Sentința civilă nr. 538/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009

R O M Â N I A TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA I CIVILĂ

cod operator 4204

Dosar nr. _

SENTINȚA CIVILĂ NR.538

Ședința publică din 3 Aprilie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. W.

G. ier: M. H.

Ministerul Public reprezentat prin procuror Băgeag L. de la P. de pe lângă Tribunalul Maramureș

Pe rol fiind pronunțarea soluției asupra cauzei civile privind pe reclamantul T. F. S., domiciliat în comuna R. C., nr. 112B, jud.

M., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în B., str. Apollodor, nr.17, sector 5, având ca obiect Despăgubiri Legea nr.221/2009 .

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc la data de_, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța în aceeași constituire, având nevoie de timp pentru a delibera, în baza art. 260 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea soluției pentru data de_ ;_ apoi la data de astăzi_, când a hotărât următoarele:

T.

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin acțiunea civilă formulată și precizată sub nr. de mai sus, reclamantul

T. F. S. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, a se constata caracterul politic al măsurilor administrative luate față de mama sa T. Silvia, acordarea de despăgubiri morale și materiale.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că defuncta T. Silvia, mama sa, a fost funcționar public Nr.Cod.900053821, învățătoare gr.I cu ultim loc de muncă, titular la Șomcuta M. .Aceasta a fost concediată în baza Ad.6895/_ a Sfatului P. ular Raion Șomcuta M. -secția învățământ, strămutată forțat împreună cu familia la data de_ în baza Adresei Sfatului P. ular Șomcuta

M. la un domiciliu forțat neprecizat decât "în Satul….";, declarată, împreună cu tatăl său, chiabur în baza moștenirii de familie a circa 7 ha teren, statut ce a

fost menținut până în anul 197, în conformitate cu Ad.809/1957 a Sfatului P. ular Comuna R. Chioar.

Reclamantul a mai arătat că mama sa a fost beneficiară a prevederilor Legii 118-1990, Art.1(1)(e), fiind strămutată forțat în altă localitate, recunoscându-se doar 3 ani de strămutare, Hot.Nr.3/_, cu drepturile aferente Legea 118/1990 începând cu_ până la decesul acesteia la _

.În urma măsurilor luate, cu substrat politic, mama sa, cu toate intervențiile făcute Ad.368/1958, Ad.4886/1960, Ad.9491/1960, Ad.33535/1968, Ad.502/1968

ș.a. privind reîncadrarea în muncă ca și titular, conform pregătirii(înv.gr.I) a fost respinsă, neputând profesa de la 46 ani, cu circa 11 ani înainte de vârsta de pensionare, aducându-i-se grave prejudicii morale și materiale, pensionată cu Decizia nr.9330/1961.

Reclamantul a invocat dispozițiile art.1 alin.3 și art.5 alin.1 lit.a și art.5 alin.4 din Legea 221/2009.

Prin acțiunea civilă înregistrată în dosar nr._ reclamantul T. F.

S. a solicitat în contradictoriu cu același pârât, constatarea măsurii administrative ca fiind cu caracter politic dispuse cu privire la tatăl său T. F.

, acordarea de despăgubiri morale și materiale.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că defunctul T. F., a fost înalt funcționar public între anii 1934-1948 Nr.cod.171009086 conform Adeverinței Președinției Consiliului de Miniștri având cronologic funcțiile de

:notar, pretor, primpretor, cu ultimul loc de muncă Plasa Șomcuta M., județul Satu M. în calitate de primpretor.Defunctul T. F. a fost concediat prin Decizia nr.330 30 A/_ începând cu data de_, decizie a M. ui Afacerilor Interne(Ad.9708/1948 Prefectura Satu Mare), ulterior fiind strămutat forțat într-o altă localitate conform Ad.Sfat P. ular Șomcuta M. din _

.Apoi, defunctul a fost încarcerat, fără condamnare, la Canal, având drept pretext "sabotaj";, fiind eliberat conform Biletului de liberare nr.39304/1952; L.118/1990 Art.1(1)(b).Prin Dispoziția Primarului comunei R. C. nr._ defunctul său tată, mai arată reclamantul, a fost deposedat abuziv, prin confiscare a 50.000 buc. cărămidă arsă de dimensiunile 28x14x7 cm, echivalent a 79.000 buc.(24x11,5x6,3) STAS 457/1986 obiect Legea 10/2001 și de asemenea, a fost declarat chiabur în baza moștenirii de familie(circa 7 ha teren), statut menținut până în anul 1957 când în conformitate cu Ad 809/1957 Sfatul P. ular Comuna R. C. acest statut a încetat.

Având în vedere statutul de înalt funcționar public deținut de tatăl său în cadrul M. ui Afacerilor Interne, a determinat regimul comunist instaurat să ia abuziv măsurile administrative cu substrat politic, enumerate mai sus.

Toate aceste măsuri abuzive cu substrat politic luate, au făcut ca tatăl său, la vârsta de 39 ani, după 14 ani de activitate ca și notar, pretor, primpretor, cu toate demersurile făcute, să nu mai fie reîncadrat în muncă conform pregătirii sale(absolvent de drept), cu 23 ani înainte de vârsta de pensionare -Decizia 21663/1971.

Această ostilitate cu caracter politic manifestată de noul regim comunist vis-a-vis de înalții funcționari publici ai vechiului regim, i-au adus grave prejudicii morale și materiale defunctului său tată.

Prin încheierea din data de_ tribunalul a dispus conexarea celor două dosare, reunirea pricinilor făcându-se sub nr._ .

Prin concluziile scrise depuse la dosar(susținute în prealabil și oral) reclamantul T. F. S. a solicitat ca în pricinile reunite, tribunalul să aibă în vedere măsurile luate împotriva părinților săi T. F. și T. Silvia, fost notar,pretor și primpretor și respectiv învățătoare, respectiv aceea de concediere de la locul de muncă fără nici o posibilitate ulterioară de reîncadrare conform pregătirii acestora, strămutare forțată, declararea acestora ca fiind chiaburi, încarcerarea la Canal a tatălui său pe motiv de

"sabotaj";, confiscarea și naționalizarea de bunuri, măsuri care în opinia sa demonstrează caracterul politic al acestora. Părinții său, tatăl de la vârsta de 39 ani și mama de la vârsta de 46 ani, respectiv cu 23 ani și 12 ani înainte de vârsta de pensionare nu au mai putut să profeseze conform pregătirii pe care o aveau fiecare datorită dosarelor politice personale de cadre.

Reclamantul a solicitat în finalul concluziilor sale scrise, acordarea despăgubirilor precizate ,200.000 lei pe procedura Legii 221/2009, pentru rezolvarea celerată a prejudiciului conform art.5(1)(b) din Legea 221/2009, întrucât până în prezent, stabilirea despăgubirilor(Dispoziția 44/01) nu a fost soluționată la nici un nivel( primărie, prefectură, ANRP) din anul 2001, fără perspectiva apropiată de soluționare.Acordarea despăgubirilor solicitate în baza art.5(1)(b) din Legea 221/2009 încetează de drept conform art.5(5) din aceeași lege, procedurile aflate în faza incipientă și nefinalizate în baza legii 10/2005.

De asemenea, în pricinile reunite, reclamantul a solicitat și despăgubiri materiale în cuantum de 115.000 lei reprezentând contravaloarea a 50.000 bucăți de cărămidă plină de dimensiuni 28x14x7 cm echivalent a 79.000 bucăți cărămidă plină de dimensiuni 24x11,5x6,3 cm STAS 457/1986, confiscată părinților săi în anul 1952 din comuna R. C., despăgubiri propuse(necuantificate) prin Dispoziția nr._ a Primarului Comunei R.

C. în baza Legii 10/2001, dispoziție menținută prin sentința civilă nr.13/2003 a T. ui M., investită cu formulă executorie prin încheierea nr.649/2003.

Pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice a solicitat respingerea acțiunii reclamantului.

În probațiune s-au depus înscrisuri.

Analizând acțiunea reclamantului, în considerarea întregului probatoriu administrat și în considerarea temeiurilor de drept invocate de acesta, tribunalul reține următoarele:

Referitor la caracterul măsurilor administrative luate față de părinții reclamantului.

Conform art.1 alin.3 și alin.4 din Legea nr.221/2009 "Constituie, de asemenea, condamnare cu caracter politic și condamnarea pronunțată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru orice alte fapte prevăzute de legea penală, dacă prin săvârșirea acestora s-a urmărit unul dintre scopurile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în

  1. ia, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 568/2001, cu modificările și completările ulterioare.

    Caracterul politic al condamnărilor prevăzute la alin. (3) se constată de instanța judecătorească, în condițiile prevăzute la art. 4.";

    Conform art.2 alin.1 din OUG 214/1999 constituie infracțiuni săvârșite din motive politice infracțiunile care au avut drept scop:

    1. exprimarea protestului împotriva dictaturii, cultului personalității, terorii comuniste, precum și abuzului de putere din partea celor care au deținut puterea politică;

    2. susținerea sau aplicarea principiilor democrației și a pluralismului politic;

    3. propaganda pentru răsturnarea ordinii sociale până la 14 decembrie 1989 sau manifestarea împotrivirii față de aceasta;

      c^1) acțiunea de împotrivire cu arma și răsturnare prin forță a regimului comunist;

    4. respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, recunoașterea și respectarea drepturilor civile, politice, economice, sociale și culturale;

    5. înlăturarea măsurilor discriminatorii pe motive de naționalitate sau de origine etnică, de limbă ori de religie, de apartenență sau opinie politică, de avere ori de origine socială.

În privința părinților reclamantului:T. F. (decedat la_ ) și T. Silvia(decedată la_ ) instanța reține că, contractele de muncă ale acestora au fost desfăcute de autoritățile comuniste, la_ (T. Silvia) și_ (T.

F. ), așa cum rezultă din adeverințele nr.9708/1948(fila 3 dosar_ ) și nr.368/1958(fila 8 dosar_ ).

Motivele pentru care autoritățile comunei au luat măsura concedierii celor doi defuncți rezultă din documentele depuse.Astfel, în ceea ce o privește pe T. Silvia justificarea concedierii este " mai buna folosire a cadrelor, conform HCM";(fila 8) și în cazul defunctului T. F. încetarea calității de funcționar public s-a dispus în temeiul Deciziei MAI nr.33030A/1948.

Din nici un înscris aflat la dosar nu rezultă că măsura concedierii părinților reclamantului s-ar fi dispus pentru vreo faptă dintre cele prevăzute de art.2 alin.1 din OUG 214/1999(care sunt asimilate caracterului politic).

În ceea ce privește măsura mutării defuncților din locuința din Șomcuta

M. tribunalul reține că motivul acestei mutări l-a constituit necesitatea restructurării spațiului în condițiile în care comuna a devenit sediu de raion(fila 5 dosar).

Părinților reclamantului nu li s-a impus o altă locuință forțat, locuința pe care au fost obligați să o predea în 1952 nu era proprietatea lor, li s-a promis relocarea într-o altă locație, după preferință.

Împrejurarea mutării din Șomcuta M. a fost adusă de defuncta T. Silvia și în atenția Comisiei de aplicare a D.Lg.118/1990.Din Hot.nr.3/_ (fila 7) a Comisiei, rezultă că solicitanta T. Silvia, domiciliată în R. C. nr.125, județul M., sub nr.22971 și 22286 din_ și_ a formulat contestație împotriva Deciziei nr.3365 și 2926 din_ emise de DGMSS M.

, respectiv de Comisia pentru aplicarea prevederilor D.L.nr.118/1990, cu modificările și completările ulterioare.

T. Silvia a susținut că în urma desfacerii contractului de muncă atât a soțului T. F., fost funcționar public la Șomcuta M., și a ei personal din funcția de învățătoare, din aceeași localitate, au fost obligați să predea locuința și să se mute în altă localitate, după preferință.

Din actele depuse la dosar rezultă împrejurările menționate anterior, precum și faptul că din Șomcuta M. s-au stabilit în R. C. .

Deci, după încetarea motivelor de strămutare, familia nu a revenit în Șomcuta M. .

Astfel, Comisia a considerat că sunt dovedite împrejurările unei mutări forțate într-o altă localitate, dar nu se poate stabili durata acestei situații.

În consecință, Comisia a considerat că după mutare era necesară o perioadă de acomodare la noua locuință și formarea unui nou mod de viață.Durata acesteia, poate fi stabilită numai prin apreciere, la maxim 3 ani.

În consecință, pentru perioada de acomodare într-o altă locație, defunctei i s-au acordat despăgubiri în baza Decr.-Lege nr.118/1990.

În consecință, nici cu privire la măsura obligării defuncților de a preda locuința din Șomcuta M. (în 1952), la 4 ani după pierderea calității de funcționar public a defunctului T. S. nu se poate reține caracterul politic, nedovedindu-se că măsura s-a dispus pentru vreo faptă prevăzută de art.2 alin.1 din OUG 214/1999.

În privința daunelor morale solicitate de reclamant , dincolo de împrejurarea că, lipsind caracterul politic al măsurii administrative invocate lipsește și vocația efectivă la astfel de despăgubiri, tribunalul reține că prin Decizia 1358/2010 și Decizia 1360/2010 Curtea Constituțională a constatat că prevederile art.5 alin.1 lit.a din Legea nr.211/2009(temei al acțiunii) sunt neconstituționale.

De asemenea, prin Decizia 12/_, în recursul în interesul legii ÎCCJ a stabilit că, urmare a celor două Decizii ale CC sus menționate dispozițiile art.5 alin.1 lit.";a"; teza I din Legea 221/2009 și-au încetat efectele și nu mai pot

constitui temei juridic al acțiunilor nesoluționate definitiv la data pronunțării celor două decizii ale instanței constituționale.

Decizia ÎCCJ este obligatorie potrivit art.330 ind.7 alin.4 C.pr.civilă.

Așadar, pentru considerentele de mai sus, cererea reclamantului privind daunele morale va fi respinsă conform dispozitivului.

Referitor la despăgubirile materiale solicitate de reclamant pentru contravaloarea celor 55.000 buc. de cărămidă arsă confiscată părinților săi, tribunalul reține următoarele:

Împrejurarea confiscării este reală, constituind temeiul de fapt al cererii pe care T. Silvia și T. F. S. (reclamantul) au formulat-o la Legea 10/2001 în temeiul art.24 al.7.

T. Silvia și reclamantul(soția supraviețuitoare și fiu al defunctului), prin notificare înaintată prin executorul judecătoresc au solicitat restituirea prin echivalent a sumei reprezentând contravaloarea a 50.000 buc.cărămidă încorporate în diferite construcții de interes public de pe raza comunei R. C.

.

Prin Dispoziția nr.44/27 sept.2001, primarul comunei R. C. admite cererea petenților și propune acordarea de măsuri reparatorii în echivalent sau sub formă de despăgubiri bănești pentru cantitatea de 50.000 buc. cărămidă petenților, făcând trimitere la dispozițiile art.6 alin.1 și art.36 din Legea 10/2001, precum și art.71 din Legea 215/2001.

Dispoziția de mai sus a fost dată publicității fiind comunicată Prefecturii Județului M. -Comisiei de aplicare a Legii 10/2001 și petenților.

Ulterior, la 15 februarie 2002, prin Dispoziția nr.19 emisă de către același primar, se revocă art.1 din Dispoziția nr.44/2001 privind acordarea de măsuri reparatorii în echivalent sub formă de despăgubiri bănești pentru cantitatea de 50.000 buc. cărămizi cu motivația că s-au interpretat eronat prevederile art.6 din Legea 10/2001, art.5 din H.G. 614/2001.Temeiul de drept la care se face trimitere de această dată îl constituie art.71 din Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală.Însă potrivit acestui text de lege, dispozițiile emise de primar devin executorii după ce au fost comunicate persoanelor interesate.În speța de față, primarul nu avea nici un temei legal pentru a reveni la o dispoziție care, după aducerea la cunoștință publică, a devenit executorie.

Cei doi petenți s-au adresat instanței de judecată și prin Sentința civilă nr.13/_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr.7365/2002 a fost irevocabil anulată Dispoziția nr.19/2002, fiind menținută Dispoziția nr.44/_ emisă de Primarul comunei R. C. .Dispoziția nr.44/2001(fila 9 din dosar_ ) este deci menținută de instanța de judecată.

Așa cum rezultă din adresa nr.12934/_ (fila 53 din dosar), dosarul întocmit în temeiul Legii nr.10/2001, cuprinzând dispoziția primarului comunei

  1. C. nr.44/2001 precum și actele aferente care au stat la baza emiterii acesteia, a fost depus de către Instituția Prefectului M. în data de 12 octombrie 2005 la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților-

    Secretariat Comisie Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în conformitate cu prevederile titlului VII- Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv - din Legea 247/2005, cu modificările și completările ulterioare.Procesul-verbal de predare-primire este înregistrat la această instituție sub nr.0. iar dosarul în cauză se află la poziția nr.217 din Procesul Verbal de predare-primire.

    În consecință, se reține că în privința celor 50.000 buc. cărămidă arsă confiscată părinților săi, reclamantul a obținut despăgubiri în baza Legii 10/2001.

    Potrivit art.5 alin.1 lit.b din Legea nr.221/2009, se pot acorda despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărârea de condamnare, dacă bunurile respective nu au fost restituite sau nu s-au obținut despăgubiri prin echivalent în condițiile Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-_, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

    Prin urmare, cu privire la bunurile pentru care s-a urmat calea prevăzută de Legea 10/2001 cu modificările ulterioare nu pot fi acordate despăgubiri în baza Legii nr.221/2009.

    Raportat la considerentele de mai sus, acțiunea reclamantului în dosarele conexe_ și_ va fi respinsă conform dispozitivului.

    PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:

    Respinge acțiunea civilă înregistrată în dosar_ și acțiunea civilă conexată, înregistrată în dosar_, formulate de reclamantul T. F. S.

    , domiciliat în R. C. nr. 112/B, jud. M., în contradictoriu cu pârâtul

  2. R. prin Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în B., sector 5 str. Apollodor nr. 17, prin D. G. a F. P. M., cu sediul în B. M.

A. S. 2A, jud. M. .

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de azi 03 Aprilie 2013.

PREȘEDINTE

GREFIER

D. W.

H.

M.

în C.O. semnează

G. ier șef Secția I Civilă

Red. W.D/_

Tehnred.F.P/_ //5 ex.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 538/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009