CSJ. Decizia nr. 853/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.853DOSAR NR.3093/2002
Şedinţa publică din 5 martie 200.
S-a luat în examinare recursul în anulare formulat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva deciziei nr.1268 din 03.07.2001 a Tribunalului Alba – Secţia civilă şi a sentinţei civile nr.1465 din 26.03.2001 a Judecătoriei Alba Iulia.
La apelul nominal s-a prezentat intimatul-pârât Ministerul Apărării Naţionale prin U.M.02509 Alba Iulia, reprezentat de consilier juridic P.G., lipsind intimaţii-reclamanţi S.I.şi T.M..
Procedura completă.
Curtea, luând act că nu mai sunt cereri prealabile, a acordat cuvântul părţilor pe motivele de recurs în anulare.
Reprezentanta Ministerului Public a susţinut recursul în anulare şi a pus concluzii de admitere a acestuia.
Consilier juridic P.G. a solicitat, de asemenea, admiterea recursului în anulare şi admiterea cererii de restabilire a situaţiei anterioare.
CURTEA
Asupra recursului în anulare de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
S.I.şi T.D.au chemat în judecată Ministerul Apărării Naţionale – U.M.02509 Alba Iulia pentru a fi obligat să le restituie sumele reţinute cu titlu de impozit cu ocazia acordării plăţilor compensatorii potrivit OG nr.7/1998 şi respectiv a ajutoarelor pentru trecerea în rezervă conform Legii nr.138/1999 cu motivarea că în conformitate cu art.5 lit.a din OG nr.73/1999 privind impozitul pe venit şi art.6 lit.f din aceeaşi ordonanţă, drepturile băneşti ce le-au fost acordate nu erau supuse impozitării.
Judecătoria Alba Iulia, prin sentinţa civilă nr.1465/26.03.2001 a admis acţiunea reclamanţilor şi a obligat pârâtul să le plătească pentru S.I.suma de 77.436.441 lei iar pentru T.D.M. suma de 75.679.920 lei cu titlu de impozit reţinut nelegal.
Instanţa a stabilit că reclamanţii au fost trecuţi în rezervă prin ordinul de zi pe unitate nr.56/20.03.2000 pentru reclamantul T.D.M. şi prin ordinul de zi pe unitate nr.103/25.05.2000 pentru reclamantul S.I.şi au beneficiat de plăţi compensatorii având ca bază de calcul soldele lunare brute conform art.7 din OG nr.7/1998 dar care au fost greşit impozitate, ca de altfel şi sumele acordate cu titlul de ajutor conform art.31 din Legea nr.138/1999 şi care, de asemenea erau neimpozabile.
S-a învederat că atât Legea nr.138/1999 cât şi OG nr.7/1998 stabilesc că ajutorul primit de foştii ofiţeri este un ajutor neimpozabil în baza soldelor lunare brute, iar art.5 din OG nr.73/1999 statuează că sunt scutite de impozit sumele acordate ca ajutoare.
Tribunalul Alba, secţia civilă, prin Decizia nr.1268/03.07.2001 a respins recursul declarat de pârâtul Ministerul Apărării Naţionale – U.M.02509 Alba Iulia împotriva sentinţei civile nr.1465/2001 a Judecătoriei Alba Iulia cu motivarea că şi în ipoteza invocată de recurenţi potrivit căreia art.7 din OG nr.7/1998 ar fi fost abrogat prin OG nr.73/1999 încă plăţile efectuate către reclamanţii-intimaţi erau scutite de impozit conform art.31 din Legea nr.138/1999 care prevede neimpozitarea şi plata în raport de solda lunară brută.
Mai mult, art.24 alin.2 din OG nr.73/1999 explică modul de determinare a venitului net, prin deducerea din venitul brut a contribuţiei de 5 % pentru pensia suplimentară şi 7 % contribuţia la asigurările sociale de sănătate.
Împotriva acestor hotărâri, în temeiul art.330 pct.2 din C.proc.civ. a declarat recurs în anulare Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie pe motiv că au fost pronunţate cu încălcarea esenţială a legii întrucât, aşa cum s-a susţinut în esenţă la data trecerii în rezervă a reclamanţilor şi anume 20.03.2000 şi respectiv 25.05.2000, prevederile art.7 din OG nr.7/1998 cu privire la scutirea de impozit a plăţilor compensatorii precum şi dispoziţiilor art.31 din Legea nr.138/1999 referitoare la scutirea de impozit a ajutoarelor acordate cadrelor militare la trecerea în rezervă erau abrogate expres prin OGnr.73/1999 privind impozitul pe venit intrată în vigoare la 01.01.2000.
Or, dreptul reclamanţilor la acordarea acestor sume de bani a luat naştere după intrarea în vigoare a OG nr.73/1999, astfel că plăţile compensatorii şi ajutoarele acordate erau supuse impozitării conform acestui act normativ.
Recursul în anulare este fondat pentru motivele ce se vor arăta în continuare.
Din dosar a rezultat că la data trecerii în rezervă reclamanţii au beneficiat de câte un ajutor stabilit în raport cu solda lunară brută şi cu vechimea efectivă ca militar conform art.31 alin.1 din Legea nr.138/1999 şi de plăţi compensatorii în cuantum de 2 solde lunare brute pentru fiecare an rămas până la vârsta de 55 ani potrivit prevederilor art.7 din OG nr.7/1998 (filele 7 şi 12 dosar nr.1176/2001). Reclamanţii nu au contestat modul de calcul al respectivelor sume ci faptul că acestea au fost supuse impozitării în condiţiile OG nr.73/1999 privind impozitul pe venit şi a HG nr.1066/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OG nr.73/1999 considerând că de fapt în art.5 lit.a şi respectiv art.6 lit.f din acest act normativ, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială ca şi plăţile compensatorii sunt scutite de impozit, iar instanţele au apreciat că reclamanţii nu datorează vreo sumă de bani cu titlu de impozit.
O atare situaţie este însă greşită.
Astfel, deşi este real că potrivit art.31 din Legea nr.138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar, la trecerea în rezervă sau direct în retragere, cu drept de pensie, cadrele militare beneficiază de un ajutor neimpozabil stabilit în raport cu solda brută, acest text trebuie raportat la dispoziţiile art.5 din OG nr.73/27.08.1999 privind impozitul pe venit şi respectiv la HG nr.1066/29.12.1999, care deşi confirmă neimpozitarea veniturilor provenite din ajutoare, precizează totodată ce venituri fac parte dintr-o atare categorie excluzându-le pe cele de natură salarială.
Or, faţă de împrejurarea că însăşi Legea nr.138/1999 se referă la salarizarea personalului militar şi la drepturile derivate ale acestuia din calitatea de salariat apare cu evidenţă că şi veniturile acordate militarilor la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu titlu de ajutoare în condiţiile art.31 din lege decurg din statutul lor de salariaţi şi prin urmare sunt supuse impozitării în condiţiile OG nr.73/1999 privind impozitul pe venit.
Că este aşa o confirmă şi Normele metodologice pentru aplicarea O.G nr.73/1999 privind impozitul pe venit aprobate prin HGnr.1066/29.12.1999 care referindu-se la art.5 din ordonanţă individualizează categoriile de venituri ce nu sunt impozabile şi nu se impozitează.
Din enumerarea făcută de text rezultă că ajutoarele neimpozabile vizează exclusiv forme de sprijin cu destinaţie specială cum ar fi: ajutoarele ce se acordă soţiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu; ajutorul social acordat potrivit legii, ajutorul de urgenţă acordat de Guvern şi de primari în situaţii de necesitate; ajutorul de înmormântare şi altele.
Textul menţionat nu face nici o referire la ajutoarele pentru trecerea în rezervă acordate cadrelor militare în raport cu solda lunară brută.
Prin urmare, aceste ajutoare fiind de natură salarială şi având ca bază de calcul solda brută urmează a fi impozitate ca orice venit brut.
De altfel, în art.86 din OG nr.73/1999 se statuează expres că se abrogă orice dispoziţii contrare menţionatei ordonanţe, ceea ce confirmă odată în plus intenţia legiuitorului de a impozita aceste categorii de ajutoare.
În ceea ce priveşte plăţile compensatorii acordate reclamanţilor potrivit art.7 din OG nr.7/1998 calculate tot în raport de solda brută şi neimpozate, art.86 din OG nr.73/1999 privind impozitul pe venit statuează expres abrogarea acestui text cu privire la neimpozitarea respectivelor venituri şi prin urmare reclamanţii datorează impozite şi pentru aceste sume.
Pe de altă parte, este de evidenţiat şi faptul că în art.6 lit.f din OGnr.73/1999 privind impozitul pe venit care enumeră veniturile scutite de impozitul pe venit figurează doar plăţile compensatorii şi ajutoarele calculate în baza soldei lunare nete. Or, în speţă plăţile compensatorii şi ajutoarele acordate reclamanţilor s-au acordat în raport de solda lunară brută şi prin urmare şi din această perspectivă atare venituri erau impozabile.
Faţă de cele ce preced, urmează a admite recursul în anulare şi a modifica Decizia atacată în sensul de a admite recursul Ministerului Apărării Naţionale – U.M.02509 Alba Iulia împotriva sentinţei civile nr.40/11.01.2001 a Judecătoriei Alba Iulia şi a schimba în tot sentinţa în sensul respingerii ca nefondată a acţiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva deciziei civile nr.1268 din 03.07.2001a Tribunalului Alba Iulia – Secţia civilă.
Casează Decizia recurată precum şi sentinţa civilă nr.1465 din 26.03.2001 a Judecătoriei Alba Iulia şi în fond respinge acţiunea introdusă de S.I. şi T.M..
În baza art.404 indice s C.proc.civ. admite cererea formulată de Ministerul Apărării Naţionale prin U.M.02509 Alba Iulia şi dispune întoarcerea executării prin restabilirea situaţiei anterioare.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 87/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 855/2002. Civil → |
|---|
