Sentința civilă nr. 534/2013. Ordonanta de plata
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 534/2013
Ședința publică de la 23 Octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE F. | S. | B. |
Grefier G. | P. |
S-a luat spre examinare cererea promovată de către creditorul O. A.
N. C. în contradictoriu cu debitor P. O. -D., având ca obiect ordonanță de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reprezentantul creditorului, avocat Răzoare Achim Sorin în substituirea avocat L. Mihai
care depune delegația la dosar precum și reprezentanta debitorului, avocat R. P. ovici, cu împuternicirea la fila 22 dosar.
Procedura legal îndeplinită.
Tribunalul dispune a se consemna că în prezenta cauză la data de 18 octombrie s-a formulat și depus întâmpinare din care un exemplar se comunică reprezentantului creditorului prin care s-a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului C., pe care o pune în discuția părților.
Reprezentantul creditorului arată că a studiat întâmpinarea și consideră că raportat la prevederile art. 36 din Legea nr. 304/2004 care reglementează organizarea judecătorească și competențele funcționale ale tribunalului specializat că prezenta cauză nu intră în competența tribunalului specializat. În acest litigiu nici o parte nu e societate, într- adevăr s-au cesionat acțiuni ale unei societăți dar apreciază că este o cauză care ține de competența secției civile. Consideră că art. 63 nu este aplicabil, cererea nu e întemeiată pe legea societăților comerciale, e o acțiune în pretenții. La solicitarea instanței arată că apreciază că dacă ar fi fost și o acțiune de drept comun nu pe procedura ordonanței tot Tribunalul Cluj este competent nu Tribunalul comercial. Susține că contractul are natură civilă, este un act de comerț potrivit codului comercial la data respectivă dar nu implică o parte societate comercială. Opinează că interpretarea trebuie să fie restrictivă.
Reprezentanta debitorului arată că susține această excepție astfel cum a formulat-o, raportat la reglementarea specială Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, tribunalul specializat comercial este competent pe fond și pe procedura somației de plată, care urmează calea specială a tribunalului specializat
Tribunalul reține cauza în vederea pronunțării pe excepția invocată.
T R I B U N A L U L
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub numărul de mai sus la data de 30 septembrie 2013, creditorul O. A. N. C. a solicitat instanței, în contradictoriu cu debitorul P. O. -D., ca prin hotărârea ce o va pronunța să fie obligat debitorul la plata sumei de 52.947
euro reprezentând prețul acțiunilor cesionate debitorului prin Contractul de cesiune de acțiuni din data_, la plata sumei de 53.788,81 euro, reprezentând penalitățile de întârziere de 0,1% / zi aferente debitului principal calculate de la data scadenței până la data de_, precum și la plata penalitățiilor de întârziere de 0,1% / zi aplicate la debitul principal de la data de_ până ia data achitării integrale a acestuia și obligarea debitorului la plata cheltuielilor de judecată
În motivarea cererii arată că a încheiat cu debitorul Contractul de cesiune de acțiuni din data_, prin care i-a cesionat 3975 acțiuni emise de SC I. AS TRANS SA reprezentând 26,50 % din capitalul social al acestei societăți. În schimbul acestor acțiuni, debitorul s-a obligat să achite suma de 52.947 euro, în 10 rate lunare egale a câte 5.294,70 euro fiecare, cu scadențe lunare începând cu data de_ .
În contextul în care debitorul nu a achitat suma datorată, creditorul are o creanță certă, lichidă și exigibilă care se încadrează în prevederile art. 1013 alin. (1) din codul de procedură civilă (creanța constă în obligația debitorului de a ne plăti o sumă de bani care rezultă dintr-un contract civil, constatat printr-un înscris și însușit de părți prin semnătură).
Totodată, i-a comunicat debitorului somația prevăzută la art. 1014 din Codul de procedură civilă, dovada comunicării fiind atașată prezentei acțiuni, dar debitorul tot nu a binevoit să ne plătească suma datorată.
Potrivit art. 11 din Contract, plata cu întârziere a prețului acțiunilor atrage penalități de 0,1% pe zi de întârziere. Până la data de_ cuantumul penalităților este de 53.788,81 euro, după cum au fost indicate.
Totodată, debitorul este obligat să plătească și penalitățile de întârziere de 0,1% pe zi calculate la valoarea debitului de la data de 27.O9.2O13 până la data achitării integrale acestuia.
Precizează că debitorul era de drept în întârziere încă de la data scadenței ratelor, potrivit prevederilor Codului comercial în vigoare la data încheierii contratului iar natura comercială a contractului rezultă din art. 3 pct. 4 din Codul comercial în vigoare la data încheierii contractului. Dată fiind natura comercială a contractului, acestuia i se aplică legea comercială, chiar dacă părțile nu sunt comercianți, potrivit art. 9 din Codul comercial în vigoare la data încheierii contractului.
În drept au fost invocate art. 1013 și urm. C.pr.civ. și Codul Codul comercial în vigoare la data încheierii contractului.
În probațiune s-au depus înscrisuri doveditoare.
Prin întâmpinarea formulată (f.18) debitorul aratăurmătoarele:
invocă necompetenta materiala a Tribunalului C., secția civila, fata de obiectul dedus judecații, mai exact fata de actul din care rezulta asa zisa creanța, act supus dispozițiilor Legii nr.31/90 actualizata, privind societățile comerciale, apreciind ca, in cauza, competenta de soluționare revine Tribunalului Specializat C. ,
- Pe fondul cauzei, solicit respingerea cererii de emitere a ordonanței de plata astfel cum a fost formulata pe motivul lipsei fundamentului juridic pentru dovedirea celor susținute, respectiv neindeplinirea condițiile prevăzute de lege pentru transmiterea acțiunilor in cadrul unei societăți pe acțiuni,
Tot pe fondul cauzei, in ce privește penalitățile de intarziere, invocă nulitatea absoluta parțiala a acestora, pe aspectele pe care le voi detalia,
Solicită obligarea pretinsului creditor la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezenta cauza, pentru următoarele motive:
In ce privește competenta de soluționare a prezentului litigiu, apreciază ca aceasta competenta revine Tribunalului Specializat C., si nu Tribunalul Cluj-Secția civila.
Asa cum rezulta din conținutul actului dedus judecații, act ce conține, din punctul de vedere al creditorului, creanța certa, lichida si exigibila, si cum, de altfel, susține chiar si creditorul, acest act este un contract de cesiune de acțiuni, contract ce este supus dispozițiilor cuprinse in legea speciala, mai exact in Legea Societăților Comerciale, nr.31/1990. in vigoare la data meheierii acestuia.
Ca atare, data fiind reglementarea speciala, in mod evident acesta(actul) urmează cursul dispozițiilor speciale, inclusiv in materia competentei, astfel ca competenta de soluționare aparține, acolo unde aceste tribunale exista, Tribunalelor Specializate(foste comerciale), in cazul de fata Tribunalului Specializat C. .
In ce privește fondul dedus judecații, mai exact existenta unei creanțe certe, lichide si exigibile, apreciază ca existenta acesteia nu a fost dovedita.
Fiind vorba despre transmiterea unor acțiuni (ce reprezintă 26,50% din capitalul social al societății SC I. as Trans SA), potrivit dispozițiilor speciale in materie, mai exact celor prevăzute de art. 98 din Legea Societăților Comerciale, aceasta transmitere se poate face numai prin declarație făcuta in registrul acționarilor. condiție stabilita pentru asigurarea protejării societății, a acționarilor, a creditorilor si a terților. Apreciem ca prevederea clara de la art.98 LSC nu suferă interpretare si nu poate fi extraopolata, dat fiind caracterul aparte a entității juridice pe care o reglementează. Art.98 LSC arata, foarte limpede, ca înscrierea este o condiție privind transmiterea dreptului de proprietate, formularea nepermitand o alta interpretare a textului "dreptul de proprietate asupra acțiunilor se transmite prin declarație făcuta in registrul acțiunilor".
Astfel, simplul fapt al incheierii contractului de cesiune de acțiuni, ca acord de voința, fara indeplinirea condiției prevăzute de art. 98 LSC, nu justifica si nu procedează la transferul efectiv al acțiunilor de la o persoana la alta.
Ce este insa foarte interesant, este ca nici măcar asa-zisul creditor nu a susținut, pana la data prezentei acțiuni, o alta situație decât aceea ca este si continua sa fie acționar in cadrul societății I. as Trans SA, dovada in acest sens stand acțiunea de instanța a acestuia, făcuta in exact aceasta calitate, de acționar, semnata PERSONAL de către acesta, chiar in cursul anului 2012!!!, la 3 ani de la asa zisa transmitere de proprietate. Facem referire si anexam acțiunea de instanța, formulata de O. A. N. C., in calitate de acționar.
Oricum, chiar daca am trece peste acest aspect, apreciază ca actul supus judecații, respectiv contractul de cesiune, nu poate cuprinde si nu cuprinde o creanța certa,lichida si exigibila de natura celor prevăzute de textul de lege incident in cauza, respectiv dispozițiile art.1013 NCPC.
Opinează ca prevederile speciale cu prinse in art.1013 si urm NCPC NU se aplica in cazul contractelor de cesiune acțiuni, ce au caracterul unor obligații de a da (de a transmite un număr de parti sociale/acțiuni) si nu de a face (o prestație, un serviciu, o lucrare cu consecința plații acesteia) care sa justifice plata debitorului.
In ce privește solicitarea asa-zisului creditor, de obligare a debitorului la plata penalităților de intarziere, arată ca aceasta este, separat si independent de soluția data capătului principal, neîntemeiata.
Având in vedere natura obligației debitorului, apreciază ca in cauza sunt aplicabile dispozițiile art. 5 alin. 1 din OG 9/2000, potrivit cărora dobânda convenționala (căci acesta este caracterul daunelor moratorii) nu poate depasi dobânda legala cu mai mult de 50 % pe an. In același timp potrivit art. 3 alin. 3 din același act normativ, in materie civila dobânda legala reprezintă dobânda de referința a BNR diminuata cu 20 %. In concluzie, apreciem ca clauza penala de la art. 11 din contract, este lovita de nulitate absoluta parțiala, in sensul ca asa-zisul creditor ar avea dreptul la o dobânda anuala cu 50% mai mare decât dobânda legala in materie civila.
Tot independent de cele arătate, in situația in care instanța va constata totuși temeinicia cererii de emitere a ordonanței de plata, solicită reținerea faptului ca, raportat la momentul încheierii contractului de cesiune de acțiuni invocat de creditor, respectiv data de_, fata de acest contract a intervenit termenul de prescripție extinctiv de 3 ani, in ce privește EXECUTAREA CLAUZELOR ACESTUIA, pe calea coercitiva a acțiunii de instanța.
Astfel, cu toate ca procedura de soluționare a prezentei cauze se desfășoară sub imperiul Noului Cod de Procedura Civila, in ceea ce privește dreptul material si implicit prescripția extinctiva, aceasta este supusa regulilor in vigoare in momentul in care aceasta a inceput sa curgă, respectiv momentul incheierii contractului de cesiune, fiind astfel incidente dispozițiile Decretului Lege 167/1958.
Potrivit prevederilor cuprinse in aceasta lege speciala, cursul prescripției nu se întrerupea prin emiterea unei somații de plata.
Astfel, având in vedere ca data încheierii contractului este_, iar data introducerii cererii de emitere a ordonanței de plata este_, se poate observa cu ușurința, depășirea termenului de 3 ani de zile prevăzut pentru intervenirea prescripției extinctive.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 98 din Legea Societarilor Comerciale, art. 205 Noul Cod de Procedura Civila, Decretul-Lege nr.l67/1958.
La termenul de judecată din data de 23 octombrie 2013, fixat pentru soluționarea cererii, instanța, în temeiul art. 129 C.pr.civ. a pus în discuție excepția necompetenței materiale a Tribunalului C. .
Analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale a Tribunalului C., instanța o va admite, pentru considerentele ce urmează:
Prin contractul de cesiune de actiuni incheiat la data de_, s-a cesionat 3975 acțiuni emise de SC I. AS TRANS SA reprezentând 26,50 % din capitalul social al acestei societăți. În schimbul acestor acțiuni, debitorul s-a obligat să achite suma de 52.947 euro, în 10 rate lunare egale a câte 5.294,70 euro fiecare, cu scadențe lunare începând cu data de_ .
Potrivit dispozitiilor art.1015 C.pr.civ ,daca debitorul nu plateste in termenul prevazut de art.1014 C.pr. civ, creditorul poate introduce cererea privind ordonanta de plata la instanta competenta pentru judecarea fondului in prima instanta.
Avand in vedere ca actul in baza caruia reclamantul sustine existenta creantei, este un contract de cesiune de acțiuni, contract ce este supus dispozițiilor cuprinse in legea speciala, si anume Legea nr.31/1990, competenta apartine tribunalului specializat .
Instanta apreciaza, suntem în prezența unui contract de natură comercială, fapt ce determină competența unei instanțe comerciale.
Ca atare, potrivit dispozițiilor art.36 alin.3 din Legea nr.304/2004 în cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurări sociale, precum si, in raport cu natura si numărul cauzelor, secții maritime și fluviale sau pentru alte materii.
Potrivit art.37 din același act normativ, în domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înființa tribunale specializate. Tribunalele specializate sunt instanțe fără personalitate juridică, care pot funcționa la nivelul județelor si al municipiului București și au, de regulă, sediul în municipiul reședință de județ. Tribunalele specializate preiau cauzele de competența tribunalului în domeniile în care se înființează.
Prin înființarea Tribunalului Comercial C., acesta a preluat potrivit dispozițiilor art.37 alin.3 din Legea nr.304/2004 cauzele de competența tribunalului în domeniul în care s-a înființat, respectiv cauzele de natură comercială.
Raportat la considerentele mai sus invocate, instanta urmeaza ca in temeiul dispozitiilor art. 132 C.pr. civa va admite exceptia necompetenței materiale a Tribunalului C. -Sectia Civila si va declină competența materială de soluționare a cererii formulate de, în favoarea Tribunalului Comercial C. .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
civilă.
Admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului C. - Secția
Declină competența materială de soluționare a cererii formulate de
creditorul O. A. N. C. în favoarea Tribunalului Specializat C. .
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Octombrie 2013.
Președinte,
S. B.
Grefier,
P.
G.P. 24 Octombrie 2013/ Red FSB/GP/2 ex/_ .
| ← Sentința civilă nr. 615/2013. Ordonanta de plata | Decizia civilă nr. 409/2013. Ordonanta de plata → |
|---|
