Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină. Decizia nr. 748/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 748/2013 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 25-10-2013 în dosarul nr. 748/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA I CIVILA
DECIZIA CIVILĂ Nr. 748/2013
Ședința publică de la 25 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. F. C.
Judecător C. G. N.-vicepreședinte
Judecător D. M.
Grefier N. P.
Cu participarea din partea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia
Procuror V. L.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de petentul B. BUCUREȘTI în numele minorei S. V., împotriva sentinței civile nr. 158/2013 pronunțată de T. H. în dosar civil nr._, având ca obiect exequator (recunoașterea înscrisurilor și hotărârilor străine).
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților și a reprezentanților acestora.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței, procedura de citare legal îndeplinită cu părțile la acest termen de judecată, recursul de față fiind motivat și s-a solicitat prin declararea recursului, judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C. pr. civ.
Nefiind alte cereri formulate și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, întrucât norma de procedură nouă prevede că poprirea este dispusă de către instanța de executare. În concluzie, consideră că este introdusă greșit acțiunea și mai mult decât atât, este prematur formulată.
Instanța, în deliberare, față de actele dosarului, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului H. sub dosar nr._ la data de 13.08.2012, reclamantul B. București în numele minorei S. V., născută la data de 23 ianuarie 1997, prin reprezentant legal S. Z. J., a chemat în judecată în calitate de pârât, pe debitoarea M. M. M., solicitând încuviințarea executării silite a sentinței pronunțată la 30.04.2003 de Judecătoria Orașului Esztergom – Ungaria și înființarea, din oficiu, a popririi asupra veniturilor pe care le realizează pârâta debitoare, în condițiile art. 453 alin. 2 Cod procedură civilă.
De asemenea, a solicitat acordarea ajutorului public judiciar în materie civilă, respectiv plata onorariu de avocat și a onorariu provizoriu pentru executorul judecătoresc, în formele prevăzute de art. 6 alin. a și c din OUG nr. 51/2008.
În motivarea cererii, petentul a arătat, în esență, că prin sentința pronunțată la data de 30.04.2003, în dosarul nr. 13.P.21.165/2002/13, Judecătoria Orașului Esztergom a încredințat tatălui, spre creștere și educare pe minora S. V., născută la data de 23 ianuarie 1997, stabilind totodată, în sarcina mamei sale, pârâta în cauză, obligația de întreținere prin plata sumei de 8000 forinți lunar, cu titlu de pensie de întreținere, începând cu data de 1 mai 2003.
A arătat că, prin Procesul verbal din data de 25 ianuarie 2005, în dosarul nr. 7.P.20.306/2004/47, a fost încuviințată tranzacția cu privire la majorarea pensiei de întreținere datorată de către debitoare, la suma de 12.000 forinți.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 12 din Legea nr. 191/2007, de aprobare a OUG nr. 119/2006, art. 2 din Legea nr. 26/1991 și art. 6 par. 1 din CEDO, art. 41 din Regulamentul nr. 44/2001, precum și art. 453 alin. 2 Cod procedură civilă, în ce privește înființarea popririi, ca formă de executare silită.
În fine, sub aspectul cererii de ajutor public judiciar, s-au invocat prevederile OUG nr. 51/2008, respectiv art. 15 alin. 2 și art. 26 și art. 9 par. 1 din CEDO, solicitând ca la soluționarea cererii sub acest aspect, să fie stabilit cuantumul onorariului de avocat, conform Protocolului nr._/1693/2008, încheiat între Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România.
T. H., prin sentința civilă nr. 158/2013, a admis în parte, cererea formulată de reclamantul B. București, în numele minorei S. V., născută la data de 23 ianuarie 1997, prin reprezentant legal S. Z. J. în contradictoriu cu pârâta M. M. M. și în consecință:
S-a încuviințat executarea silită a sentinței pronunțate la 30.04.2003 de Judecătoria Orașului Esztergom, în dosarul nr. 13.P.21.165/2002/13, precum și a tranzacției încheiate de părți la data de 25 ianuarie 2005, în dosarul nr. 7.P.20.306/2004/47. A fost stabilit onorariu avocatului la suma de 200 lei ce urmează a fi avansată reprezentantului reclamantului – B. București, din fondurile Ministerului de Justiție. A fost respinsă în rest acțiunea.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
Prin Sentința pronunțată de Judecătoria Orașului Esztergom la 30.04.2003, în dosarul nr. 13.P.21.165/2002/13, minora S. V., a fost încredințată tatălui spre creștere și educare. Prin aceeași sentință, instanța a stabilit în sarcina mamei obligația de a plăti în favoarea minorei, cu titlu de pensie de întreținere, suma de 8.000 forinți lunar, iar prin Procesul verbal din data de 25 ianuarie 2005, în dosarul nr. 7.P.20.306/2004/47, a fost încuviințată tranzacția cu privire la majorarea pensiei de întreținere datorată de către debitoare, la suma de 12.000 forinți lunar.
Hotărârea respectivă a rămas definitivă prin neexercitarea căii de atac a apelului.
România și Ungaria sunt state membre a UE, fiindu-le aplicabile principiul prevăzut la art. 38 din Regulamentul nr. 44/2001 al CE, conform căruia o hotărâre pronunțată într-un stat membru și care este executorie în statul în cauză, este pusă în executare la cererea oricărei părți interesate, atunci când a fost declarată executorie în statul respectiv.
În consecință, cererea petentului, sub acest aspect, a fost admisă.
Sub aspectul înființării popririi asupra veniturilor realizate de intimată, instanța, în lipsa oricăror dovezi privind veniturile acesteia, a respins cererea.
În fine, sub aspectul cererii de ajutor public judiciar, în formele prevăzute de art. 6 lit. a și c din OUG nr. 51/2008, raportat la calitatea creditorului obligației de întreținere, care este minor fiind născut la data de 23 ianuarie 1997, în considerarea scopului instituției ajutorului public judiciar și, respectiv, a dispozițiilor art. 8 din respectivul act normativ, tribunalul a admis cererea și a stabilit onorariu avocatului la suma de 200 lei, fiind respinsă cereea sub aspectul acordării onorariului provizoriu pentru executorul judecătoresc, în condițiile în care din lipsa oricăror informații, cererea de înființare a popririi nu a putut fi admisă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul B. București, în numele minorei S. V., prin reprezentant legal S. Z. J., numai cu privire la soluția de respingere a cererii de acordare a ajutorului public judiciar sub forma prevăzută de art. 6 lit. c din OUG 51/2008, respectiv a onorariului pentru executorul judecătoresc.
În motivarea recursului se arată că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile legale incidente în cauză, sentința fiind nelegală, în limitele menționate.
Se arată că ajutorul judiciar este cerut pentru creditoare, pentru ca aceasta să nu suporte cheltuieli cu procedurile judiciare iar potrivit art. 6 lit. c din OUG 51/2008, ajutorul public judiciar în materie civilă se poate acorda și sub această formă, a plății onorariului executorului judecătoresc.
În situația în care nu se va acorda ajutorul public judiciar sub forma plății onorariului executorului judecătoresc nu se va putea proceda la executarea hotărârii instanței ungare, soluția de respingere fiind contrară scopului și prevederilor Convenției încheiată la New York la 20.06.1956, ratificată de România prin Legea nr. 26/1991 de aderare la Convenție.
În drept sunt invocate prevederile art. 304 pct. 9 C. pr. civ.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Intimații nu au depus întâmpinare.
În recurs nu s-au depus înscrisuri noi.
Examinând hotărârea atacată, prin prisma criticilor formulate, Curtea constată următoarele:
1.Reclamantul a investit instanța de judecată cu o cerere de încuviințare a executării silite a sentinței pronunțată de Judecătoria orașului Esztergom la 30.04.2003 în dosar nr. 13.P.21.165/2002/13, înființarea din oficiu a popririi asupra veniturilor debitoarei și acordarea ajutorului public judiciar, sub formele prev. de art. 6 lit. a și c din OUG nr. 51/2008, toate acestea în numele minorei S. V., n. la 23.01.1997, domiciliată în Ungaria, prin reprezentant legal S. Z. Janoș în contradictoriu cu debitoarea M. M. M..
Prin această sentință, mama minorei, pârâta din cauză a fost obligată la plata unei pensii de întreținere de 8.000 Forinți lunar, începând cu 01.05.2003 iar prin procesul verbal din 25.01.2005, în același dosar, a fost încuviințată tranzacția cu privire la majorarea pensiei de întreținere datorată de pârâtă la suma de 12.000 Forinți lunar.
2.Corect, instanța de fond a reținut aplicabile dispozițiile art. 38 din Regulamentul nr. 44/2001 al Consiliului Europei, România și Ungaria fiind state membre ale Uniunii și a admis cererea de încuviințare a executării silite a sentinței pronunțată de judecătoria din Ungaria.
3.De asemenea, sub aspectul cererii de ajutor public judiciar, corect a admis și stabilit onorariu de avocat la 200 lei, însă greșit a fost respinsă cererea sub aspectul acordării onorariului provizoriu pentru executorul judecătoresc. Instanța de fond greșit a respins acest capăt de cerere, motivat de împrejurarea că, sub aspectul înființării popririi, întrucât nu s-au făcut dovezi privind veniturile debitoarei, cererea de înființare a popririi nu a putut fi admisă. Or, potrivit dispozițiilor art. 6 lit. c din OUG 51/2008, privind ajutorul public judiciar în materie civilă, acesta se poate acorda și sub forma plății onorariului executorului judecătoresc, iar potrivit art. 26 din același act normativ, în cazul încuviințării cererii de ajutor public judiciar, sub forma plății onorariului executorului judecătoresc, prin încheierea de încuviințare a asistenței se stabilește și onorariu provizoriu, cuvenit executorului judecătoresc, în funcție de complexitatea dosarului la acea dată.
4.Atâta timp cât cererile de încuviințare a executării silite și de ajutor public judiciar pentru avocat au fost admise, în cauză nu prezintă relevanță că nu s-a făcut dovada veniturilor debitoarei pentru a se admite cererea de poprire și pentru admiterea cererii de ajutor public judiciar sub forma plății onorariului executorului judecătoresc.
Este evident că ajutorul public judiciar sub forma plății onorariului executorului judecătoresc are ca finalitate tocmai executarea hotărârii instanței ungare, în vederea recuperării pensiei de întreținere la care a fost obligată debitoarea în favoarea creditoarei minore, încuviințare care în fapt a și fost admisă de către instanța de fond.
5.Corect susține recurentul că respingerea cererii de ajutor public judiciar este contrară scopului și prevederilor Convenției, pentru obținerea pensiei de întreținere în străinătate, încheiată la New York la 20.06.1956 și ratificată de România prin Legea nr. 26/1991.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 C. pr. civ, Curtea va admite recursul declarat de către petentul B. București în numele minorei și va modifica în parte sentința, în sensul că, cererea de ajutor public judiciar va fi
(continuarea deciziei civile nr. 748/25.10.2013 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I Civilă în dosar civil nr._ )
admisă în întregime. Onorariul provizoriu pentru executorul judecătoresc va fi stabilit la suma de 200 lei. Celelalte dispoziții ale sentinței atacate vor fi menținute.
Pentru aceste motive:
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de către petentul B. București în numele minorei S. V. împotriva sentinței civile nr. 158/2013 a Tribunalului H. pe care o modifică în parte în sensul că admite în întregime cererea formulată de B. București de ajutor public și în consecință încuviințează acordarea ajutorului public judiciar în forma prevăzută de art. 6 lit. a și c din OUG nr. 51/2008 și pentru plata onorariului executorului judecătoresc pe care îl stabilește provizoriu la suma de 200 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25.10.2013.
Președinte, M. F. C. | Judecător, C. G. N. | Judecător, D. M. |
Grefier, N. P. |
Redc. C.G.N.
Tehn. N.P.
2 ex/02.12.2013
Jud. fond – M. I.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 747/2013. Curtea de... | Expropriere. Decizia nr. 79/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA → |
|---|
