Sentința civilă nr. 615/3. Pretenții
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 3/A/2013 | |
Ședința publică din data de 16 ianuarie 2013 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: | T. D. - președintele Secției I-a civilă |
JUDECĂTOR: | A. -T. N. |
GREFIER: | M. -L. T. |
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanta SC W. D.
S. C. -N. prin LICHIDATOR JURIDIC B. U R., împotriva sentinței civile nr. 615 din 3 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr._, privindu-l și pe pârâtul B. E. J. B. M.
, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru reclamanta- apelantă numitul CHIRA CĂLIN, în calitate de fost asociat la SC W. DISTRIBUITON S. C. -N. și reprezentantul pârâtului-intimat BEJ B. M.
, avocat Ulici Claudiu-Octavian.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 14 ianuarie 2013, reclamanta-apelantă a depus la dosar, prin registratura instanței, memoriul cuprinzând motivele de apel. Se comunică un exemplar din acesta, reprezentatului pârâtului-intimat.
Reprezentantul pârâtului-intimat depune la dosar delegația de reprezentare și arată că apelul a fost motivat în termenul legal prevăzut de art. 287 Cod procedură civilă, iar din punctul său de vedere se poate proceda la judecarea acestuia, în măsura în care acesta este timbrat. Apreciază că în speță se impune timbrarea apelului, întrucât prezenta acțiune nu se încadrează în prevederile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, deoarece prin aceasta nu se urmărește recuperarea unor creanțe. Din punctul său de vedere debitorul este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru numai în anumite situații nu și dacă dorește să stabilească un drept de creanță în patrimoniului debitorului.
Reprezentantul reclamantei-apelante arată că motivele invocate de reprezentantul pârâtului-intimat nu sunt pertinente, cauza nu este supusă timbrării, atât acțiunea introductivă de instanță cât și apelul sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru. De altfel acest aspect a fost tranșat și de instanța de fond, iar cauza este scutită de la plata taxelor judiciare de timbru în temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006.
Curtea, după deliberare, apreciază că acțiunea introductivă de instanță se încadrează în prevederile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006,
și se referă la toate acțiunile introduse de administratorul judiciar sau lichidator, inclusiv pentru recuperarea creanțelor.
Nefiind alte cereri în probațiune de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentantul reclamantului-apelant solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat în scris, anularea sentinței apelate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată cu consecința obligării pârâtului la plata sumei de
1.000.000 lei cu titlu de daune, fără cheltuieli de judecată. Arată că în cuprinsul dosarului, există dovezi din care rezultă că actele efectuate de executorul judecătoresc au fost anulate. Suma solicitată cu titlu de daune este justificată întrucât potrivit unui plan de afaceri pe 5 ani, comunicat de deținătorul francizei prin intermediului unui e-mail, erau de 1.000.000 euro. Societatea a intrat în insolvență datorită faptului că i-au fost blocate conturile și sechestrate bunurile urmare a unei executări silite nelegale, iar executorul nici măcar nu a plătit TVA-ul pentru sumele rezultate în urma vânzării bunurilor societății la licitație. Apreciază că în speță sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, întrucât există prejudiciu, există fapta ilicită și există și vinovăție, întrucât executorul judecătoresc a știut că toată executarea a fost ilegală.
Reprezentantul pârâtului-intimat solicită respingerea apelului, menținerea ca temeinică și legală a sentinței apelate, fără cheltuieli de judecată. Arată că în acest așa-zis prejudiciu, niciuna din condițiile prejudiciului nu sunt îndeplinite. Întreaga executare a fost făcută anterior publicării deciziei pronunțată în recursului în interesul legii în Monitorul Oficial al României. Biletul la ordin a fost considerat titlu executoriu pentru a fi demarată procedura de execuție. Societatea avea datorii către administrația financiară și acestea au dus la insolvență. Prin Legea nr. 188/2000 sunt prevăzute actele ce pot fi îndeplinite de către aceștia, precum și situațiile în care se angajează răspunderea civilă a acestora. În speță executorul judecătoresc a pornit executarea la cererea creditorului, astfel că nu există prejudiciu, nici faptă ilicită și nici vinovăție.
La întrebarea instanței, reprezentantul reclamantei-apelante arată că nu a formulat acțiune împotriva creditorului care a solicitat executarea deoarece acea creanță nu este certă și exigibilă.
C U R T E A,
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr. 1570/117/ din 9 februarie 2012, reclamanta S. W. DS C. -N. prin lichidator B. u R., l-a chemat în judecată pe B. E. J. B. M., solicitând
instanței ca prin sentința ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 1.000.000 lei, reprezentând daune, în temeiul art. 998 și următoarele Cod civil.
Prin sentința civilă nr. 615 din 13 septembrie 2012 a Tribunalului C., s-a respins ca neîntemeiată acțiunea intentată de reclamanta S. W. D.
S. C. -N. împotriva pârâtului B. E. J. B. M., având ca obiect obligarea pârâtului la plata sumei de 1.000.000 lei cu titlu de despăgubiri.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr. 350/2010 a Judecătoriei C. -N., s-a admis cererea formulată de contestatoarea S. W. DS C. -N. în contradictoriu cu intimata
S. ALICANTE TAMILIA S. și s-a dispus anularea tuturor formelor de executare efectuată în dosarul execuțional nr. 71/2009 al B. ui E. J.
B. M., somația și procesul-verbal din data de_, cel din_ și cel din_, publicația de vânzare imobiliară din_, precum și celelalte acte efectuate, reținând că procedura de executare silită a fost efectuată cu încălcarea mai multor dispoziții legale. Recursul declarat de S. ALICANTE TAMILIA S. împotriva sentinței, a fost respins prin decizia comercială nr. 181/R/2010 a Tribunalului C. .
În prezentul proces, reclamanta solicită obligarea pârâtului la plata unor despăgubiri în temeiul art. 998 și următoarele din Codul civil, susținând că urmare a executării silite nelegale, activitatea sa a fost grav și
iremediabil afectată.
Pentru angajarea răspunderii civile delictuale, trebuie îndeplinite condițiile privind existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită, precum și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care s-a acționat.
Deși reclamanta nu a invocat expres, în speță sunt incidente dispozițiile art. 45 alin. (1) din Legea nr. 188/2000, potrivit cărora răspunderea civilă a executorului judecătoresc poate fi angajată în condițiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligațiilor lor profesionale.
Reclamanta a susținut că Ministerul Finanțelor Publice a obținut intrarea sa în insolvență pentru o datorie de 40.000 lei în baza sentinței comerciale nr. 21/2010 a Tribunalului Comercial C., în baza căreia s-a dispus deschiderea procedurii de insolvență în formă generală, împotriva debitoarei S. W. DS C. -N., reținându-se că creditoarea are o creanță certă, lichidă și exigibilă în cuantum de 41.834 lei, iar debitoarea deși legal citată, nu s-a prezentat în fața instanței pentru a face dovada că nu se află în stare de insolvență.
Prima instanță a constatat că la dosar nu există nicio probă care să susțină afirmațiile reclamantei în sensul că deschiderea procedurii de insolvență a avut loc ca urmare a imposibilității de a achita creanța către Direcția Generală a Finanțelor P. e C., din cauza blocării conturilor sale de către B. E. J. B. M., situație în care nu există niciun raport de cauzalitate între actele de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr. 71/2009 al B. ui E. J. B. M. și deschiderea procedurii de insolvență a reclamantei.
Aceeași reclamantă, nu a dovedit nici faptul că urmare a executării silite, a fost nevoită să își concedieze toți salariații, iar societatea nu și-a mai putut desfășura activitatea.
Din planul de vânzări pentru anul 2008, anterior demarării formelor de executare silită, nu a rezultat care erau raporturile reclamantei cu societatea NEOSET C. și dacă aceste raporturi au fost afectate de executarea silită din dosarul execuțional nr. 71/2009; nu s-a dovedit existența raporturilor juridice nici dintre reclamantă și S. NEOROM MOBI. R S. .
Din tabelul definitiv de creanțe depus la dosar de reclamantă, nu rezultă cu ce titlu era datorată suma de 10.112,38 lei către GLASRO HOLDING LTD, sau că creanța s-a născut ca urmare a executării silite.
Deși în ședința publică din_ prima instanță i-a pus în discuția reprezentantului reclamantei necesitatea efectuării unui raport de expertiză contabilă în vederea stabilirii prejudiciului suferit de reclamantă, în ședința publică din_ acesta a arătat că nu solicită efectuarea raportului de expertiză, înțelegând să depună la dosar raportul de expertiză contabilă din dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., efectuat pe baza altor obiective.
Față de prevederile art. 4041C.pr.civ., în cazul desființării executării silite, persoana interesată poate solicita restabilirea situației anterioare acesteia, prin restituirea bunurilor asupra cărora s-a făcut executarea sau, în cazul vânzării unor bunuri mobile, prin restituirea de către creditor a sumei rezultate din vânzare, actualizată în funcție de rata inflației.
Reclamanta a formulat cererea de întoarcere a executării silite în dosarele nr._ * și nr._ ale Judecătoriei C. -N., împotriva creditoarei S. ALICANTE TAMILIA S. și B. E. J. B. M., astfel că prejudiciul reprezentând diferența dintre valoarea de achiziție a bunurilor mobile și suma obținută prin vânzarea la licitație a bunurilor nu face obiectul prezentului dosar, în care nu s-a solicitat întoarcerea executării silite.
De asemenea, reclamanta nu a dovedit nici prejudiciul nepatrimonial suferit în calitate de persoană juridică.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel reclamanta S. W. D.
S. C. -N. prin lichidator B. u R., solicitând schimbarea ei în sensul admiterii acțiunii introductive de instanță. În motivarea apelului, reclamanta a arătat că prin sentința civilă nr. 350 din 13 ianuarie 2010 a Judecătoriei C. -N., s-a admis contestația la executare formulată în dosarul execuțional nr. 71/2009 al B. ui E. J. B. M. în contradictoriu cu S. ALICANTE TAMILIA S. și s-au anulat toate formele de executare efectuate în acel dosar execuțional, reținându-se că au fost întocmite cu nerespectarea legii.
La acea dată, societatea avea în desfășurare un contract de franciză pentru comercializarea produselor Neoset, încheiat cu Neorom Mobilier S. care deținea drepturile de comercializare a produselor Neoset în România, jud. C., iar valoarea bunurilor puse sub sechestru la acea dată era de 176.919,61 lei fără TVA și adaos comercial de 45%, conform raportului de expertiză efectuat în dosarul nr._ .
Odată cu punerea sub sechestru a bunurilor societății și a blocării conturilor, aceasta nu și-a mai putut desfășura activitatea, în acest moment aflându-se în faliment.
Planul de vânzări potrivit contractului de franciză pe anul 2008 era de
105.000 euro fără TVA, iar planul de vânzări pe 5 ani era de 1.412.438 euro fără TVA, conform e-mailului.
În luna decembrie 2009, Direcția Generală a Finanțelor P. e C. a solicitat insolvența societății pentru o datorie de 44.277 lei care a apărut ca urmare a blocării conturilor și punerii bunurilor societății sub sechestru, moment la care cererea de anulare a tuturor actelor de executare introdusă la Judecătoria C., nu era soluționată.
Deși conform procesului-verbal nr. 39897 din_, executorul judecătoresc a vândut bunurile societății la licitația publică din data de _
, nu a plătit TVA-ul rezultat în urma vânzării produselor până la data controlului efectuat de Direcția Generală a Finanțelor P. e C. .
În această perioadă, întrucât apelanta nu a putut îndeplini contractul cu Vodafone România, aceasta a cerut o taxă de reziliere a contractului, în sumă de 10.112,38 lei, la dosar aflându-se tabelul de creanțe apărute ca urmare a executării nelegale, inclusiv o copie a contractului de amenajare a spațiului în care societatea și-a desfășurat activitatea, a cărei valoare era de
20.100 lei.
Prin toate actele efectuate de executorul judecătoresc, activitatea societății a fost prejudiciată și blocată, ceea ce a dus la intrarea ei în insolvență, astfel că prejudiciul cauzat este evident.
În cauză sunt îndeplinite toate condițiile pentru antrenarea răspunderii civile delictuale.
În drept, au fost invocate prevederile art. 45 din Legea nr. 18/2000, precum și art. 898 și 899 din Codul civil.
Intimatul B. E. J. B. M. prin reprezentantul său prezent în instanță la termenul de astăzi, av. Claudiu-Octavian Ulici, a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Examinând apelul prin prisma motivelor arătate, curtea reține următoarele:
În dosarul execuțional nr. 71 din 9 februarie 2009 al B. ui E.
J. B. M., creditoarea S. ALICANTE TAMILIA S. BRAȘOV, a solicitat B. E. J. B. M., executarea silită a biletului la ordin seria RNC B3 AC, nr. 0186246 avalizat de Chira Călin, pentru suma de 54.065,71 euro echivalent în lei, reprezentând contravaloarea chiriei pe 5 luni și a garanției contractuale.
Prin încheierea nr. 441/CC din 11 februarie 2009 a Judecătoriei C. -
N., pronunțată în dosarul nr._, s-a admis cererea formulată de petiționara S. ALICANTE TAMILIA S. BRAȘOV în contradictoriu cu intimata S. W. DS C. -N. și s-a dispus ca odată cu înmânarea somației emise în cadrul procedurii de executare silită, să se aplice și sechestrul asupra bunurilor mobile ale debitoarei S. W. DS, aflate în spațiul comercial în suprafață de 362,45 mp din Complexul Mobila situat în incinta Galeriei Real din C. -N., B-dul Muncii nr. 1-15.
În baza acestei încheieri, prin procesul-verbal din_, executorul judecătoresc B. M. a sechestrat toate piesele de mobilier și accesorii, precum și bunurile electrocasnice aflate în spațiul de 362,45 mp în vederea evaluării și scoaterii lor la licitație.
Spațiul în care se aflau bunurile sechestrate, din incinta Magazinului Real,i-a fost închiriat debitoarei prin contractul de închiriere nr. 010/_, de către creditoarea S. ALICANTE S., iar debitul pentru care s-a pornit executarea silită l-a reprezentat chiria restantă pe 5 luni, în sumă de 36.000 euro, iar diferența până la 54.000 euro o reprezenta garanția contractuală.
Prin sentința civilă nr. 350 din 13 ianuarie 2010 a Judecătoriei C. -N.
, s-a admis cererea completată, formulată de contestatoarea S. W. D.
S. C. -N. în contradictoriu cu intimata S. ALICANTE TAMILIA S. Brașov și în consecință, s-au anulat toate actele de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 71/2005 al B. ui E. J. B. M.: somația și
procesul-verbal din data de_, cel din_ și cel din_, publicația de vânzare mobiliară din_, precum și celelalte acte efectuate. În considerentele sentinței, s-a reținut că somația de plată din data de_ este lovită de nulitate, deoarece nu avea anexat titlul executoriu, ci biletul la ordin nr. 0186246 cu scadență de plată la data de_, dar a fost prezentat înaintea expirării termenului de prezentare, nu au fost emise facturi care să fie înregistrate în contabilitatea părților și concluzionând că
"întreaga procedură de executare silită a fost înfăptuită în mod nelegal, iar încheierea procesului-verbal de îndreptare a erorii materiale, nu poate acoperi nelegalitățile realizate în faza inițială";. Această sentință a rămas irevocabilă ca urmare a respingerii recursului declarat de creditoarea S. ALICANTE TAMILIA S. Brașov, prin decizia comercială nr. 181/R din 14 iunie 2010 a Tribunalului Comercial C., reținând în esență că lipsa învestirii ordinului cu formulă executorie, conduce la inexistența titlului executoriu în baza căreia s-au efectuat actele de executare silită în dosarul execuțional nr. 71/2009, cu consecința nulității absolute a executării silite și a tuturor actelor de executare; faptul că decizia nr. 4 din 9 februarie 2009 a Înaltei Curți de C. și Justiție - Secțiile Unite, prin care s-a stabilit că dispozițiile art. 3741din Codul de procedură civilă, raportate la art. 61 din Legea nr. 58/1934 se interpretează în sensul că biletul la ordin, cambia și cecul se învestesc cu formulă executorie pentru a fi puse în executare, a fost publicată abia în Monitorul Oficial nr. 381 din 4 iunie 2009, nu o lipsește de eficiență în perioada cuprinsă între momentul pronunțării și cel al publicării sale in extenso, deoarece caracterul său obligatoriu este legat de dezlegarea problemei de drept, care are loc odată cu pronunțarea și nu cu motivarea deciziei.
Această opinie a tribunalului comercial, exprimată într-un litigiu în care actualul pârât-intimat nu a fost parte pentru a-și face apărările necesare, este înțeleasă astfel de instanța de apel:
1
.) Cererea de executare silită formulată de creditoarea S. ALICANTE TAMILIA S. Brașov, a fost înregistrată sub nr. 71/2009 la B. E. J.
B. M., la data de 9 februarie 2009, iar decizia în interesul legii nr. 4/2009 s-a pronunțat la data de 19 ianuarie 2009. Potrivit art. 3307alin. (3) C.pr.civ., dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Prin urmare, chiar dacă este indicat să se țină seama de soluția dată într-un recurs în interesul legii din ziua pronunțării ei, obligatorie pentru instanță este doar din data publicării ei în Monitorul Oficial, Partea I-a, care a avut loc în data de 4 iunie 2009. Faptul că executorul judecătoresc B. M. a dat curs cererii de executare silită în baza biletului la ordin care nu era învestit cu formulă executorie, era în spiritul unei practici judiciare existente la acea dată, tocmai existența acelei practici judiciare neunitare ducând la promovarea recursului în interesul legii și la pronunțarea unei decizii obligatorii pentru instanțe de la data publicării ei în Monitorul Oficial Partea I-a;
2.
)Procedura de executare silită s-a desfășurat sub controlul instanței judecătorești.
Într-adevăr, potrivit art. 45 din Legea nr. 188/2000, răspunderea civilă a executorului judecătoresc poate fi angajată, în condițiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligațiilor sale profesionale.
"Condițiile legii civile"; la care se referă textul din legea specială, sunt cele prevăzute de art. 998, 999 din Codul civil în vigoare la data introducerii acțiunii.
Din aceste texte legale, rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale, se cer întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu, a faptei ilicite, a raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, precum și a vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat.
Analizând dacă în speță sunt prezente sau nu aceste patru condiții, curtea constată că reclamanta nu și-a dovedit prejudiciul, în sumă de
1.000.000 lei. Anexa nr. 2 la contractul de franciză fila 82 dosar tribunal, referitoare la planul de vânzare pentru anul 2008 de 105.000 euro fără TVA a Wh. Price, nu este al reclamantei, chiar dacă numitul Chira Călin este administrator atât la această societate, cât și la societatea reclamantă; procedura de executare silită pornită împotriva reclamantei de către Direcția Generală a Finanțelor P. e a județului C. și procesul-verbal nr. 39897 din_ întocmit de executorul judecătoresc, nu sunt probe pentru dovedirea prejudiciului suferit de reclamantă, sau tabelul de creanțe, ori contractul de amenajare a spațiului închiriat în valoare de 20.100 lei fără TVA; iar raportul de expertiză contabilă efectuat de expertul contabil A. Borbel în dosarul nr._ filele 47-61, a avut ca obiectiv "stabilirea diferenței dintre valoarea de achiziție a bunurilor și valoarea de executare la licitație a acestora";, nu a fost însușit de pârât, reprezentantul reclamantei prezent în instanță la termenul din 6 septembrie 2012, învederând instanței că "nu solicită a se efectua în cauză un raport de expertiză contabilă";, raportat la faptul că a depus la dosar la acest termen de judecată raportul de expertiză contabilă efectuat în dosarul nr._ ";. Or, potrivit art. 1169 C.civ., cel ce face o propunere înaintea judecății, trebuie să o dovedească.
Pentru obligarea la plata despăgubirilor, este necesar ca prejudiciul să fi fost produs printr-o faptă ilicită. Pârâtul nu a săvârșit o faptă ilicită împotriva reclamantei, din proprie inițiativă, ci a dat curs unei cereri de
executare silită formulată de creditoarea S. ALICANTE TAMILIA S., or îndeplinirea unei activități impuse ori permise de lege, înlătură caracterul ilicit al faptei.
Lipsind dovada prejudiciului pretins a fi fost suferit de către reclamantă, și o faptă ilicită săvârșită de pârât, în mod automat lipsește raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.
În ceea ce privește vinovăția ca element (condiție) a răspunderii civile delictuale, instanța de apel reține că în mod absolut cert, pârâtul nu a dat curs cererii de executare silită a reclamantei, cu intenția de a săvârși a faptă prejudiciabilă. Dacă o oarecare neglijență sau imprudență s-ar putea desprinde cu greu din actele săvârșite de către executor, acestea nu sunt suficiente pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâtului, în lipsa cumulativă a celorlalte condiții.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 296 C.pr.civ., se va respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței tribunalului, care va fi menținută ca fiind legală și temeinică.
Intimatul prin reprezentantul său, nu a solicitat obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta S. W. D.
C. -N. prin lichidator judiciar B. u R., împotriva sentinței civile nr. 615 din 13 septembrie 2012 a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr. _
, pe care o menține.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 16 ianuarie 2013.
Președinte Judecător Grefier
D. A. -T. N. M. -L. T.
Red.TD: _
Dact.CC:_ -5 ex.
Jud.fond: T. D. I.
| ← Decizia civilă nr. 956/2013. Pretenții | Decizia civilă nr. 568/2013. Pretenții → |
|---|
