Sentința civilă nr. 7/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009

Dosar nr. _

R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal 3184

SENTINȚA CIVILĂ NR. 7/2013

Ședința publică de la 10 Ianuarie 2013 Instanța este constituită din:

PREȘEDINTE: M.

O.

-S.

Grefier: L.

M.

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamant B. T. și pe pârât S. R., PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE LA S.

P. A. D. C., parte civilă P. DE PE L. TRIBUNALUL CLUJ, intervenient în nume propriu B. A., intervenient în nume propriu

B. ,M., având ca obiect Despăgubiri Legea nr.221/2009.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta P. ui de pe lângă Tribunalul Cluj, procuror R. a Răducanu, lipsă fiind părțile.

P. edura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care T. invocă, din oficiu, în temeiul art. 248 C.pr.civ., excepția perimării acțiunii.

Reprezentanta P. ui de pe lângă Tribunalul Cluj solicită admiterea excepției.

T. reține cauza în pronunțare pe excepție.

INSTANȚA

Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr. de mai sus, reclamantul

B. T. , în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin M. DE FIN. ȚE P.

-DIRECȚIA GENERALA A F. P., a solicitat obligarea acestuia la plata de despăgubiri morale echivalent in lei la data plații a sumei de 300.000 Euro, reprezentând prejudiciul moral suferit prin condamnare politica in baza sentinței penale nr. 39/1950 data in dosarul 1432/1949 pronunțata de

T. Militar C., Secția I, in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, de către bunicul său, B. V., obligarea paratului la plata de despăgubiri echivalent in lei, la data plații, in suma de 100.000, reprezentând prejudiciul material suferit de către bunicul reclamantului in urma sancționării acestuia cu măsura administrativa abuziva, aplicata din motive politice prin sentinței penale nr. 39/1950 data in dosarul 1432/1949 pronunțata de T. Militar C., Secția I, constând in confiscarea averii.

În motivare s-a arătat că în baza sentinței penale nr. 39/1950 data in dosarul 1432/1949 pronunțata de T. Militar C., Secția I, bunicul

reclamantului a fost condamnat la 6 ani închisoare corecțională si 3 ani interdicție corecțională pentru "crimă de uneltire contra ordinei social" in baza art. 209 pct. 3 CP combinat cu art. 157 CP si D. 212/1948, iar conform art. 304 CJM a fost obligat la plata de cheltuieli de judecata in valoare de 5000 lei, in baza sentinței penale nr. 39/1950 data in dosarul 1432/1949 .

Pe de alta parte bunicul reclamantului a fost internat la 9 luni in lagărul de deținuți politici de la Gherla, doar pentru faptul ca a fost membru in partidul PNT, partid condus de marele nostru ilustru Iuliu Maniu, nume care face de prisos orice justificare in ceea ce privește motivul bunicului meu.

Ca urmare a arestării tatălui, cel care aducea venituri si întreținea familia, B. V. jr. in anul 1952, minor fiind, a fost nevoit sa se angajeze pe un șantier de construcții, fiind unicul din familie care putea sa întrețină familia din punct de vedere financiar, muncind la o vârsta a copilăriei pana la 10 ore pe zi, 6 zile pe săptămâna.

Suferința fizică a fost datorata mediului si regimului de munca in care trebuia sa reziste încă de la 13 ani, motiv pentru care capacitatea acestuia de munca a fost mult redusa având ca si o consecința directa diminuarea veniturilor familiale, cu repercusiuni asupra reclamantului și a mamei acestuia . Încă din anul 1970 au apărut primele consecința directe, tatăl său suferind de cardiopatie ischemica dureroasa, fiind internat in repetate rânduri si având nevoie de o îngrijire deosebita din partea membrilor familiei pana in anul decesului 2009.

Despăgubirile solicitate pentru daunele morale in cuantum de

300.000 (echivalentul in lei la data plații) sunt pe deplin justificate in condițiile in care tot cursul vieții tatăl său a fost marcat de condamnarea bunicului timp de 6 ani plus interdicția corecționala de 3 ani, la vremea la care tatăl avea doar 13 ani cu consecințe directe si iremediabile asupra acestuia.

În drept s-au invocat dispozițiile Legii 221/2009.

Reclamantul B. T. a formulat o precizare de acțiune, prin în care, a solicitat constatarea ca numitul B. V., tatăl lui, a suferit masuri administrative abuzive din motive politice in perioada 6 martie 1945

- 22 decembrie 1989 si obligarea statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice la plata de despăgubiri morale in valoare de 50.000 euro., reprezentând prejudiciul moral suferit prin masurile administrative abuzive, aplicate din motive politice.

Conform art. 3 din legea 221/2009 constituie, de asemenea, condamnare cu caracter politic, printre altele, și condamnarea pronunțată în perioada 6 martie 1945 - 22 Y decembrie 1989 pentru orice alte fapte_ persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive _.

Conform art. 3 din OUG 214/1999 completat cu pct. 8 din Legea 568/2001 printre altele constituie măsura administrativa abuziva si "f) exmatricularea din școli, licee și facultăți."

In drept și-a întemeiat acțiunea in baza Legii 221/2009.

Cu privire la acțiunea reclamantului, pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE a formulat întâmpinare, prin care a solicitat în temeiul respingerea acțiunii formulate .

Chiar daca in speța este vorba despre o infracțiune apreciată de legiuitor ca făcând parte din categoria condamnărilor cu caracter politic de drept, reclamantul trebuie sa facă dovada suferințelor si privațiunilor la care a fost personal supus.

In realitate, reclamantul nu invoca decât aspecte care vizează suferințele tatălui sau, considerând ca boala sa de inima a fost provocata de condamnarea tatălui sau, datorita consecințelor negative care s-au răsfrânt asupra acestuia.

În cauză s-a formulat o cerere de intervenție în interes ppropriu de către B. A. si B. M. , solicitandu-se obligarea statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice la plata de despăgubiri morale echivalent in lei la data plații a sumei de 300.000 Euro, reprezentând prejudiciul moral suferit prin condamnare politica in baza sentinței penale nr. 39/1950 data în dosarul 1432/1949 pronunțata de T. Militar C., Secția I, in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, de către bunicul lor B. V., obligarea paratului la plata de despăgubiri echivalent in lei, la data plații, in suma de 100.000, reprezentând prejudiciul material suferit de către bunicul intervenienților în urma sancționării acestuia cu măsura administrativa abuziva, aplicata din motive politice prin sentinței penale nr. 39/1950 data in dosarul 1432/1949 pronunțata T. Militar C., Secția I, constând in confiscarea averii, constatarea că numitul B. V., tatăl intervenienților, a suferit masuri administrative abuzive din motive politice in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 si sa obligarea paratului la plata de despăgubiri morale in valoare de 50.000 euro.,reprezentând prejudiciul moral suferit prin masurile administrative abuzive, aplicate din motive politice.

În fapt, au arătat că au calitatea de intervenienți deoarece au calitatea de nepoți de fiu ai defunctului B. V., acesta fiind decedat la data de 19. februarie 1984.

În esență, în motivarea în fapt și în drept au fost reluate aceleași considerente ca și cele cuprinse în acțiunea principală.

Reclamanții și intervenienții au depus la dosar note de ședință arătând că în ceea ce privește temeiul de drept al acțiunii introductive, solicită angajarea răspunderii civile delictuale a S. ui R. in temeiul art. 998 C.civ., 999 C.civ., Legea nr. 221/2009, Jurisprudența C.E.D.O., practica instanțelor interne.

Prevederile art.5 alin. 1 lit. a din Legea nr.221/2009 au fost declarate neconstituționale prin Decizia nr.1358 din 21 octombrie 2010 a Curții Constituționale, astfel încât dispozițiile art. 998 C.civ care reprezintă regula, dreptul comun in materia răspunderii, și Convenția E.D.O., constituie temeiul de drept al acțiunii.

De asemenea, că înțeleg să invoce și prevederile art. 504, 506 Cod.

Pr. pen.

Pârâtul S.

R.

prin Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția

Generală a F.

P.

a Județului C., în temeiul art. 115-118 din

C.pr.civ. a depus p completare la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii precizate .

Prin decizia nr. 1358/2010 Curtea Constituționala a constatat ca in materia despăgubirilor pentru daune morale suferite de foștii deținuți politici in perioada comunista nu ar exista vreo obligație a statului de a le acorda si cu toate acestea, legiuitorul roman de după 1989 a adoptat 2 acte normative, Decretul-Lege 118/1990 si Legea 221/2009, având acest scop.

Declararea ca necostituționale a dispozițiilor legale, echivalează cu lipsa opțiunii statului de acordare a despăgubirilor in temeiul acestui act normativ.

Cat timp nu exista obligația reparării, rezulta ca acțiunea nu poate fi întemeiata pe dispozițiile art.998-999 cod civil ci doar, pe dispozițiile unei legi speciale care are semnificația acordării benevole de despăgubiri de către stat, potrivit practicii CEDO.

Prin urmare, în prezent nu mai exista dispoziții in dreptul intern sau in dreptul internațional care sa poată constituii temei de drept al pretențiilor formulate de reclamanți.

La termenul de judecată din data de_ s-a dispus suspendarea soluționării cauzei în temeiul dispozițiilor art.1551 C.pr.civ.

Având în vedere că de la data suspendării și până în prezent pricina a rămas în nelucrare fără ca vreuna din părți să îndeplinească un act de procedură, T. a invocat din oficiu excepția perimării prezentei cauze.

Excepția este întemeiată pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 248 C.pr.civ. orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.

În cauză se constată că de la data suspendării judecății și până la repunerea cauzei pe rol a trecut mai mult de un an, iar partea nu a îndeplinit niciun act de procedură în vederea judecării cauzei, astfel că s-a împlinit termenul de perimare.

Având în vedere faptul că prezenta cauză a rămas în nelucrare din vina părților mai mult de un an, T. va admite excepția și în temeiul art.

252 alin. 2 raportat la art. 248 C.pr.civ. va constata perimată acțiunea formulată de de reclamantul B. T. în contradictoriu cu paratul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, avand ca obiect pretenții în temeiul Legii nr.221/2009 și de asemenea va constata perimată cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții B. A. și B. M. ,avand același obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

Admite excepția perimării invocată din oficiu.

In temeiul art.248 C.p.civ. constată perimată acțiunea civilă formulată de reclamantul B. T., cu dom. procesual ales în T., str. A. I. nr.7,ap.1, jud. C. la cabinet av. S. B. in contradictoriu cu paratul S.

R. prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, str. Apolodor nr. 17,cu sediul procesual ales la sediul Direcției Generale a F. P. a județului C. din municipiul C. -N., P. A. I. nr. 19, județul C., avand ca obiect pretenții în temeiul Legii nr.221/2009 și de asemenea constată perimată cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții B. A. și B. M., cu dom. procesual ales în T., str. A.

I. nr.7,ap.1, jud. C. la cabinet av. S. B., avand ca obiect pretenții în temeiul Legii nr.221/2009.

Cu drept de recurs in termen de 5 zile de la pronunțare. Pronunțată în ședința publică de la_ .

Președinte,

M. O. -S.

Grefier,

L. M.

L.M. 11 Ianuarie 2013 Red./Dact. M.O.S./E.C.-_

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 7/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009