ar aplica dispozitiile deciziei mai sus invocate.
Paratul a formulat intampinare la actiunea reclamantelor prin care a solicitat respingerea acesteia ca inadmisibila,prescrisa si neintemeiata. Paratul a aratat in primul rand ca actiunea reclamantelor nu are clarificata cauza juridica,intrucat temeiul juridic al actiun ii este identificat ca fiind art.998 Cod.Civ (text abrogat prin legea 287/2009),iar acest temei juridic nu poate constitui temeiul actiunii deoarece prin raportare la acesta trebuiau sa fie dovedite conditiile raspunderii civile delictuale si fata de acestea a intervenit prescriptia dreptului loa actiune. De asemenea, invocarea art.5 punctele 1,5 din
C.E.D.O nu este posibila fara determinarea cauzei juridice a actiunii din dreptul intern. Mai mult se observa ca motivele actiunii privesc fapte anterioare conventiei, astfel ca actiunea este inadmisibila pentru lipsa cauzei juridice.
In cazul in care instanta va trece peste aceasta exceptie, solicita sa se constate prescriptia dreptului la actiune,,intrucat paguba pretinsa in conditiile dreptului comun a fost cunoscuta de catre reclamante cu mult inaintea formularii prezentei actiuni.
Pe fond actiunea este neintemeiata intrucat prin actele aflate la dosar nu s-a facut dovada condamnarii si nici a stabilirii domiciliului fortat dispusa fata de reclamante sau antecesorii lor. In ceea ce priveste daunele morale, actiunea este inadmisibla intrucat articolul 5 alin.1 lit.a din legea 221/2009 a fost declarat neconstitutional. In ceea ce priveste despagubirile pentru daunele materiale dispozitiile art.5 lit.b din legea 221/2009 permit despagubirea numai pentru bunurile imobile confiscate nu si pentru cele mobile.
Analizand probatoriul administrat in cauza instanta constat urmatoarele:
Din actele de stare civila depuse la filele 9-13 dosar, rezulta ca reclamantele sunt fiicele lui F. Arpad si F. L., sunt nascute in 1945 reclamanta F. E. si in anul 1946 F. E., iar parintii acestora au decedat, tatal in anul 1978 iar mama in anul 1989.
Prin cererea de chemare in judecata, reclamantele au aratat ca parintii lor au fost supusi masurilor administrative de dislocare si stabilire domiciliu obligatoriu, masura dispusa in anul 1950.
Instanta a solicitat de la C.N.S.A.S comunicarea in copie a dosarelor detinute in legatura cu numitii F. Arpad si F. L. . Referitor la F. Arpad s- a comunicat copia dosarului informativ,insa din cuprinsul acestuia rezulta ca se refera la o perioada ulterioara anului 1956 cand sotii F. locuiau deja in Simleul Silvaniei si nu la perioada anului 1950 cand sotii F. locuiau in Meren,jud.Covasna. Institutia solicitata a comunicat instantei ca dosarul transmis este singurul pe care il detin referitor la antecesorii reclamantelor.
Astfel existenta masurii administrative nu rezulta din inscrisurile comunicate la dosar,insa instanta apreciaza ca aplicarea acestei masuri fata de antecesorii reclamantelor si fata de refclamante personal,care la acea vreme erau minore in intretinerea parintilor lor, rezulta din declaratiile martorilor Bocsa I. (fila 100),F. Albert Bela(fila 129) si decizia numarul 496/_ emisa de catre D.G.M.P.S C. (fila 54), probe din care rezulta ca in anul 1950 sotii F. Arpad si F. L. impreuna cu copii lor ,printre care si reclamantele
au fost dislocati din localitatea de domiciliu satul Meren,jud.Covasna si stramutati in localitatea Simleul Silvaniei,judetulu Salaj din considerente de ordin politic, fiind socotiti ostili noului regim instaurat. Masurile administrative au dainuit in timp pana in anul 1963.
Potrivit dispozitiilor art.4 alin.1 din legea 221/2009 persoanele care au fost supuse masurilor administrative cu caracter politic, altele decat cele prevazute de art.3 din legea 221/2009 sau in cazul decesului acestora,descendentii lor pana la gradul 2 inclusiv, pot solicita instantei sa constate caracterul politic al masurii.
Vazand starea de fapt ce rezulta din probe si prevederile legale invocate, instanta va admite in parte actiunea reclamantelor si in consecinta va constata caracterul politic al masurii administrative a stramutarii din comuna Mereni,jud.Covasna in Simleul Silvaniei,jud.Salaj, aplicatA reclamantelor si antecesorilor acestora F. Arpad si F. L. in perioada 1950-1963.
Reclamantele au solicitat sa se constate si caracterul politic al arestarii dispusa in anul 1956 impotriva antecesorului sau,insa aceasta pretentie este neintemeiata, intrucat nu s-a dovedit aplicarea acestei masuri.
In ceea ce priveste despagubirile, instanta retine urmatoarele:
Cererea privind desagubirile pretinse cu titlul de daune morale in temeiul art.5 lit.a din Legea 221/2009 este neintemeiata, deoarece prin Decizia nr.1358/2010 a Curtii Constitutionale acest text legal a fost declarat neconstitutional, astfel incat, vazand dispozitiile art.31 din Legea 47/1992, pretentia a ramas lipsita de temei legal,textul legal incetandu-si efectele.
Aceeasi pretentie intemeiata pe dispozitiile de drept comun este prescrisa prin raportare la dispozitiile art.1,3,7 din decretul 167/1958, actiunea fiind introdusa cu mult peste termenul de 3 ani din momentul in care reclamantele au recunoscut paguba.
Perioada regimului comunist poate fi socotita un termen in care cursul prescriptiei este suspendat, Situatia putand fi incarata in prevederile art.13 alin.1 lit.a din Decretul 167/1958, insa odata cu instaurarea regimului democratic, a disparut orice constrangere care impiedicau reclamantele sa actioneze pe cale judiciara pentru recuperarea pagubei.
Pentru considerentele aratate, va fi admisa exceptia p[rescriptiei dreptului la actiune pentru despagubirile morale intemeiate pe dispozitiile dreptului comun. Si in consecinta va fi respinsa cererea pe aceasta exceptie. In ceea ce priveste despagubirile pentru daunele materiale, instanta retine urmatoarele:
Pretentiile pentru bunurile mobile sunt neintemeiate, avand in vedere ca prin Decizia 6 /2013 data de Inalta Curte de Casatie si Justitie in recurs in interesul legii, obligatorie pentru instante, s-a statuat ca Legea 221/2009 prin articolul 5 alin.1 lit.b permite acordarea despagubirilor exclusiv pentru bunurile imobile. Asadar mai pot ramane in discutie despagubirile pentru bunurile imobile, respectiv moara.
Cu ocazia administrarii expertizei,reclamantele au pretins ca aceasta moara era inclusa in cladirea de locuit si confiscata odata cu aceasta.
In fotografia de la fila 45 ,depusa de reclamante in probatiune, se face mentiunea olografa ca aceasta ilustreaza moara si cazanul cu aburi. Din fotografie rezulta ca moara este un utilaj conectat la cazanul cu aburi si nicidecum o cladire. Astfel ,moara intra in categoria bunurilor mobile, care nu sunt restituibile in temeiul legii 221/2009.
Pentru considerentele retinute, pretentiile reclamantelor la despagubiri urmeaza sa fie respinse potrivit dispozitivului sentintei.
In temeiul dispozitiilor art.274 si 276 Cod.Pr.Civ. instanta va obliga paratul sa plateasca reclamantelor suma de 1000 lei reprezentand cheltuieli partiale de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantele F. E. cu dom. in
C. -N., str. S. nr. 25 și F. E. cu ultima resedinta in C. -N., Allea
nr. 5 ap. 30 împotriva pârâtului S. R. prin M.F.P. cu sediul procesual ales la D.G.F.P. C. .
Constată caracterul politic al măsurii administrative a strămutării din comuna Mereni, jud. Covasna în Șimleul Silvaniei, aplicată reclamantelor și antecesorilor acestora F. Arpad și F. L. în perioada 1950/1963.
Admite excepția dreptului la acțiune în despăgubiri întemeiată pe dispozițiile dreptului comun - art. 998 C. civil și respinge pretențiile reclamantelor la despăgubiri întemeiate pe aceste dispoziții legale.
Respinge ca neîntemeiate pretențiile reclamantelor la despăgubiri în temeiul disp. Legii 221/2009.
Obligă pârâtul să plătească reclamantelor suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 27 Iunie 2013.
Președinte,
-V. B.
Grefier,
C. -S. Ș.
C.Ș. 01 Iulie 2013
| ← Încheierea civilă nr. 283/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009 | Sentința civilă nr. 2932/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009 → |
|---|
