ICCJ. Decizia nr. 2606/2003. Civil. Declarare disparitie. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 2606
Dosar nr. 3800/2003
Şedinţa publică din 31 martie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 530 din 17 aprilie 2002, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul M.L. pentru declararea dispariţiei pârâtei M.C.
Instanţa a reţinut că reclamantul nu a dovedit afirmaţia că este fiul pârâtei şi nici că aceasta a dispărut, singura probă oferită de reclamant a fost certificatul de deces al lui M.H., tatăl pârâtului, decedat la 18 iunie 1981.
Apelul declarat de reclamantul M.L. împotriva sentinţei a fost admis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, prin Decizia civilă nr. 374 din 3 octombrie 2002, care a anulat sentinţa apelată şi a reţinut cauza pentru evocarea fondului.
Motivul admiterii apelului şi anulării sentinţei, s-a arătat în considerentele deciziei, îl constituie nerespectarea de către prima instanţă a prevederilor art. 36-39 din Decretul nr. 32/1954 privind culegerea de informaţii referitor la persoana dispărută prin autoritatea administrativă şi de poliţie de la ultimul domiciliu al dispărutei şi privind afişarea cererii la ultimul domiciliu şi la autoritatea administrativă, cu invitaţia ca orice persoană care ar putea da informaţii despre dispărută să le comunice instanţei.
Prin Decizia civilă nr. 215 din 10 aprilie 2003, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, a hotărât în fond respingerea cererii de declarare a dispariţiei formulată de reclamant privind pe M.C., apreciind că reclamantul nu a prezentat sau propus dovezi pentru a demonstra temeinicia cererii supuse judecăţii.
Reclamantul a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 215 din 10 aprilie 2003, susţinând că în realitate M.C., mama sa, nu a plecat în străinătate, ci în staţiunea Păltiniş, de unde nu s-a mai reîntors şi răspunsul comunicat de organele de poliţie nu reflectă adevărul.
Recursul reclamantului este nefondat şi se va respinge ca atare.
Pentru a putea promova o acţiune în instanţă legea cere celui care pune în mişcare acţiunea să facă dovada interesului de a declanşa procesul, interes care trebuie să fie legitim, personal, născut şi actual.
În cauză, recurentul nu a demonstrat prin probe interesul său în a se declara pe cale judecătorească dispariţia lui M.C., fosta soţie a tatălui său M.H., la a cărei moştenire el nu are vocaţie succesorală legală, neexistând nici un raport de rudenie între recurent şi mama sa vitregă, iar despre o eventuală moştenire testamentară recurentul nu a făcut nici o amintire, aşadar recurentul nu justifică un interes legitim în promovarea acţiunii.
De precizat că persoana a cărei dispariţie s-a solicitat a se dispune nu este mama recurentului, cum acesta a menţionat uneori în cererile sale depuse în instanţă. Din copia certificatului de naştere al recurentului rezultă că mama acestuia era M.R. şi că el s-a născut la 4 noiembrie 1925.
Critica formulată de recurent referitoare la adresa nr. 1.350.054 din 2 aprilie 2003 a sectorului 5 Poliţie din cadrul Direcţiei generale poliţiei municipiului Bucureşti, în sensul că nu conţine date reale, este neîntemeiată.
Datele comunicate prin adresă au fost obţinute din evidenţele informatizate ale Ministerului de Interne, în parte sunt confirmate de actele depuse la dosar de recurent şi el nu a oferit probe de natură să înlăture cele menţionate în cuprinsul adresei.
Reţinând injusteţea criticilor recurentului, urmează a se respinge recursul său ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul M.L. împotriva deciziei nr. 215 din 10 aprilie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 martie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2605/2003. Civil. Daune morale. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2639/2003. Civil. Succesiune. Recurs în anulare → |
|---|
