Pretenţii. Decizia nr. 635/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 635/2013 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 19-09-2013 în dosarul nr. 13503/107/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA I CIVILA
DECIZIA CIVILĂ Nr. 635/2013
Ședința publică de la 19 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. A. M.-vicepreședinte
Judecător A. N.
Judecător C. M. C.
Grefier E. M. H.
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de declarat de pârâții P. M. A. I. și Primarul M. A. I. împotriva sentinței civile 2823/2012 pronunțată de Tribunalul A. în dosar civil_, având ca obiect expropriere.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au avut loc la termenul de judecată din 5.09.2013 și au fost consemnate în încheierea de amânare inițială a pronunțării, care împreună cu încheierea de amânare ulterioară a pronunțării din 12.09.2013 fac parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului A. sub dosar nr._ reclamanții V. N., V. V., V. G. și C. P. au solicitat, în contradictoriu cu P. Mun. A. I., pronunțarea unei sentințe prin care să se dispună majorarea cuantumului despăgubirilor acordate pentru suprafața expropriată de 188 mp, prin Hotărârea nr. 3/2011.
In motivarea acțiunii reclamanții au arătat că prețul de 10 lei/mp pentru imobilul afectat de expropriere nu este corect stabilit, ei solicitând un preț de 500 lei/mp.
Acțiunea a fost întemeiată în drept pe Legea 255/2010 și Legea 33/1994.
Pârâta P. M. A. I. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii întrucât exproprierea a fost efectuată cu respectarea prevederilor Legii 255/2010.
În fața instanței de fond a fost efectuat un raport de expertiză tehnică judiciară pentru evaluarea imobilului expropriat, de către experții G. M. C., R. O. și D. S. C. precum și un supliment la acesta.
Prin sentința civilă nr. 2823/2012 Tribunalul A. a admis acțiunea formulată de reclamanți împotriva Hotărârii nr. 3/2011, în contradictoriu cu Primarul M. A. I. și stabilit cuantumul despăgubirilor acordate pentru imobilul expropriat la suma de 24.073 lei.
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul a reținut că prin Hotărârea nr. 120/15.04.2011 a Consiliului Local A. a fost aprobată procedura de expropriere a imobilelor proprietatea contestatorilor. La data de 17.10.2011 s-a încheiat procesul verbal nr. 2 – fila 19 – pe care contestatorii au refuzat să-l semneze. Prin Hotărârea nr. 3/19.10.2011 s-a stabilit despăgubirea acordată contestatorilor în cuantum de 2326,20 lei, conform raportului de expertiză efectuat de către expert evaluator R. A..
Prin expertiza judiciară efectuată în cauză, s-a stabilit o valoare a imobilului expropriat în cuantum de 24.073 lei, sumă pe care instanța de fond a apreciat-o ca fiind corectă și stabilită în conformitate cu dispozițiile Legii 255/2010 și Normele Metodologice 19/2011, astfel că a admis acțiunea și a modificat Hotărârea 3/2011 sub aspectul cuantumului despăgubirilor acordate reclamanților.
Reclamantul V. N. în nume propriu și ca reprezentant al celorlalți reclamanți a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în sentința 2823/2012 în sensul că pârâtul chemat în judecată a fost P. M. A. I. și nu Primarul M. A. I..
Prin încheierea Camerei de Consiliu nr. 261/CC/F/2013 Tribunalul A. a admis cererea reclamantului și a îndreptat eroarea materială din considerentele sentinței 2823/2012 în sensul că acțiunea a fost formulată în contradictoriu cu P. M. A. I., iar eroarea din minuta aceleiași sentințe a fost îndreptată în sensul că acțiunea a fost admisă în contradictoriu cu Primarul M. A. I..
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs atât P. Mun. A. I. cât și Primarul Mun. A. I., solicitând modificarea acesteia și respingerea acțiunii reclamanților.
În expunerea de motive, recurenții au arătat că instanța de fond a încălcat principiul disponibilității, în sensul că a admis acțiunea în contradictoriu cu Primarul Mun. A. I., deși reclamanții au înțeles să cheme în judecată P. Mun. A. I., iar instanța nu putea să introducă din oficiu părți noi în proces.
Un alt motiv vizează nepronunțarea instanței pe excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei, excepție pe care înțeleg să o reitereze în fața instanței de recurs, având în vedere prevederile Legii 255/2010, care conferă calitate procesuală pasivă Statului Român și unităților administrativ teritoriale.
Sentința este criticată și pentru faptul că instanța de fond în mod greșit a respins obiecțiunile formulate de pârâtă la completarea raportului de expertiză, nefiind clarificate aspecte legate de evaluarea imobilului din litigiu.
Recursul este întemeiat în drept pe art. 304 pct. 9 cod pr. civilă, art. 23 din Legea 255/2010 și art. 77 din Legea 215/2001 republicată.
Intimatul reclamant V. N. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică.
CURTEA, analizând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma criticilor formulate și prin raportare la art. 304/1 cod pr. civilă, constată următoarele:
Prin Hotărârea Consiliului Local al Mun. A. I. nr. 120/2011 a fost aprobată declanșarea procedurii de expropriere a imobilelor terenuri proprietate privată situate în A. I., . în CF_, nr. top 4959/1, 4960/1, 4961/1 în suprafață de 188 mp și a fost însușit raportul de evaluare care a stabilit valoarea imobilului la 10 lei/mp. Ulterior, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 267/31.08.2011, imobilul identificat mai sus a fost expropriat, după cum rezultă din procesul – verbal nr. 2/17.10.2011 întocmit de Comisia de verificare a dreptului de proprietate sau a altui drept real, din cadrul Primăriei Mun. A. I. (f. 19-21, dosar fond).
Prin Hotărârea nr. 3/19.10.2011 emisă de aceeași Comisie de verificare a dreptului de proprietate sau a altui drept real, din cadrul Primăriei Mun. A. I. a fost stabilită valoarea totală a imobilului expropriat în suprafață de 188 mp, ca fiind de 2326,20 lei (f. 22-24, dosar fond).
Împotriva acestei hotărâri, expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii se poate adresa instanței de judecată competente, în temeiul art. 22 din Legea 255/2010, text de lege pe care se întemeiază și acțiunea reclamanților.
În conformitate cu art. 2 alin. 2 din Legea 255/2010 reclamanții nu pot să formuleze acțiunea decât în contradictoriu cu expropriatorul, care este Statul Român pentru obiectivele de interes național, județele pentru obiectivele de interes județean, iar municipiile, orașele și comunele pentru obiectivele de interes local. Imobilul reclamanților a fost expropriat pentru realizarea unui obiectiv de interes local, situație în care calitatea de expropriator aparține unității administrativ teritoriale direct interesate, și anume Municipiul A. I..
De asemenea, art. 23 din același act normativ prevede că cererile adresate instanței judecătorești pentru stabilirea dreptului la despăgubire se judecă în contradictoriu cu statul român sau cu unitățile administrativ teritoriale.
Prin urmare, reclamanții au formulat acțiunea în contradictoriu cu P. M. A. I., iar instanța de fond a admis-o în contradictoriu cu Primarul M. A. I., însă niciuna din cele două instituții care apar în sentința 2823/2012 așa cum a fost îndreptată prin încheierea de îndreptare a erorii materiale nr. 261/2013, (P. în considerente și Primarul în dispozitiv), nu are calitate procesuală pasivă în cauză, în sensul că nu are calitatea de expropriator, așa cum este prevăzută de art. 2 alin. 2 din Legea 255/2010 și art. 12 alin. 2 din Legea 33/1994, cele două legi completându-se în temeiul art. 34 din Legea 255/2010.
Pe de altă parte, P. nu poate avea calitate procesuală pasivă de sine stătătoare nici în acest litigiu și nici în altul, deoarece conform art. 77 din Legea 215/2001, primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.
De asemenea, nici primarul nu apare în astfel de litigii în nume propriu, ci în calitate de reprezentant al unității administrativ teritoriale, în conformitate cu art. 62 din Legea 215/2011, potrivit căruia primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție.
C. procesual a fost stabilit de reclamant, acesta arătând în mod expres în toate cererile adresate instanței de fond, că înțelege să se judece cu P., în calitate de emitentă a Hotărârii nr. 3/2011. Poziția reclamantului a fost întărită și de cererea de îndreptare a erorii materiale pe care acesta a formulat-o după ce a primit sentința 2823/2012, în care apărea Primarul în calitate de pârât (f. 213, dosar fond).
În consecință, criticile formulate de cei doi recurenți sunt întemeiate, întrucât nici Primarul și nici P. nu pot avea calitate procesuală pasivă în cauză, deoarece nu au calitatea de expropriator conferită de legea 255/2010, lege care constituie temeiul de drept al acțiunii reclamanților. De altfel, contrar susținerilor reclamanților, recurenții nu au nici calitatea de emitenți ai Hotărârii 3/2011 a cărei modificare au solicitat-o persoanele expropriate, ci această hotărâre (prin care s-a stabilit cuantumul despăgubirilor – f. 22-24) a fost emisă de Comisia de verificare a dreptului de proprietate sau a altui drept real, din cadrul Primăriei A. I. și a avut la bază Hotărârea nr. 267/2011 prin care imobilul a fost efectiv expropriat și care a fost emisă de Consiliul Local al M. A. I..
Pentru motivele mai sus expuse, în temeiul art. 312 alin. 1 raportat la art. 304/1 și art. 304 pct. 9 cod pr. civilă, Curtea va admite recursul declarat de pârâții Primarul M. A. I. și P. M. A. I. împotriva sentinței civile 2823/2012 pronunțată de Tribunalul A. – Secția I civilă pe care o va modifica sentința în sensul că va respinge acțiunea formulată de reclamanții V. N., V. V., V. G. și C. P..
- // -
(continuare decizia civilă 635/19.09.2013 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar civil_ )
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâții Primarul M. A. I. și P. M. A. I. împotriva sentinței civile 2823/2012 pronunțată de Tribunalul A. – Secția I civilă.
Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanții V. N., V. V., V. G. și C. P. în contradictoriu cu P. A. I..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19.09.2013.
Președinte, M. A. M. | Judecător, A. N. | Judecător, C. M. C. |
Grefier, E. M. H. |
Redc./tehnoredc CMC
2 ex./07.10.2013
Jud. fond: I. S.
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Legea 10/2001. Decizia nr. 33/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA → |
|---|
