Sentința civilă nr. 351/2013. Anulare act
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
SENTINȚA CI VILĂ NR. 351/r
Ședința publică din 26 iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: P. M. B.
Judecător: P. G. G. Judecător: Ț. D.
G. ier: O. V.
Pe rol este pronunțarea asupra contestației în anulare formulată de contestatorul F. I., cu domiciliul în localitatea V. I., nr. 246, județul M.
, împotriva deciziei civile nr. 602/R din_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._, având ca obiect anulare act.
Se constată că dezbaterile în cauză au avut loc la termenul de judecată din_, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise s-a amânat pronunțarea pentru termenul din_, iar apoi pentru termenul de azi.
În urma deliberărilor instanța a pronunțat decizia civilă de față.
T. ,
Deliberând asupra contestației în anulare formulate de contestatorul F.
I. constată următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul T. ui M. la data de_ înregistrată sub nr._, contestatorul F. I. a formulat, în temeiul art. 318 alin. 1 teza I și a art. 319 alin. 1 C.proc.civ., contestație în anularea Deciziei civile nr. 602/R pronunțată la data de_ în dosarul nr._ .
S-a solicitat ca după anularea Deciziei atacate, să se rejudece în fond cererea și să se admită recursul declarat astfel cum acesta a fost formulat.
În motivarea cererii s-a arătat că soluția pronunțată de instanță este rezultatul unei erori materiale.
S-a arătat pe de o parte că instanța a soluționat în mod greșit excepția calității procesuale active a reclamanților-intimați, deoarece s-a menționat că acestora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, însă aceasta constituie o
greșeală materială. Intimații nu au susținut acest fapt și nici nu figurează în procesul-verbal atacat.
Pe de altă parte s-a arătat că defuncta A. Anuța a fost "rebotezată";, în motivarea Deciziei atacate, aceasta fiind menționată ca fiind A. Anuța.
Sub un al doilea aspect invocat de contestator, s-a arătat că, instanța a reținut în mod greșit că sancțiunea ce trebuie aplicată actului în litigiu este nulitatea absolută. S-a susținut că procesul-verbal de punere în posesie este afectat de vicii de formă, fapt reținut chiar și în motivarea deciziei pronunțate de instanță în recurs. În măsura în care se vorbește de vicii de formă sau de vicii de altă natură cum ar fi vicierea consimțământului, nu poate fi vorba de o nulitate absolută ci de nulitatea relativă a actului.
Contestatorul a mai învederat instanței faptul că nulitatea relativă este operantă atunci când se încalcă fie o normă juridică imperativă fie un drept legal stabilit, fie obținerea unui drept cu privire la care nu există îndreptățire.
Sub un alt aspect s-a arătat că instanța în recurs și-a întemeiat motivarea pe dispozițiile HG 131/1991, deși acest act normativ a fost abrogat potrivit art.
83 al HG 1172/1991, act normativ publicat în Monitorul Oficial din 21 decembrie 1991. Procesul-verbal depunere în posesie a fost eliberat la data de_, fiind supus acestei reglementări.
S-a mai arătat că art. 33 alin. 3 din HG 1172/2001, abrogat de HG 890/2005 arată că procesul-verbal de punere în posesie se semnează de Primar, secretar, proprietar și specialistul în măsurători topografice. Procesul-verbal atacat a fost semnat de ultimii 3, însă în cazul primarului care era plecat în delegație, funcția acestuia era una vacantă și astfel, s-a arătat că, în speță era aplicabilă dispoziția cuprinsă în art. 72 din legea 215/2001.
În concluzie s-a solicitat admiterea contestației în anulare formulată.
La data de 30 ianuarie 2013, la dosarul cauzei a fost depusă întâmpinare din partea intimaților B. G. și Michnea V., aceștia solicitând respingerea contestației în anulare formulate.
S-a arătat în esență faptul că inadvertența A. Anuța-A. Anuța este o eroare de dactilografiere, iar nu eroare materială.
S-a mai arătat că celelalte motive invocate de contestator sunt în fapt motivele de recurs care au fost reiterate în contestația în anulare, aceasta fiind inadmisibilă.
În privința interesului și a calității procesuale active s-a arătat că M.
V. a depus la dosarul cauzei contractul de vânzare-cumpărare pentru suprafața de 14 ari, dintre care 2 ari fac obiectul procesului-verbal depunere în posesie care a fost atacat.
În privința nulității, s-a arătat că cererea de chemare în judecată și precizarea acesteia a vizat constatarea nulității absolute a procesului-verbal depunere în posesie, acțiunea fiind întemeiată pe dispozițiile art. III alin. 1 și 2 din Legea 169/1997, astfel că sub acest aspect fiind vorba de o nulitate absolută, acțiunea este imprescriptibilă.
În fine s-a arătat că este inadmisibilă contestația în anulare în măsura în care se încearcă repunerea în discuție a unor probleme de fond care au fost soluționate irevocabil de instanță.
La data de_, la dosarul cauzei contestatorul F. I. a depus răspuns la întâmpinare, atașând și un set de înscrisuri (f.35-39).
La 7 iunie 2013, la dosarul cauzei C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor V. I. a arătat că procesul-verbal care face obiectul litigiului a fost revocat printr-un alt proces-verbal raportat la Hotărârea Comisiei Județene M. pentru stabilirea dreptului de proprietate nr. 3250/2013, prin care a fost validat amplasamentul terenului în litigiu.
La data de 20 iunie 2013, la dosarul cauzei a fost depusă, în copie, acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei S. M. sub nr._ .
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de contestație în anulare invocate, instanța reține următoarele:
Motivul invocat de contestator pentru admiterea cererii, astfel cum a fost precizat expres, îl constituie prevederile art. 318 alin. 1 teza 1 C.proc.civ., respectiv acela al erorii materiale. S-a susținut că soluția dată de instanța de recurs atât excepției lipsei calității procesuale active, cât și modul de soluționare a cererii este rezultatul unei erori materiale.
În dispozitivul deciziei atacate instanța a arătat că se respinge recursul declarat de recurentul F. I. împotriva Sentinței civile nr. 3201 pronunțate la data de 8 noiembrie 2010 de Judecătoria Sighet M. în dosarul nr._ .
Potrivit art. 318 alin. 1 teza 1 C.proc.civ. "Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale";, iar greșeala materială este greșeala procedurală de fapt, de o asemenea gravitate încât a avut ca și consecință darea unei alte hotărâri. Legea are în vedere doar astfel de greșeli de fapt. Atunci când instanța a avut în vedere un anumit element pe care își bazează soluția nu mai poate fi vorba de o greșeală materială, astfel că modul de interpretare a probelor, interpretarea faptelor ori a unor dispoziții legale sau incidente procedurale ori repunerea în discuție a soluției date de instanța de recurs nu vor putea fi reținute ca fiind greșeli materiale. Contestația în anulare nu se poate transforma în calea de atac a recursului împotriva deciziei pronunțată de instanță în recurs.
Contestatorul a arătat că, în mod greșit a reținut instanța de recurs, că reclamanții au calitate procesuală activă, că temeiul de drept al nulității absolute, prin prisma aplicării art. III din Legea 167/1997 și a HG 131/1991 nu a fost corect reținut, iar HG 131/1991 nu este aplicabilă speței.
Instanța constată că aspectele invocate de contestator nu constituie greșeli materiale în înțelesul art. 318 alin. 1 ci, prin formularea acestor apărări sunt vizate alte aspecte care nu se încadrează în noțiunea de greșeală materială. În ceea ce privește menționarea în considerentele hotărârii atacate a faptului că defuncta A. Anuța se numește A. Anuța, această eroare nu poate fi considerată eroare materială în sensul art. 318 alin. 1 C.proc.civ., ci eventual
eroarea materială cu privire la numele părților putând fi îndreptată în cadrul procedurii reglementate de art. 281 C.proc.civ.
Intimații B. G. și Michnea V. au solicitat obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată, sens în care au atașat dosarului cauzei chitanța nr. 372/_ (f.41) reprezentând onorariul avocațial în valoare de 1.000 lei.
Având în vedere prevederile art. 274 C.proc.civ., instanța va admite această solicitarea constatând că în prezenta cauză contestatorul F. I. a căzut în pretenții.
Reținând cele de mai sus, instanța consideră contestația în anulare formulată de contestatorul F. I. împotriva Deciziei Civile nr. 602/R/_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ neîntemeiată, astfel că aceasta va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul F. I. domiciliat în V. I. nr. 246 jud. M. împotriva Deciziei civile nr. 602/R pronunțată la data de 19 septembrie 2012 de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ .
Obligă contestatorul la plata sumei de 1000lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea intimaților B. G. și Michnea V. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26 iunie 2013.
Președinte | Judecători | G. ier | |||
P. M. | B., P. G. G. | , Ț. | D. O. | V. |
(concediu de odihnă, semnează (concediu de odihnă, semnează (Președintele T. ui M. ) Președintele T. ui M. )
Red./dact./M.B.P./_ / 2ex.
| ← Decizia civilă nr. 467/2013. Anulare act | Decizia civilă nr. 246/2013. Anulare act → |
|---|
