ICCJ. Decizia nr. 6554/2003. Civil. Litigiu de munca. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6554
Dosar nr. 4883/2003
Şedinţa publică din 24 noiembrie 2004
Asupra recursului în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 255/D din 14 octombrie 2002 Tribunalul Satu Mare a admis acţiunea reclamantei P.T.C.N. în contradictoriu cu Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Satu Mare şi în consecinţă a obligat pârâţii Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Satu Mare să restituie reclamantei suma reţinută în procent de 7% din salariul pe perioada 1 ianuarie 2000-1 martie 2001, cu aplicarea coeficientului de inflaţie la data executării hotărârii, reprezentând prima pentru asigurări de sănătate.
A respins cererea de chemare în garanţie, formulată de Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Satu Mare pentru antrenarea răspunderii C.A.S.A.OP.S.N.A.J.
Curtea de Apel Oradea, secţia civilă, prin Decizia nr. 1403 din 6 decembrie 2002 a admis recursurile promovate de Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Satu Mare împotriva sentinţei nr. 255/D din 14 octombrie 2002 a Tribunalului Satu Mare pe care a modificat-o în parte, în sensul că a admis cererea de chemare în garanţie introdusă împotriva C.A.S.A.OP.S.N.A.J.
A obligat chemata în garanţie să achite pârâţilor suma la care aceştia au fost obligaţi în favoarea reclamantei.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Instanţele au reţinut în esenţă că potrivit art. 99 alin. (1) şi (2)din Legea nr. 92/1992 republicată, magistraţii în activitate sau pensionari, precum şi soţul sau soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală medicamente şi proteze, astfel că legea nu condiţionează acordarea asistenţei medicale gratuite de plata unor contribuţii de asigurări sociale de sănătate. S-a apreciat că, modificarea intervenită în acest domeniu, prin inserarea respectivei condiţii, se referă la perioada, ulterioară, celei pentru care s-au solicitat drepturile băneşti respective.
Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs în anulare Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 330 pct. 2 C. proc. civ., în esenţă că au fost pronunţate cu încălcarea esenţială a legii, respectiv a art. 1 alin. (2), art. 4, art. 6, art. 52 şi art. 55 din Legea nr. 145/1997, din care rezultă că magistraţii nu fac parte din categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei pentru fondul asigurărilor sociale de sănătate.
Recursul în anulare este fondat.
În adevăr, potrivit art. 99 din Legea nr. 92 din 4 august 1992 pentru organizarea judecătorească, deja evocat magistraţii în activitate sau pensionarii, precum şi soţul sau soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze. Această gratuitate nu echivalează şi cu scutirea de plata contribuţiei băneşti lunare pentru asigurările sociale de sănătate, care constituie o obligaţie distinctă.
Gratuităţile prev. de Legea nr. 92/1992 în art. 99 (pentru magistraţi) şi art. 141 (pentru personalul auxiliar) se acordă numai în condiţiile cuprinse în Legea nr. 145/1997 care, la art. 1 alin. (2) şi art. 4 instituie regula generală a obligativităţii asigurării.
De la această regulă generală obligatorie există excepţiile privitoare la persoanele scutite de plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate, prev. în art. 6 şi art. 55 din Legea nr. 145/1997.
În conformitate cu art. 52 din lege, persoana asigurată are obligaţia unei contribuţii băneşti lunare pentru asigurările sociale de sănătate, cu excepţia persoanelor prev. la art. 6 şi art. 55.
Întrucât magistraţii nu sunt menţionaţi printre persoanele exceptate de la plata acestei contribuţii greşit instanţele au admis acţiunea reclamantei.
Faţă de cele ce preced, recursul în anulare urmează a fi admis, a casa hotărârile atacate şi în fond a respinge acţiunea ca şi cererea de chemare în garanţie, respectiv cererea de suspendare a executării hotărârilor criticate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva deciziei nr. 1403 R din 6 decembrie 2002 a Curţii de Apel Oradea şi a sentinţei civile nr. 255 D din 14 octombrie 2002 a Tribunalului Satu Mare pe care le casează şi în fond respinge acţiunea reclamantei P.T.C.M.
Respinge cererea de chemare în garanţie formulată de Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Satu Mare privind C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.
Respinge cererea de suspendare a executării hotărârii atacate ca rămasă fără obiect.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 noiembrie 2004.
| ← CSJ. Decizia nr. 423/2003. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6555/2003. Civil. Litigiu de munca. Recurs în... → |
|---|
