Obligaţie de a face. Decizia nr. 283/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 283/2014 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 26-06-2014 în dosarul nr. 283/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA I CIVILA
DECIZIE CIVILĂ Nr. 283/2014
Ședința publică de la 26 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. N.
Judecător C. G. N.-vicepreședinte
Judecător C. M. C.
Grefier M. R.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de revizuientul R. I. împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Sibiu la data de 5.03.2014 în dosar civil nr._ 12.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează procedura legal îndeplinită și faptul că s-au depus concluzii scrise din partea recurentului revizuient prin care solicită judecarea în lipsă.
Față de actele dosarului și având în vedere solicitarea de judecare în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea de revizuire formulată la data de 22 iulie 2013 înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu sub dosar nr._ 12 revizuentul R. I. a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 323/2013 a Tribunalului Sibiu invocând dispoziții potrivnice și care se cer a fi lămurite și înlăturate.
Astfel, s-a solicitat lămurirea temeiului legal al hotărârii, instanța menționând în pag. 5 alin. 1 că ”ele nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părții”, iar partea asta a și dovedit, precum și sintagma din art. 322 pct. 5 Cod pr. civilă, potrivit căreia” actele să fi existat la data pronunțării hotărârii.” Instanța nu a scris în hotărâre temeiul legal al acestor dispoziții potrivnice ca să se poată respinge cererea de revizuire, deși ea era temeinică și legală.
S-a mai criticat soluția instanței pentru aceea că s-au acordat cheltuieli de judecată în cuantum de 1000 lei, pentru o singură întâmpinare, motiv pentru care se impune reducerea onorariului.
În drept au fost invocate prevederile art. 2811, 2812, 2813 Cod pr. civilă.
În susținerea cererii s-au depus atât decizia atacată, cât și decizia 917/2010 a Curții Constituționale.
Prin încheierea Camerei de Consiliu din 5.03.2014 Tribunalul Sibiu – Secția I Civilă a respins cererea formulată de revizuientul R. I., reținând în considerente următoarele:
Deși redactată confuz, revizuentul făcând referire atât la ideea de revizuire a cererii, dar și la aspecte ce ar viza lămurirea acesteia, s-a observat că esența demersului judiciar al petentului este aceea de a obține reducerea cheltuielilor de judecată la care a fost obligat prin decizia civilă nr. 323/2013 a Tribunalului Sibiu, întrucât decizia nu este cu nimic potrivnică sau nelămurită, așa cum susține petentul, în această privință.
O dovadă în plus o constituie invocata decizie 917/2010 a Curții Constituționale, prin care Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 274 alin. 3 Cod pr. civilă, text ce permite judecătorului să mărească sau să micșoreze cheltuielile de judecată reprezentând onorariu de avocat dacă apreciază că acesta este nejustificat de mic sau de mare față de valoarea pricinii sau de munca îndeplinită de avocat.
Textul, însă nu poate fi invocat într-o cerere de revizuire prin care se tinde, de fapt, la modificarea (nimic altceva decât rejudecarea) a ceea ce deja s-a decis într-un alt litigiu, în condițiile în care nici unul dintre motivele de revizuire prevăzute de art. 322 Cod pr. civilă nu se regăsesc în cauză.
Trimiterile la dispozițiile art. 322 din pag. 5 alin. 1 a deciziei atacate sunt fără substanță, în acel paragraf existând concluzia instanței că, în cauză, dosarul_ 12, nu sunt îndeplinite condițiile art. 322 pct. 5 Cod pr. civilă.
Pe de altă parte, prin decizia atacată s-a respins apelul declarat de apelantul R. I. împotriva sentinței civile nr. 361/2013 a Judecătoriei Sibiu, pe care instanța de apel a păstrat-o, așa că dispozitivul deciziei este clar și nu se impune a fi lămurit.
Pentru a fi admisibilă cererea de revizuire, domnul R. I. trebuia să invoce și să facă dovada incidenței vreunuia dintre motivele prevăzute la art. 322 din Codul de procedură civilă, de natură să atragă retractarea deciziei atacate.
Împotriva acestei încheieri revizuientul R. I. a declarat recurs prin care a solicitat casarea încheierii ca fiind nulă de drept și dată cu încălcarea atribuțiilor puterii judecătorești, cu încălcarea deciziei nr. 917/2010 a Curții Constituționale. Reținând cauza după casare spre rejudecare, revizuientul solicită instanței de recurs să micșoreze onorariul avocatului în raport cu munca depusă în cadrul apelului în dosarul nr._ 12, având în vedere că avocatul a fost prezent la un singur termen de judecată.
În expunerea de motive, recurentul a arătat că instanța nu a explicat de ce nu sunt îndeplinite condițiile art. 322 pct. 5 cod pr. civilă, în sensul că acest text de lege nu arată că înscrisul trebuie să fi existat la data când s-a judecat procesul, iar un alt aspect nelămurit a fost cuantumul onorariului avocatului pe care l-a acordat instanța de apel, apreciind că suma de 1000 lei este exagerată.
Recursul a fost întemeiat în drept pe art. 299, 281/1, 281/2 și 281/3 Cod pr. civilă.
CURTEA, analizând legalitatea încheierii atacate prin prisma criticilor formulate constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 323/2013 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr._ 12 instanța a respins apelul declarat de revizuientul R. I. împotriva sentinței civile nr. 361/2013 pronunțată de Judecătoria Sibiu și l-a obligat pe acesta la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea intimatului B. N. P. D. E..
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu la data de 24.02.2014, revizuientul a solicitat lămurirea dispozițiilor potrivnice pe care le conține această decizie și a criticat soluția de obligare sa la cheltuieli de judecată în favoarea intimatului, apreciind că suma de 1000 lei este exagerată și trebuie redusă.
Revizuientul și-a întemeiat cererea pe disp. art. 281/1, 281/2 și 281/3 Cod. pr. civilă.
Art. 281/1 cod pr. civilă reglementează o procedură care permite instanței care a pronunțat o hotărâre să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice ale acestuia, atunci când sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului.
Prin urmare, pentru a fi admisibilă o astfel de cerere este necesar ca ea să urmează lămurirea unui dispozitiv, sau să existe dispoziții potrivnice în cadrul dispozitivului unei hotărâri judecătorești. Or, revizuientul solicită lămurirea considerentelor deciziei civile 323/2013, arătând că nu înțelege aspectele reținute de instanță în considerente și anume interpretarea art. 322 pct. 5 Cod pr. civilă. Cererea acestuia nu poate fi primită, și nu este nimic de lămurit, considerentele instanței de apel fiind clare și fără posibilitate de interpretare. De asemenea, dispozitivul de respingere a apelului este clar și fără echivoc și nu se vede ce anume trebuie lămurit.
Dispozițiile art. 281/2 Cod pr. civilă permit instanței care a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu, sau asupra unei cereri incidentale, să completeze hotărârea în același termen în care se poate declara apel sau recurs. Or, deși revizuientul invocă acest text de lege, nu indică asupra cărei cereri instanța de apel a omis să se pronunțe.
Cererea petentului de reducere a onorariului avocatului intimatului nu poate fi încadrată nici în prevederile art. 281/1 și nici în prevederile art. 281/2 Cod pr. civilă, obiectul acestor proceduri fiind explicat mai sus.
Având în vedere cele mai sus arătate se constată că cererea petentului de îndreptare, lămurire dispozitiv, sau completare hotărâre întemeiată în drept pe art. 281/1 și 282/1 Cod pr. civilă, nu poate fi primită, așa cum corect a apreciat Tribunalul Sibiu prin încheierea atacată.
Recurentul revizuient invocă și disp. art. 281/3 Cod pr. civilă, însă acest text de lege indică calea de atac ce poate fi declarată împotriva hotărârilor pronunțate în procedurile reglementate de art. 281, 281/1 și 281/2 Cod pr. civilă. Acest text de lege nu a fost încălcat, Tribunalul pronunțând încheierea atacată cu calea de atac a recursului, la fel ca și decizia 323/2013 a aceleiași instanțe.
Prin urmare, se constată că nu există niciun motiv de modificare sau casare a încheierii dintre cele prevăzute de art. 304 pct. 1-9 Cod pr. civilă, astfel că în temeiul art. 312 alin. 1 Cod pr. civilă recursul de față va fi respins ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de către revizuientul R. I. împotriva încheierii pronunțate de către Tribunalul Sibiu la data de 5.03.2014 în dosar civil nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 26.06.2014.
Președinte, A. N. - C.O. semn. conf. art. 261 alin 2 C. Președintele Curții de apel A. I. P. | Judecător, C. G. N. - C.O. semn. conf. art. 261 alin 2 C. Președintele Curții de apel A. I. P. | Judecător, C. M. C. |
Grefier, M. R. |
Red./Tehn CMC
2 ex/11.07.2014
Jud. apel – V. C. D., C. H.
| ← Rezoluţiune contract. Decizia nr. 49/2014. Curtea de Apel ALBA... | Acţiune în constatare. Decizia nr. 51/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
