CSJ. Decizia nr. 583/2001. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 583
Dosar nr.3729/2001
Şedinţa publică din 18 februarie2003
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul G.G.M. împotriva deciziei nr.153 A din2 iulie 2001a Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia civilă.
La apelul nominals-au prezentat: recurentul-reclamant prin avocat A. V., intimaţii-pârâţi Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin consilier juridic C.B.şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice reprezentat de consilier juridic E.B., precum şi intervenienţii G.L.E., W.B., W.M., W.R., toţi prin mandatar V.T.. Au lipsit intimaţii-pârâţi Consiliul local Cisnădie, Inspectoratul Şcolar Sibiu, S.C. H. Sibiu şi S.C."N."SRL Sibiu.
Procedura completă.
Mandatara intimaţilor-intervenienţi arată că nu s-a început urmărirea penală împotriva recurentului-reclamant, dar stăruie în cererea de suspendare a judecăţii a cărei discutare a fost prorogată de la termenul anterior.
Avocat V., consilier juridic B.C., consilier juridic E.B.şi reprezentantul Ministerului Public pun concluzii de respingere a cererii de suspendare a judecăţii.
Instanţa respinge cererea de suspendare a judecăţii, nefiind îndeplinite condiţiile legale în acest sens şi acordă cuvântul pentru susţinerea recursului.
Avocat V. referindu-se la concluziile scrise, solicită admiterea recursului şi în principal modificarea deciziei atacate în sensul admiterii acţiunii şi în subsidiar casarea acestei decizii şi trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului.
Consilier juridic B.C. solicită respingerea recursului arătând că, dreptul de proprietate a fost corect intabulat pe numele statului care deţine imobilul cu titlu valabil. Încheierile prin care s-a dispus intabularea dreptului de proprietate, nu au fost atacate de recurentul-reclamant, acesta neacţionând nici în temeiul Legii nr.18/1991.
Consilier juridic E.B.solicită respingerea recursului împotriva Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice, recurentul-reclamant neavând calitate procesuală activă.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului arătând că soluţia pronunţată de instanţa de apel este legală şi temeinică.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.3880 din 9 iulie 1999 la Tribunalul Sibiu, reclamantul G.G.M.a chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Finanţelor, ConsiliulJudeţean Sibiu, RAGCL – Sibiu, Consiliul local Cisnădie, Ministerul Educaţiei Naţionale, Inspectoratul şcolar judeţean Sibiu, S.C.P.P.Cisnădie şi S.C."C."SA Cristian, solicitând să se constate că exproprierea proprietăţii lui G.E., înscrisă în c.f. 3890 Cisnădie, nr. top. 6736 de către Statul Român a fost abuzivă; să se constate că exproprierea proprietăţii lui G.M., înscrisă în cf 3890 Cisnădie, nr.top.6737, nr.top.6738 şi nr.top.6739 a fost abuzivă; să fie obligaţi pârâţii să lase în plină proprietate, liniştită posesie şi folosinţă reclamantului imobilul situat în Cisnădie, str. Măgurii nr. 99 format din terenurile înscrise în c.f. 3890 Cisnădie, nr.top. 6736, 6737, 6738, 6739 cât şi terenurile înscrise în c.f. 3724 Cisnădie nr.top.7205 şi nr.top.7206 cât şi a casei de locuit situate la aceeaşi adresă; să se dispună rectificarea cărţilor funciare prin radierea dreptului de proprietate Statului Român, cu restabilirea situaţiei anterioare de carte funciară; să se dispună intabularea acestui imobil în favoarea reclamantului.
În motivarea acţiunii reclamantul a arătat, în esenţă, că este succesorul foştilor proprietari de carte funciară ai imobilelor în litigiu, că aceste imobile au trecut în proprietatea Statului Român în baza unui titlu nevalabil şi, potrivit art. 6 din Legea nr.213/1998 se impune restituirea acestor bunuri.
Prin precizarea de acţiune reclamantul a renunţat la judecată faţă de Consiliul Judeţean Sibiu, S.C."U."SA, Staţiunea de cercetare şi producţie pomicolă Cisnădie şi S.C."C."SA, a chemat în judecată pe pârâţii S.C."H."SA şi S.C."N."SRL şi a cerut să se constate nulitatea contractului de vânzare-cumpărare pe care acestea l-au încheiat la data de 16 septembrie 1996.
În cauză au formulat cerere de intervenţie în interes propriu intervenienţii G.L.E., W.B., W.M.şi W.R.-D. prin care, în esenţă, au solicitat să se constate nulitatea exproprierii imobilului lui G.E.înscris în cf 3890 Cisnădie nr.top.6736, a celorînscrise în c.f. 3890 Cisnădie nr.top. 6737, 6738, 6739; să se dispună anularea încheierii de intabulare nr.6969/1988 şi revenirea la situaţia anterioară de carte funciară, să se constate căpe imobilul cu nr.top.6739 s-a construit o casă, să fie notată în c.f. şi să se restabilească situaţia anterioară de c.f. pe acest imobil.
Tribunalul Sibiu prin sentinţa civilă nr.696 din 22 decembrie 2000 a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul G.G.M.împotriva Consiliului local Cisnădie pe care l-a obligat să-i lase în deplină proprietate şi posesie terenul înscris în c.f. 3724 Cisnădie nr.top.7205, 7206 grădină în suprafaţă de 518 m.p. şi 1742 m.p. Acţiunea a fost respinsă faţă de Statul Român prin Ministerul Finanţelor, Ministerul Educaţiei Naţionale, S.C."H."SA Sibiu, S.C."N."SRL – Sibiu şi Inspectoratul Şcolar Sibiu. S-a luat act că reclamantul a renunţat la judecată faţă de Consiliul Judeţean Sibiu, S.C."U."SA Sibiu, S.C.P.P. Cisnădie şi S.C."C."SA Cristian. Cererea de intervenţie în interes propriu a fost respinsă.
S-a reţinut că în c.f. 3890 Cisnădie nr.top.6737, 6738, 6739 a figurat ca proprietar tabular G.M., decedat la data de 22 septembrie 1960, cu suprafeţâele de 2783 m.p., 1097 m.p. şi respectiv 6248 m.p. teren cu construcţii; că în aceeaşi c.f. nr.top.6736 a figurat ca proprietar G.E.cu 4741 m.p. teren precum şi că aceste imobile au fost expropriate în baza Reformei agrare din 1945 şi trecute în proprietatea Statului Român.
S-a arătat că potrivit art. 39 din Legea nr.18/1991, modificată, persoanele fizice ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietatea statului prin efectul Decretului nr.83/1949 precum şi a altor acte normative de expropriere sau moştenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate în termen, cu procedura şi în condiţiile prevăzute de art. 9 din acest act normativ iar nu pe calea dreptului comun.
Referitor la imobilele înscrise în c.f. 3724 Cisnădie nr.top.7205 şi 7206, grădina, prima instanţă a considerat acţiunea întemeiată cu motivarea că prin extrasul c.f. depus la dosar s-a făcut dovada că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra acestoraprin moştenire.
Curtea de Apel Alba Iulia prin Decizia civilă nr. 153 din 2 iulie 2001 a respins apelurile declarate împotriva sentinţei civile nr. 696 din 22 decembrie 2000 a Tribunalului Sibiu de către reclamantul G.G.M., intervenientei G.L.E., W.B., W.M.şi W.R.-D. precum şi de către Consiliul local Cisnădie.
S-a arătat că just prima instanţă a reţinut că imobilele înscrise în c.f. 3890 Cisnădie nr.top. 6736 (fost proprietar tabular G.E.) şi nr.top. 6737,6738, 6739 (fost proprietar tabular G.M. senior) au fost expropriate în baza Legii pentru reforma agrară din 1945 şi trecute în proprietatea Statului Român, fiind astfel intabulate în baza încheierii nr. 35/1956.
S-a considerat că just tribunalul a reţinut că în speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 39 din Legea nr.18/1991 (republicată) care se aplică "terenurilor agricole" indiferent dacă acestea sunt situate în extravilanul sau în intravilanul localităţilor.
S-a precizat că în privinţa imobilului înscris în c.f. 3890 Cisnădie nr.top. 6739 compus din 6248 m.p. teren şi construcţia unde funcţionează Grădiniţa nr. 7 Cisnădie se aplică dispoziţiile art. 5 din Legea nr.18/1991 şi art. 3 alin. 4 din Decretul nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia întrucât o "grădiniţă", din punct de vedere al dreptului administrativ constituie o instituţie publică astfel încât bunului i se aplică regimului juridic al proprietăţii publice.
În termen legal, împotriva deciziei civile nr. 153 din 2 iulie 2001 a Curţii de Apel Alba Iulia a declarat recurs reclamantul G.G.M.solicitând casarea în temeiul art. 304 pct. 8, 9, 10 C.proc.civ.şi susţinând că: 1. Greşit instanţa de apel a considerat că nu putea reveni asupra renunţării la judecată faţă de pârâta Staţiunea de cercetare şi producţie pomicolă Cisnădie; 2. acţiunea în revendicare de drept comun întemeiată pe dispoziţiile art. 480 C.civ.este admisibilă întrucât referitor la imobilele în litigiu nu se aplică prevederile Legii nr.18/1991; 3. preluarea imobilelor proprietatea lui G.E.şi G.M. s-a făcut cu nerespectarea dispoziţiilor art. 3 din Legea nr.187/1945 privind înfăptuirea reformei agrare; 4. a făcut dovada calităţii de persoană cu vocaţie la succesiunea lui G.E..
Recursul urmează să fie respins ca nefondat pentru următoarele considerente:
Într-adevăr, potrivit art. 246 alin. 1 C.proc.civ.reclamantul poate să renunţe oricând la judecată. În speţă reclamantul G.G.M.a renunţat la judecata faţă de pârâta Staţiunea de cercetare şi producţie pomicolă Cisnădie iar instanţa a luat act de manifestarea de voinţă a acestuia în acest sens. Renunţarea la judecată este un act juridic unilateral şi ca atare irevocabil.
Imobilele în litigiu înscrise în c.f. nr.3890 Cisnădie nr.top.6736 (proprietar tabular anterior G.E.), nr.top. 6737, 6738 şi 6739 (proprietar tabular anterior G.M.) au intrat în patrimoniul Statului Român în temeiul Legii nr.187/1945 pentru reforma agrară, art. 3, prin expropriere.
Potrivit art. 39 din Legea nr.18/1991 a fondului funciar persoanele fizice ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietatea statului prin efectul Decretului nr.83/1949 precum şi al oricăror alte acte normative de expropriere sau moştenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren trecută în proprietatea statului, până la limita suprafeţei prevăzută de art. 3 lit. h din Legea nr. 187/1945, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează a se face în mai multe localităţi sau de la autori diferiţi, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute de art. 9.
Instanţa de apel a reţinut corect că reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren trecută în proprietatea statului prin expropriere în temeiul Legii nr.187/1945 – printre altele – se face în condiţiile procedurii speciale instituite de Legea nr.18/1991 ceea ce exclude calea acţiunii în revendicare de drept comun.
Ca atare, instanţele de fond şi de apel nu puteau analiza dacă au fost corect sau incorect aplicate dispoziţiile art. 3 din Legea nr.187/1945 în funcţie de destinaţia agricolă sau neagricolă a terenului în litigiu, situarea acestuiaîn extravilan sau intravilan, caracterul construit sau neconstruit al acestuia.
Just instanţele au reţinut că pentru a avea calitate procesuală activă în acţiunea în revendicare reclamantul trebuie să facă dovada calităţii de succesor al proprietarului tabular anterior, G.E..
Faţă de considerentele menţionate, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclaman-tul G.G.M.împotriva deciziei nr. 153 A din 2 iulie 2001 a Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia Civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi18 februarie2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 586/2001. Civil | CSJ. Decizia nr. 584/2001. Civil → |
|---|
