Sentința civilă nr. 447/2013. Obligatie de a face
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 447
Ședința publică de la 24 Septembrie 2013 Completul constituit din: PREȘEDINTE A. -F. D.
Grefier D. I. D.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții S. I. și S. R. și pe pârât C. L. PENTRU S. D. DE P. P. A. T., pârât P. M. C. -N., pârât C. J. PENTRU S. D. DE P.
P. A. T., pârât P. J. C., pârât C. C. PENTRU S. D.
, D. C. A. N. PENTRU R. P., având ca obiect ";obligație de a face";.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanții prin apărător, avocat Cleopatra Cătană, ce depune la dosarul cauzei delegație de substituire a doamnei avocat Daciana Paler Groșan și împuternicire avocațială CJ/438254/2013, lipsă fiind restul părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Tribunalul, față de prevederile art. 130 Cod Procedură Civilă, raportat la art.131 Cod Procedură Civilă, pune în discuție exccepția necompetenței materiale a Tribunalului C., invocată și în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei de către C.
L. pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 de pe lângă Consiliul Local al mun. C. -N.
.
Apărătorul reclamanților, raportat la prevederile art. 99 alin. 2 din Noul Cod de Procedură Civilă, arată că, în opinia sa, competența este a Judecătoriei C. -N.
.
Tribunalul reține cauza în pronunțare pe excepția necompetenței materiale.
TRIBUNALUL
Prin acțiunea formulată de reclamantele S. I. și S. R., ambele cu domiciliul în C. -N., str. D., nr. 76B, jud. C., în contradictoriu cu C.
Pentru S. D. de P. P. A. T., cu sediul în C. -N., str. M., nr. 3, jud. C., P. Municipiului C. -N., cu sediul în C. -N., str.
, nr. 3, jud. C., C. J. pentru S. D. de P. P. A. T.
,cu sediul în C. -N., b-dul 21 D. 1989, nr. 58, jud. C., P. J. C. ,cu sediul în C. -N., b-dul 21 D. 1989, nr. 58, jud. C., C. C. pentru S.
, din cadrul A. N. pentru R. P., cu sediul în B.
, C. F., nr. 202, sector 1, acestea au solicitat:
Obligarea Comisiei locale să soluționeze cererea de reconstituire formulată de către reclamante în baza prevederilor Legii 247/2005 prin emiterea unei propuneri pe care să o înainteze spre validare, împreună cu întreaga documentație, Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Obligarea Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de prooprietate asupra terenurilor să emită o hotărâre de validare a propunerii Comisiei locale
În situația în care hotărârea de validare se referă la restituirea în natură, obligarea Instituției P. ui J. C. să emită Ordin în acest sens.
În situația în care hotărârea de validare se referă la plata de despăgubiri, obligarea Instituției P. ui J. C. să înainteze A. N. pentru
R. P., respectiv Comisiei Centrale pentru S. D. întreaga documentație pentru finalizarea procedurii de despăgubire prin echivalent, conform Titlului VII al Legii 247/2005.
obligarea Comisiei Centrale pentru S. D. din cadru A. N. pentru R. P. să analizeze, să evalueze dosarul precum și să emită decizie reprezentând titlul de despăgubire.
Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii au arătat următoarele:
Imobilul situat în C. -N., fosta str. Borhanci, nr. 33, încris în CF nr. 6712, top. Nr. 14070/1, imobil expropriat de Statul Român, a fost proprietatea antecesorilor subsemnatului defuncții S. G. și soția Carolina.
Arată că reclamantele S. I. și S. R. sunt moștenitoare ale defuncților S. G. și soția Carolina, conform actelor de stare civilă anexate prezentei cereri și au formulat cererea de restituire cu nr._, cererea fiind depusă la instituția competentă împreună cu toate actele necesare în vederea soluționării.
Ca urmare a emiterii Decretului nr. 64 din 31 august 1969 emis de Consiliul de stat al R.S.R., poziția nr. 7, din anexă, dreptul de proprietate asupra imobilului anterior identificat a fost preluat cu de către Statul Român, această operațiune fiind menționată în Cartea funciară nr. 6712, imobilul fiind preluat abuziv de stat.
La data de_ am formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în conformitate cu prevederile Legii 247/2005, cerere care nu a fost soluționată până în prezent.
Conform prevederilor HG 890/2005, pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a loturilor proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, completată și modificată, C. locală are obligația de a prelua și analiza cererile pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, precum și de a înainta și prezenta spre aprobare Și validare Comisiei județene situațiile definitive împreună cu documentația necesară.
Conform aceleiași hotărâri de guvern, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor are obligația să analizeze propunerile primite de la
C. locală de fond funciar.
După analizare C. județeană, este obligată să valideze prin hotărâre sau să invalideze propunerile făcute de C. locală în termen de 30 de zile de la primirea și transmită prin delegat în termen de 3 zile Comisiei municipale.
Conform prevederilor Titlului VII din Legea nr. 247/2005 cu modificările și completările ulterioare s-a instituit o procedură administrativă în virtutea căreia ";Deciziile/dispozițiile emise de entitățile investite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor administrației publice centrale învestite cu soluționarea notificărilor și în care s-au consemnat sume care urmează a se acorda ca despăgubire, însoțite, după caz, de situația juridică actuală a imobilului obiect al restituirii și întreaga documentație aferentă acestora, inclusiv orice înscrisuri care descriu imobilele construcții demolate depuse de persoana îndreptățită și/sau regăsite în arhivele proprii, se predau pe baza de proces-verbal de predaie-primire Secretariatului Comisiei
Centrale, pe județe, conform eșalonării stabilite de aceasta, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi."
Arată că de la data cererii de restituire formulată de recurente au trecut aproape 8 ani, perioadă în care dosarul nu a fost soluționat până în prezent, dosarul rămânând în nelucrare deși prevederile HG 890/2005 precum și prevederile art. 131 si respectiv art. 16 alin. (5) si (7) din Titlul VII
al Legii nr.247/2005, obligă la evaluarea bunului și la finalizarea procedurii de restituire în natură sau despăgubire, într-un termen rezonabil, potrivit jurisprudentei CEDO, pronunțată în aplicarea art. 6 Paragraf 1 din Convenție și art.l din Protocolul nr. 1 la Convenție.
Este adevărat faptul că în ce privește procedura de acordare a despăgubirilor, aceasta este temporar suspendată conform prevederilor OUG 4/2012, până la data de_, însă acest aspect consideră că nu justifică încetarea oricărui demers administrativ din partea pârâtelor, cărora le incumbă obligația de a o finaliza cu o hotărâre și de a transmite această hotărâre mai departe, autorității competente.
În drept, prevederile Legii 247/2005, HG 890/2005, art.194 și urm., art. 451 din Noul cod de procedură civilă.
Împotriva acestei cereri a formulat întâmpinare C. L. pentru Aplicarea Legii nr. 18/1991 de pe lângă Consiliul Local al municipiului C. -N. reprezentata prin Președinte, E. Boc, cu sediul in str. M. nr. 1-3, prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamanților S. I. ș.a. ca neîntemeiată.
În motivare arată că:
Prin acțiunea introductiva de instanța reclamantele solicita instanței sa dispună obligarea paratei "C. L. C. -N., sa soluționeze cererea de reconstituire formulata de reclamante in baza Legii nr. 247/2005, prin emiterea unei propuneri pe care sa o inainteze spre validare impreuna cu intreaga documentație Comisiei Județene.
Fata de acestea, in principal invoca excepția necompetentei materiale a Tribunalul Cluj, raportat la faptul ca, temeiul de drept al acțiunii este Legea nr. 247/2005, litigiu este fond funciar, iar portivit art. 53 din Legea nr. 18/1991, republicata si actualizata, se acorda Judecătoriilor plenitudinea de jurisdicție in ceea ce privește cererile care vizează fondul funciar.
Reclamanții S. I. s.a au formulat in baza Legii nr. 247/2005 cererea cu nr. 72040/2005, prin care solicita suprafața de teren, de 2707 mp, situata in str. Borhanci nr. 33.
Pe fondul cauzei, învederează instanței faptul ca, terenul in litigiu, respectiv nr. Topo 14079 a trecut in proprietatea Statului in baza Decretului de expropriere nr.64/1966 astfel ca, potrivit reglementarii Legii nr. 18/1991, acesta nu face obiectul legilor fondului funciar, fiind reglementat de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al terenurilor care au tost expropriate.
Potrivit art. 6 alin. 2 din Legea nr. 213/1998, bunurile preluate de stat fara un titlu valabil, inclusiv cele obținute prin vicierea consimțământului pot fi revendicate de foștii proprietari sau succesorii acestora, daca nu fac obiectul unor legi speciale de reparație.
Rezulta așadar ca persoana îndreptatita la restiuirea unui imobil nu are drept de opțiune intre a promova o acțiune de drept comun sau a parcurge procedura reglementata de Legea nr. 10/2001.
Astfel învederează instanței faptul ca, terenul aflat in litigiu a fost expropriat, pentru utilitate publica, este supus regimului juridic reglementat de legea nr. 10/2001, si nicidecum al Legii nr. 18/1991.
De altfel pentru acest teren reclamantele nu fac dovada calității de persoane îndreptățite după toți proprietarii de carte funciara de la care terenul a fost expropriat.
In alta ordine de idei, invederează instanței faptul ca, in conformitate cu art 4, din Legea nr. 165/2013, potrivit căruia "Dispozițiile prezentei legi se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza M. Atanasiu și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei, coroborat cu articolul 7(1) "Până la întocmirea situației centralizatoare la nivel local, se suspendă emiterea hotărârilor de valMare/invalidare de către comisiile județene de fond funciar sau, după caz, de către C. de Fond Funciar a Municipiului B., eliberarea titlurilor de proprietate, punerea în posesie de către comisiile locale de fond funciar, precum și orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar", motiv pentru care C. L. de fond funciar va soluționa cererea respectând prevederile legale mai sus amintite.
Având in vedere aceste aspecte, solicita instanței respingerea acțiunii reclamantelor principal pe cale de excepție, iar in subsidiar ca neintemeiata.
Împotriva cererii a formulat întâmpinare P. Municipiului C. -N., E. Boc, cu sediul în str. M., nr. 1-3, prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantelor pe cale de exccepție.
În motivare a arătat că prin acțiunea introductiva de instanța reclamanta solicita instanței sa dispună obligarea paratei C. L. C. -N. sa solutioneze cererea de reconstituire formulata de reclamanta in baza Legii nr. 247/2005, prin emiterea unei propuneri pe care sa o inainteze spre validare împreuna cu intreaga documentație Comisiei Județene.
Fata de aceste solicitări ale reclamanților, invoca excepția lipsei calității procesuale pasive a P. ui Municipiului Clui-N., motivat de faptul ca, potrivit prevederilor Legii nr.18/1991 si HG nr. 890/2005, art. 5, lit. I " Comisiile locale pun in posesie, prin delimitarcia in teren, persoanele indreptatite sa primească terenul, completează fisele de punere in posesie a acestora, după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute si le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competentelor ce le revin", si nu primarul municipiului C. -napoca, motiv pentru care invocam excepția lipsei calității procesuale pasive a P. ui municipiului C. -N. .
Având in vedere aceste aspecte, solicita respingerea acțiunii fata de P. Municipiului C. -N. .
Împotriva cererii reclamantelor a formulat întâmpinare C. C. pentru
D., prin care solicită admiterea excepției prematurității cererii introductive și în subsidiar respingerea cererii reclamantelor ca neîntemeiată.
În motivare arată că: în fapt, prin cererea introductivă de instanță, cerere înregistrată pe rolul Tribunalului C., reclamantele solicită ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună:
obligarea pârâtei C. C. pentru S. D. la analizarea și evaluarea dosarului și emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire;
obligarea pârâtei la plata cheltuieli or de judecată.
Referitor la excepția prematurității cererii introductive formulată de reclamante:
Solicită instanțe să constate că aceasta este prematur introdusă, iar în subsidiar neîntemeiată, centru următoarele considerente:
În Monitorul Oficial nr. 278/_, a fost publicată Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România.
Față de această nouă legiferare intervenită în material restituirii proprietăților, arată că supun atenției instanței prevederile art. 4, potrivit căruia noile dispoziții legale sunt aplicabile și cauzelor ce au ca obiect restituirea imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanțelor.
Având în vedere dispozițiile legislației Fondului Funciar astfel cum au fost modificate și completate prin Legea nr. 165/2013, învederează instanței că procedura soluționării cererilor de reconstituire presupune parcurgerea unei proceduri administrative care se desfășoară în fața comisiile; de fond funciar (a) și o procedură administrativă de acordare a despăgubirilor care se va desfășura în fața Comisiei N. pentru Compensarea Imobilelor și a Secretariatului acesteia.
In termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale se constituie, prin ordin al prefectului, C. locală pentru inventarierea terenurilor
în termen de 180 de zile de la data constituirii, comisia C. locală pentru inventarierea terenurilor întocmește, conform normelor de aplicare a prezentei legi, situația terenurilor agricole, cu sau fără investiții, și forestiere, aflate în domeniul public sau privat al statului sau, după caz, al unității administrativ-teritoriale care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativ-teritorială. Situația se vizează de Agenția Națională de cadastru și Publicitate Imobiliară și se transmiți comisiei județene de fond funciar sau, după caz, Comisiei de Fond Funciar a Municipiului B. .
C. județeană de fond funciar iau, după caz, C. de Fond Funciar a Municipiului B. centralizează situaț iile întocmite la nivelul unităților administrativ-teritoriale în termen de 30 de zile de la primirea acestora. Rezultatul centralizării se transmite Agenției Domeniilor Statului și
A. N. pentru R. P. .
în termen de 60 de zile de la data primirii situațiilor centralizate pe fiecare județ, Agenția Domeniilor Statului și Autoritatea Națională pentru R. P. demarează procedurile legale necesare în vederea schimbării regimului juridic al terenurilor ce fac obiectul situației centralizatoare, aflate în proprietatea publică a statului, și trecerii acestora, în condițiile legii, în proprietatea privată a statului pentru a fi afectate restituirii în natură sau, după caz, valorificării punctelor acordate potrivit prezentei legi. Până la întocmirea situației centralizatoare la nivel local, se suspendă emiterea hotărârilor de validare/invalidare de către comisiile județene de fond funciar sau, lupă caz, de către C. de Fond Funciar a Municipiului B., eliberarea titlurilor de proprietate, punerea în posesie de către comisiile locale de fond funciar, precum și orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar.
în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, comisiile locale de fond funciar au obligația de a centraliza toate cererile de restituire nesoluționate, în vederea stabilirii suprafeței de teren necesare în vederea finalizării procesului de restituire. Pentru inventarierea terenurilor se au în vedere: a)cererile din dosarele nesoluționate la nivelul comisiei locale; b)cererile din dosarele transmise comisiei județene sau, după caz, Comisiei de Fond Funciar a Municipiului B., cu propuneri de despăgubiri; c)cererile din dosarele înregistrate la Autoritatea Națională pentru R. P., în cazul în care persoanele îndreptățite optează, în condițiile art. 42 din lege, pentru returnarea dosarului la comisia Vocală, în vederea atribuirii de teren; d)hotărârile definitive și irevocabile pronunțate de instanțele judecătorești, având ca obiect restituirea unor suprafețe de teren; e)cererile care au stat la baza dosarelor validate de comisiile județene sau, după caz, de C. de Fond Funciar a Municipiului B. și aflate la comisiile locale în vederea constituirii dosarelor de despăgubire.
În situația în care restituirea terenurilor agricole pe vechile amplasamente nu este posibilă, după validarea întinderii dreptului lor de proprietate de către comisiile
județene de fond funciar sau, după caz, de către C. de Fond Funciar a Municipiului B., fostului proprietar sau moștenitorilor acestuia li se va atribui un teren pe un alt amplasament, în următoarea ordine: a) pe terenurile din rezerva comisiei locale de fond funciar; b) pe islazul comunal; c) pe terenul proprietate publică, trecut în condițiile legii în proprietatea privată a statului, sau pe terenul proprietate privată a statului, care a fost administrat pe raza unității administrativ- teritoriale de institute, stațiuni de cercetare și alte instituții publice; d) pe terenul proprietate publică, trecut în condițiile legii în proprietatea privată a statului, sau pe terenul proprietate privată a statului, care a fost administrat de institute,stațiuni de cercetare și instituții publice pe raza localităților învedinate, aflate în același județ.
Cu privire la cea de-a doua procedură (b), art. 16 din Capitolul III al Legii nr. 165/2013 prevede că cererile de restituire care nu pot fi soluț ionate prin restituire în natură la nivelul entităț ilor învestite de lege, se soluț ionează prin acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte. Pentru atingerea finalităț ii legale, trebuie parcurse mai multe etape, după cum urmează:
Etapa transmiterii și a înregistrării dosarelor:
în vederea finalizării procesului de restituire In natură sau, după caz, în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, se constituie C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, denumită în continuare
Națională, care funcționează în subordinea Cancelariei Primului-Ministru și are, în principal, următoarele atribuții: a) validează/invalidează în tot sau în parte deciziile emise de entitățile învestite de lege care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii; b) dispune emiterea deciziilor de compensare a imobilelor; c) asigură coordonarea procesului de licitare/atribuire a imobilelor din Fondul național al terenurilor agricole și al altor imobile; d) ia alte măsuri legale necesare aplicării prezentei legi. C. Națională preia atribuțiile Comisiei Centrale pentru S.
și funcționează până la finalizarea procesului de retrocedare.
în vederea acordării de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, entitățile învestite de lege transmit Secretariatul Comisiei N. deciziile care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, întreaga documentație care a stat la baza emiterii acestora și documentele care atestă situația juridică a mobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, inclusiv orice înscrisuri cu privire la constecții demolate. Deciziile entităților învestite de lege vor fi însoțite de înscrisuri care atestă imposibilitatea atribuirii în compensare totală sau parțială a unor alte imobile/bunuri/servicii disponibile dețpsîte de entitatea învestită de lege.
Comisiile județene de fond funciar și C. de Fond Funciar a Municipiului
B. pot propune Comisiei N. soluționarea cererilor de retrocedare prin acordare de măsuri compensatorii potrivit prezentei legi numai după epuizarea suprafețelor de teren agricol afectate restituirii în natură, identificate la nivel local.
Etapa analizării dosarelor de către Secretariatul Comisiei N. :
Persoanele îndreptăț ite pot opta pentru returnarea dosarelor înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru S. D. către comisiile locale de fond funciar în vederea restituirii în natură a terenurilor, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Pot opta pentru returnarea dosarelor ș a comisiile locale de fond funciar ș i persoanele care nu au valorificat titlurile de despăgubire emise de C. C. pentru S. D. .
Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru S. despăgubirilor pentru care nu se exercită opț iunea de returnare către comisiile locale de fond funciar se transmit Secretariatului Comisiei N., în vederea soluț ionării potrivit prevederilor prezentei legi.
Secretariatul Comisiei N., în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenț ei dreptului persoanei care se
consideră îndreptăț ităla măsuri reparatorii. Pentru clarificarea aspectelor din dosar, Secretariatul Comisiei N. poate solicita documente în completare entităț ilor învestite de lege, titularilor dosarelor ș i oricăror altor instituț ii care ar putea deț ine documente relevante.
Se instituie un termen de decădere în procedura administrativă, de 90 de zile, în care persoanele care se consideră îndreptățite pot completa cu înscrisuri dosarele depuse la entitățile învestite de lege. Termenul curge de la data la care persoanei i se comunică în scris documentele necesare soluționării cererii. Termenul de 90 de zile poate fi prelungit la cererea scrisă a persoanei care se consideră îndreptățită sau a reprezentantului legal, prin decizia conducătorului entității învestite de lege sau a persoanei împuternicite de către acesta, o singură dată, pentru o perioadă de 60 de zile, în situația în care persoana care se consideră îndreptățită face dovada efectuării unor demersuri privind completarea dosarului în raport cu alte instituții.
Etapa evaluării imobilului imposibil de restituit în natură:
E. luarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei N. și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu. Numărul de puncte se stabilește după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat.
Etapa soluționării cererii de restituire:
Dosarele înregistrate Ia Secretariatul Comisiei Centrale pentru S. D. vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate în termen de 36 de luni. Dosarele care vor fi transmise Secretariatului Comisiei N. ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data înregistrării lor, cu excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate în termen de 36 de luni.
Ulterior verificării și evaluării, la propunerea Secretariatului Comisiei N., C. Națională validează sau invalidează decizia entității învestite de lege și, după caz, aprobă punctajul
în cazul validării deciziei entității învestite de lege, C. Națională emite decizia de compensare prin puncte a imobilului preluatin mod abuziv.
Decizia de compensare emisă de C. Națională se comunică persoanelor îndreptățite, în termen de 45 de zile de la data emiterii.
Decizia de invalidare emisă de C. Națională se motivează și se comunică atât titularilor, cât și entităților învestite de lege, în termen de 60 de zile de la data emiterii.
Punctele acordate prin decizia de compensare pot fi valorificate prin achiziționarea de imobile din Fondul național la licitația publică națională, începând cu dată de 1 ianuarie 2016.
In termen de 3 ani de la emiterea deciziei de compensare prin puncte, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2017, deținătorul poate opta pentru valorificarea punctelor și în numerar.
In același context, este de reținut că, prin decizie a primului-ministru, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a noului act normative, se stabilește componența nominală a Comisiei N. .
Menționează că până ia redactarea prezentei, dosarul reclamantelor nu a fost transmis instituției noastre de către C. J. C. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Se impune, așadar, respectarea noii proceduri administrative de compensare a imobilelor, în condițiile prevăzute de noua Lege 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în Romania, condiții care vor fi stabilite prin normele de aplicare a legii mai sus menționate, fără a se putea
reține un refuz nejustificat din partea instituției noastre de a soluționa dosarul reclamantelor.
Cu privire la solicitarea de plată a cheltuielilor de judecată, solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată, având în vedere aspectele prezentate în cuprinsul întâmpinării.
Pentru considerentele expuse solicită admiterea excepției invocate, respectiv excepția prematurității cererii introductive de instanță și în subsidiar, respingerea acțiunii reclamantelor ca neîntemeiată.
În drept: Legea nr. 165/2013, Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, Hotărârea Guvernului nr. 1095/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Titlului VII
"Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferentte imobilelor preluate în mod abuziv"; din Legea nr. 247/2005, Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, art. 205 din Codul de Procedură Civilă.
Împotriva cererii reclamantelor a formulat întâmpinare P. J. C. solicitând admiterea excepției de inadmisibilitate a acțiunii formulate de către reclamante în temeiul prevederilor fondului funciar.
În motivare arată că: în fapt, prin acțiunea formulată, reclamantele solicită potrivit petitului 3 și 4:
Obligarea Instituției P. ui J. C. să emită ordin în cazul în care hotărârea de validare a comisiei județene se referă la restituirea în natură, fără a individualiza amplasamentul,
Obligarea Instituției P. ui J. C. să înainteze A. N. pentru R. roprietăților, respectiv Comisiei Centrale pentru S. D. întreaga documentație pentru Analizarea procedurii de despăgubire prin echivalent conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005, fără a idividualiza despre care imobil este vorba.
În motivare, reclamantele arată faptul că prin cererea formulată în temeiul Legii nr. 247/2005, au solicitat imobilul teren situat în loc. C. -N., fostă str. Borhanci, nr. 33, înscris în CF nr. 6712, top 14070/1, imobil tpropiat de Statul Român, care a fost în proprietatea antecesorilor Szilagy G. și soția Carolina, cerere nu a fost soluționată până în prezent. Pe cale de excepție, invocă:
EXCEPȚIA NECOMPETENȚEI MATERIALE A TRIBUNALULUI C. de a judeca prezentul litigiu, pentru următoarele considerente:
Cererea principală formulată de către reclamante în contradictoriu cu P.
J. C., C. județeană, C. locală C. -N. și C. C. pentru S. D. are ca obiect finalizarea procedurii prevăzute de Titlul VII din Legea nr. 247/2005, pentru o cerere de reconstituire a dreptului proprietate formulată în calitate de moștenitoare în baza prevederilor Legii 247/2005. Astfel, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 53 din Legea nr. 18/1991, prin care s-a instituit o procedură specială de contestare a actelor administrative emise în aplicarea legii fondului funciar.
Potrivit art. 53 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, hotărârile comisiei județene asupra contestațiilor persoanelor au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispozițiilor cuprinse în cap. II și cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesați scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, iar potrivit alineatului 2 al aceluiași articol, împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.
De asemenea, potrivit art. 5 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară.
D. interpretarea textelor de lege mai sus arătate, rezultă, fără putință de tăgadă ca
"Judecătoria Cluj-Napoca este competentă să soluționeze litigiul dedus judecății, câtă vreme suntem în prezența unei cereri de validare, în baza legii fondului funciar și nu o notificare prevăzută de Legea 10/2001, pentru un teren situat pe raza administrativ teritorială a loc. C. -N. motiv pentru care solicită admiterea excepției necompetenței materiale a Tribunalului C. de a judeca prezentul litigiu.
EXCEPȚIA LIPSEI CALITĂȚII PROCESUALE PASIVE A P. UI J. C. având în vedere următoarele considerente:
Conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 340/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, "(1) Pentru exercitarea de către prefect a prerogativelor care îi revin potrivit Constituției și altor legi se organizează și funcționează instituția prefectului, sub conducerea prefectului."
"(2) Instituția prefectului este o instituție publică cu personalitate juridică, cu patrimoniu și buget propriu."
"(3) P. este ordonator terțiar de credite."
"(4) Structura organizatorică și modul de funcționare ale instituției prefectului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului".
Conform prevederilor art. 4 din Regulamentul aprobat prin H.G. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare, "(1) C. județeană sau a municipiului B. este numită prin ordin al prefectului și va avea următoarea componență:
prefectul - președintele comisiei:
subprefectul desemnat de prefect - în caz de indisponibilitate determinată de boală, demisie sau suspendare a prefectului preia prerogativele acestuia;
secretarul general al instituției prefectului - secretarul comisiei;
directorul direcției de contencios administrativ și controlul legalității;
directorul oficiului județean de cadastru și publicitate imobiliară;
e1) directorul executiv al direcției pentru agricultură și dezvoltare rurală județeană sau a municipiului B. ;
reprezentantul teritorial al Agenției Domeniilor Statului;
directorul sucursalei teritoriale a Administrației N. "îmbunătățiri Funciare" - S.A.;
un reprezentant desemnat de consiliul județean respectiv al Municipiului B. ;
inspectorul-șef al inspectoratului silvic teritorial sau împuternicitul acestuia;
directorul direcției silvice din cadrul Regiei N. a Pădurilor - Romsilva sau împuternicitul acestuia;
un reprezentant al Asociatei Proprietarilor de Păduri din România; 1) un reprezentant al Asociației Administratorilor de Păduri;
m) un reprezentant al asociațiilor proprietarilor de terenuri agricole legal constituite;"
Conform prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 340/2004, republicată, prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local, iar atribuțiile sale principale, în această calitate, sunt stabilite prin prevederile art. 19 din același act normativ.
Întrucât calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și persoana Obligată în cadrul raportului juridic dedus judecății și având în vedere cadrul legal prezentat mai sus, reclamantele nu justifică sau probează calitatea procesuală pasivă a P. ui J. C. .
Instituția P. ui J. C. în conformitate cu prevederile art.2 din Legea 340/2004 privind prefectul si instituția prefectului, republicată, este o instituție publică cu personalitate juridică, având patrimoniu și buget propriu care își exercită atribuțiile stabilite în sarcina sa potrivit prevederilor art. 6 din H.G. nr. 460
/2006, actualizată, reprezentată în raportul juridic de prefect.
Roagă a se face distincție între atribuțiile P. ui în calitate de președinte al comisie județene le fond funciar și atribuțiile P. ui în calitate de reprezentant al Instituției P. ui județului C. .
C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C. nu are personalitate juridică și nici patrimoniu propriu, ca element distinct al personalității juridice având doar atribuții administrativ-jurisdicționale, în conformitate cu prevederile art. 12, art. 52 din Legea 18/1991 privind fondul funciar republicată, care își exercită atribuțiile stabilite în sarcina sa potrivit prevederilor art. 6 și următoarele din H.G. nr. 890/2005, actualizată.
De asemenea, în acest context, invocă și prevederile art.52, alin. 2 din Legea 18/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform căruia în litigiile având ca obiect fond funciar, C. județeană are calitate procesuală pasivă și, când este cazul, activă fiind reprezentată legal prin prefect în calitate de președinte.
Prin dispozițiile art. 5 și 6 și următoarele din HG 890/2005 privind aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, act normativ ce reiterează regulamentele anterioare de aplicare a Legii 18/1991, au fost stabilite atât atribuțiile comisiilor locale cât și județene.
Astfel, pentru cererile validate privind reconstituirea în natură a suprafețelor de teren persoanelor îndreptățite, se emite titlu de proprietate de către C. J. si nu ordin al prefectului, cum în mod neîntemeiat și nelegal solicită reclamantele.
În speță se reține ca neîntemeiat petitul 3, de obligare a Instituției P. ui J.
C. să emită ordin în cazul în care hotărârea de validare a comisiei județene se referă la restituirea în natură a imobilului teren solicitat în baza prevederilor Legii 247/2005, nefiind îndeplinite condițiile cerute de legea specială a fondului funciar pentru îndeplinirea atribuțiilor stabilite în sarcina prefectului, respectiv Instituției
P. ui J. C., autoritate publică distinctă față de care reclamanții nu și-au formulat acțiunea.
Potrivit prevederilor art. 5, art. 6, art. 54 din H.G. nr. 890/2005, comisia județeană validează cererile de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafețele de teren care nu pot fi retrocedate în natură.
Pe baza propunerii și a documentațiilor înaintate de comisiile locale, comisia județeană înaintează documentația către A.N.R.P. - C. C. pentru S. D.
.
Regimul stabilirii și plății despăgubirilor, prevăzut la art. 1 alin. (3) și art. 2, titlul VII din Legea nr. 247/2005, cu modificările și completările ulterioare, stabilește faptul că "(3) Despăgubirile acordate în baza Legii fondului funciar nr, 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ilterioare, vor urma procedura si se vor supune dispozițiilor privind acordarea despăgubirilor din această lege."
Mai mult, prin Hotărârea Guvernului nr. 1095/_ s-au aprobat Normele metodologice de aplicare a titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.
Potrivit acestor dispoziții procedurale, documentațiile care stau la baza validării cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafețele de teren care nu pot fi retrocedate în natură, se transmit de către C. județeană la secretariatul Comisiei Centrale si nu de către Instituția P. ui jud.C., care va emite o decizie, reprezentând titlul de despăgubire pentru suprafețele neretrocedate.
În speță, se reține ca neîntemeiat petitului 4 din cerere, de obligare a Instituției P. ui J. C. să înainteze A. N. pentru R. P.
, respectiv Comisiei Centrale pentru S. D. întreaga documentație pentru finalizarea procedurii de despăgubire prin echivalent conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005, nefiind îndeplinite condițiile cerute de legea specială a fondului funciar pentru îndeplinirea atribuțiilor stabilite în sarcina prefectului, respectiv Instituției P. ui J. C., autoritate publică distinctă față de care reclamanții nu și-au formulat acțiunea.
Având în vedere cele expuse mai sus, P. J. C. solicită respingerea acțiunii pentru lipsa calității procesuale pasive a acestuia.
EXCEPȚIA DE IN ADMISIBILITATE A ACȚIUNII FORMULATE de reclamante pentru următoarele considerente:
Prin cererea formulată reclamantele solicită, obligarea comisiei locale de fond funciar la emiterea unei propuneri pe care să o înainteze, comisiei județene, pentru validare, fie în vederea acordării terenului în natură prin ordin al prefectului, fie acordare despăgubiri cu înaintarea documentației necesare comisiei de despăgubiri, fără a individualiza imobilul.
Așa cum rezultă din motivarea acțiunii, imobilul teren, solicitat de reclamante este situat în intravilanul loc. C. -N., într-o zonă sistematizată, fostă str. Borhanci, nr. 33, înscris în CF nr. 6712, top 14070/1, expropiat de Statul Român în baza Decretului 64/1969.
Având în vedere acest aspect, terenul solicitat a fi reconstituit în proprietate, obiect a prezentei cauze nu face obiectul legilor fondului funciar, ci intră sub incidența dispozițiilor art. 1 si 2 din Lenea nr. 10/2001.
Precizează că terenurile cu sau fără construcții situate în intravilanul localității care au fost preluate în mod abuziv de stat, nu intră sub incidența prevederilor legilor fondului funciar, regimul juridic fiind reglementat prin dispozițiile Legii 10/2001, act normativ în virtutea căruia petentele aveau obligația de a depune notificare în termenul legal.
De asemenea, potrivit prevederilor art. 8 din Legea nr. 10/2001, cu modificările și completările ulterioare, terenurile care fac obiectul Legii nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare, nu intră sub incidența prevederilor Legii nr. 10/2001.
per a contrario, terenurile al căror regim juridic este reglementat prin dispozițiile Legii nr. 10-2001, nu pot intra sub incidența prevederilor Legii nr. 18/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare, terenul în speță a fost preluat de Statul Român în baza Decretului nr. 64/1969 cu titlu de drept expropriere și, ca atare, reclamantele trebuiau să urmeze procedura administrativă prevăzută de Legea nr. 10/2001 și căile de atac, astfel încât se impune respingerea cererii ca inadmisibilă, în condițiile prevăzute de Legea 10/2001, Legea nr. 247/2005 și de Legea nr. 18/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Prevederile art. 8, art. 9, art. 14, art. 15, din Legea 18/1991 privind fondul funciar, republicată, modificată și completată cu Legea 247/2005, stabilesc în mod concret care sunt imobilele terenuri, obiect al dreptului de reconstituire și persoanele îndreptățite la stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate.
Sub incidența prevederilor Legii 18/1991 intră terenurile care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție. De prevederile legii fondului funciar beneficiază membrii cooperatori sau succesorii acestora care au adus pământ în cooperativa agricolă sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta.
În temeiul art. 15 din Legea 18/1991 pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate doar terenurile care fac parte din extravilanul localității și respectiv terenurile care se aflau în patrimoniul cooperativelor de producție.
Regimul juridic al terenurilor aflate la dispoziția comisiilor de fond funciar este prevăzut de art. 31 din Legea 18/1991:
"(1) Terenurile proprietatea statului aflate în exploatarea cooperativelor agricole de producție sunt la dispoziția comisiilor prevăzute la art. 12, în vederea atribuirii lor în proprietatea celor îndreptățiți, conform legii...";
Prin dispozițiile art. 5 și 6 din HG 890/2005 privind aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, act normativ ce reiterează regulamentele anterioare de aplicare a Legii 18/1991, au fost stabilite atât atribuțiile comisiilor locale, cât și județene.
O condiție obligatorie este ca imobilul solicitat să fie liber din punct de vedere juridic și la dispoziția comisiei locale de fond funciar. Terenul solicitat de reclamante și-a schimbat categoria de folosință, în prezent fiind afectat în totalitate de detalii de sistematizare.
Imobilul teren, obiect al prezentei acțiuni nu intră sub incidența prevederilor Legii 18/1991 republicată, modificată și completată cu LG 247/2005, nu îndeplinește condițiile prevăzute pentru reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate, nu este la dispoziția comisie locale.
Astfel, soluționarea cererii reclamantelor nu intră în competenta atribuțiilor comisiilor de fond funciar.
Regimul juridic al terenului, obiect al prezentei cauze este reglementat de dispozițiile prevederilor Legii nr. 10/2001, cu modificările și completările ulterioare, reclamantele fiind ținute să urmeze procedura prevăzută de această lege, modificările aduse acesteia prin Legea nr. 247/2005, neprevăzând un nou termen pentru depunerea notificărilor, termenul limită pentru depunerea acestora fiind data de 14 februarie 2002.
Învederează instanței că, notificările formulate în temeiul dispozițiilor art. 22, art. 25 din Legea 10/2001 sunt de competența P. ui localității, care este obligat a emite o dispoziție motivată cu privire la restituirea în natură a imobilului sau acordare de despăgubiri si nu prin ordin al prefectului.
Față de cele consemnate mai sus, solicită admiterea excepției de inadmisibilitate a acțiunii formulate de către reclamante în temeiul prevederilor fondului funciar.
Precizează că, în temeiul prevederilor art.7, alin. l din Legea 165/2013, se suspendă emiterea hotărârilor de validare/invalidare de către comisiile județene sau locale de fond funciar, punerea în posesie, emiterea titlurilor de proprietate și orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar, până la întocmirea situației centralizatoare la nivel local a bunurilor ce urmează a fi supuse retrocedării în natură sau, după caz, valorificării punctelor acordate potrivit legii.
În drept, invocă prevederile Codului de Procedură Civilă, Legea nr. 18/1991 cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 247/2005, H.G. nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare, prevederile Legii 10/2001.
Împotriva cererii reclamantelor a formulat întâmpinare C. J. pentru
D. de P. asupra T. C., cu sediul în loc.C. -N., Bulevardul 21 D. 1989, nr. 58, jud. C. solicitând respingerea cererii reclamantelor ca fiind neîntemeiată, reclamantele fiind ținute să urmeze procedura prevăzută de Legea 10/2001.
În motivare arată că în fapt, prin acțiunea formulată, reclamantele solicită potrivit petitului 2:
Obligarea Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor să emită o hotărâre de validare a propunerii comisiei locale C. -N. fără a individualiza imobilul.
În motivare, reclamantele arată faptul că prin cererea formulată în temeiul Legii nr. 247/2005, au solicitat imobilul teren situat în loc.C. N., fostă
str.Borhanci, nr.33, înscris în CF nr.6712, top 14070/1, imobil expropiat de Statul Român, care a fost în proprietatea antecesorilor Szilagy G. și soția Carolina, cerere care nu a fost soluționată până în prezent.
Pe cale de excepție, invocă:
EXCEPȚIA NECOMPETENȚEI MATERIALE A TRIBUNALULUI C. de a judeca prezentul litigiu, pentru următoarele considerente:
Cererea principală formulată de către reclamante în contradictoriu cu P. J.
, C. J., C. locală C. -N. și C. C. pentru S. D. are ca obiect finalizarea procedurii prevăzute de Titlul VII din Legea nr. 247/2005, pentru o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate formulată în calitate de moștenitoare în baza prevederilor Legii 247/2005.
Astfel, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 53 din Legea nr. 18/1991, prin care s-a instituit o procedură specială de contestare a actelor administrative emise în aplicarea legii fondului funciar.
Potrivit art. 53 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, hotărârile comisiei județene asupra contestațiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispozițiilor cuprinse în cap. II și cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesați prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, iar potrivit alineatului 2 al aceluiași articol, împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere ia judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de Ia comunicare.
De asemenea, potrivit art. 5 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară.
interpretarea textelor de lege mai sus arătate, rezultă, fără putință de tăgadă că Judecătoria Cluj-Napoca este competentă să soluționeze litigiul dedus judecății, câtă vreme suntem în prezența unei cereri de validare, în baza legii fondului funciar și nu o notificare prevăzută de Legea 10/2001, pentru un teren situat pe raza administrativ teritorială a loc. Clui~N., motiv pentru care solicităm admiterea excepției necompetenței materiale a Tribunalului C. de a judeca prezentul litigiu.
EXCEPȚIA LIPSEI CALITĂȚII PROCESUALE PASIVE A COMISIEI JUDEȚENE PENTRU S. D. DE P. P. A. T. C. având în
vedere următoarele considerente:
Potrivit celor arătate de reclamante, imobilul teren obiect al prezentului litigiu, este situat în intravilanul locCiuj N., într-o zonă sistematizată, fostă str.Borhanci, nr.33, înscris în CF nr.6712, top 14070/1, expropiat de Statul Român în baza Decretului 64/1969, solicitat în temeiul prevederilor Legii 247/2005 prin cererea înregistrată la comisia locală C. -N. .
Referitor la petitul 2, invocă lipsa calității procesuale urmând ca instanța să constate că cererile reclamantelor nu intră în sfera atribuțiilor Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C., pentru următoarele considerente:
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală activă) și, pe de altă parte, existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic (calitate procesuală pasivă).
Potrivit art. 52 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 republicată "în sensul prezentei legi, comisia locala este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia județeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicțonală".
La alin. 2 al aceluiași articol se arata că în litigiile generate de aplicarea legii fondului funciar C. județeană și cea locală au, în Urnitele competenței lor și
prin derogare de la dispozițiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă și, când este cazul, activă fiind reprezentată legal prin prefect.
De asemenea, în acest context, invocă și prevederile art. 6 din HOTĂRÂREA nr. 890 din 4 august 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile si funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor apreciem că în speță nu se justifică calitatea procesuală pasiva a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C., aceasta neavând atribuții cu privire la petitul 1 și 3 din cerere, și ca urmare solicităm respingerea acțiunii, față de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C. .
Prevederile art.8, art.9, art. 14, art.15 din LG 18/1991 privind fondul funciar, republicată, modificată și completata cu LG 247/2005, stabilesc în mod concret care sunt imobilele terenuri, obiect al dreptului de reconstituire și persoanele îndreptățite la stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate.
Sub incidența prevederilor LG 18/1991 intră terenurile care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție. De prevederile legii fondului funciar beneficiază membrii cooperatori sau succesorii acestora care au adus pământ în cooperativa agricolă sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta.
În temeiul art.15 din LG18/1991 pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate doar terenurile care fac parte din extravilanul localității și respectiv terenurile care se aflau în patrimoniul cooperativelor de producție.
Regimul juridic al terenurilor aflate la dispoziția comisiilor de fond funciar este prevăzut de art.31 din LG 18/1991:
"(1) Terenurile proprietatea statului aflate în exploatarea cooperativelor agricole de producție sunt la dispoziția comisiilor prevăzute la art 12, în vederea atribuirii lor în proprietatea celor îndreptățiți, conform legii.....
Învederează totodată instanței că, în temeiul prevederilor art. 8 din Legea nr. 10/2001, cu modificările și completările ulterioare, terenurile care fac obiectul Legii nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare, nu intră sub incidența prevederilor Legii nr. 10/2001.
Per a contrario, terenurile al căror regim juridic este reglementat prin dispozițiile Legii nr. 10/2001, nu pot intra sub incidența prevederilor Legii nr. 18/1991 rep., cu modificările și completările ulterioare, terenul în speță, a fost preluat de Statul Român în baza Decretului nr.64/1969, cu titlu de drept expropriere, șt ca atare reclamantele trebuiau să urmeze procedura administrativă prevăzută de Legea nr, 10/2001, și căile de atac, astfel încât se impune respingerea cererii, ca neîntemeiată, în condițiile prevăzute de Legea 10/2001, Legea nr. 247/2005 și de Legea nr. 18/1991 rep., cu modificările și completările ulterioare.
Prin dispozițiile art.5 și 6 din HG 890/2005 privind aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, act normativ ce reiterează regulamentele anterioare de aplicare a Legii 18/1991, au fost stabilite atât atribuțiile comisiilor locale cât și județene.
O condiție obligatorie, este ca imobilul solicitat să fie liber din punct de vedere juridic și la dispoziția comisiei locale de fond funciar. Terenul solicitat de reclamante și-a schimbat categoria de folosință, în prezent fiind afectat în totalitate de detalii de sistematizare.
Imobilul teren, obiect al prezentei acțiuni nu intră sub incidența prevederilor LG 18/1991, republicată, modificată și completată cu LG 247/2005, nu îndeplinește condițiile prevăzute pentru reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate.
Astfel, soluționarea cererii reclamantelor nu intră în competenta atribuțiilor comisiilor de fond funciar.
Regimul juridic al terenului, obiect al prezentei cauze este reglementat de dispozițiile prevederilor Legii nr. 10/2001, cu modificările și completările ulterioare, reclamantele fiind ținute să urmeze procedura prevăzută de această lege, modificările aduse acesteia prin Legea nr. 247/2005, neprevăzând un nou termen pentru depunerea notificărilor, termenul limită pentru depunerea acestora fiind data de 14 februarie 2002.
Învederează instanței că, notificările formulate în temeiul dispozițiilor art. 22, art. 25 din Legea 10/2001 sunt de competența P. ui localității, care este obligat a emite o dispoziție motivată cu privire la restituirea în natură a imobilului si nu prin ordin al prefectului.
C. locală de fond funciar C. -N., avea obligația de a înainta cererea, greșit formulată de reclamante, autorității publice competente spre soluționare, respectiv P. ui mun.C. -N. .
În concluzie, pentru motivele arătate mai sus, solicită instanței admiterea excepției invocate, cererea fiind formulată față de o persoană care nu are calitate procesuală pasivă și pe cale de consecință, respingerea acțiunii față de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C. .
Pe fond - mențin cele mai sus arătate.
Solicită respingerea cererii reclamantelor ca fiind neîntemeiată, reclamantele fiind ținute să urmeze procedura prevăzută de Legea10/2001, având în vedere dispozițiile legale mai sus citate, nu se impune trimiterea spre soluționare comisiei județene.
În drept, invocă prevederile Codului de Procedură Civilă, Legea nr. 18/1991 cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 247/2005, H.G. nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare, prevederile Legii 10/2001.
Analizând excepția necompetenței materiale, în conformitate cu prevederile art.129 și următoarele C.proc.civ., tribunalul reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.95 pct.1 C.proc.civ. tribunalele judecă în primă instanță toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe.
Conform art. 94 pct.1 lit.h C.proc.civ. judecătoriile judecă în primă instanță cererile privind obligațiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe.
În speță, prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat instanței să dispună obligarea pârâtelor să își îndeplinească atribuțiile stabilite prin legile fondului funciar și prin Legea nr.247/2005, privind soluționarea cererii pe care a formulat-o în anul 2005 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului menționat mai sus, astfel încât capetele de cerere privesc obligații de a face neevaluabile în bani, care nu sunt date prin nici o dispoziție legală în competența unor anumite instanțe.
Referitor la ultimul capăt de cerere, tribunalul că nu incidente dispozițiile art.20 alin.1 din Titlul VII din Legea nr.247/2005, conform cărora "competența de soluționare a acțiunii în contencios administrativ având ca obiect contestarea deciziei adoptate de către C. C. pentru S. D. sau, după caz, refuzul acesteia de a emite decizia revine secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în a cărui rază teritorială domiciliază reclamantul";. Astfel, în privința pârâtei C. C. pentru S. D. reclamanta nu a invocat refuzul de a emite decizia, ci a solicitat ca după primirea de către această pârâtă a
documentației privind acordarea de despăgubiri pârâta să fie obligată să emită decizia. De asemenea, acest petit este unul accesoriu, în condițiile în care soluționarea lui depinde de soluția dată primelor capete de cerere
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art.53 și 54 din Legea nr.18/1991
"hotararile comisiei judetene asupra contestatiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privata asupra terenului, conform dispozitiilor cuprinse in cap. II, si cele asupra masurilor stabilite de comisiile locale se comunica celor interesati prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Impotriva hotararii comisiei judetene se poate face plangere la judecatoria in a carei raza teritoriala este situat terenul, in termen de 30 de zile de la comunicare.
Dispozitiile art. 53 alin. (1) se aplica si in cazul in care plangerea este indreptata impotriva ordinului prefectului sau oricarui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, in conditiile prevazute in cap. III. Dispozitiile art. 53 alin. (2) raman aplicabile";.
Deși în speță cererile reclamantei nu vizează o hotărâre a comisiei județene sau un ordin al prefectului, în condițiile în care aceasta invocă refuzul instituțiilor implicate în procedura administrativă de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de a soluționa cererea sa, tribunalul apreciază că instanța este investită cu analizarea îndreptățirii reclamantei la reconstituirea dreptului de proprietate la fel ca și în situația în care s-ar ataca o hotărâre a comisiei județene de respingere a cererii, fapt ce atrage competența de soluționare în favoarea judecătoriei.
În acest sens, tribunalul reține că în mod similar, în aplicarea dispozițiilor Legii nr.10/2001, prin Decizia în interesul Legii nr. XX/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a stabilit că instanța de judecată este competentă să soluționeze pe fond nu numai contestația formulată împotriva deciziei/dispoziției de respingere a cererilor prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv, ci și acțiunea persoanei îndreptățite în cazul refuzului nejustificat al entității deținătoare de a răspunde la notificarea părții interesate, reținându-se că "într-un astfel de caz, lipsa răspunsului unității deținătoare, respectiv al entității învestite cu soluționarea notificării, echivalează cu refuzul restituirii imobilului, iar un asemenea refuz nu poate rămâne necenzurat, pentru că nicio dispoziție legală nu limitează dreptul celui care se consideră nedreptățit de a se adresa instanței competente, ci, dimpotrivă, însăși Constituția prevede, la art. 21 alin. (2), că nicio lege nu poate îngrădi exercitarea dreptului oricărei persoane de a se adresa justiției pentru apărarea intereselor sale legitime";. Ulterior pronunțării acestei decizii secțiile civile ale tribunalelor au soluționat atât contestațiile prevăzute de art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001, cât și acțiunile prin care s-a invocat refuzul unității deținătoare de a răspunde la notificare.
Pentru toate motivele expuse mai sus, în temeiul dispozițiilor art.132 C.proc.civ. tribunalul urmează să admită excepția necompetenței materiale și să decline competența de soluționare a acțiunii în favoarea Judecătoriei C. -N. .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului C. .
Declină competența de soluționare a acțiunii civile formulate de reclamantele
I. și S. R. în contradictoriu cu pârâții C. locală pentru S. D.
de P.
P.
asupra T.
C., P. municipiului C. -N., C. J.
pentru S.
D.
de P.
P.
asupra terenurilor C., P. județului C.
și C. C. pentru S. D., în favoarea Judecătoriei C. -N. .
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte,
-F. D.
Grefier,
D. I. D.
DACT. D.D. 24 Septembrie 2013 redAD/tehn DD
15 noiembrie 2013/9 ex
| ← Încheierea civilă nr. 145/2013. Obligatie de a face | Decizia civilă nr. 970/2013. Obligatie de a face → |
|---|
