Pretenţii. Decizia nr. 585/2015. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 585/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 06-10-2015 în dosarul nr. 585/2015
Acesta nu este document finalizat
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
Secția civilă
DECIZIA CIVILĂ NR.585/R DOSAR NR._
Ședința publică din 06 octombrie 2015
Completul constituit din:
Președinte - C. V. - judecător
- M. L. - judecător
- G. Ș. - judecător
- L. N. - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul B. F., împotriva deciziei civile nr.217/A din data de 15 mai 2015 pronunțată de Tribunalul C. – Secția Civilă în dosarul civil nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa recurentului reclamant B. F. și a intimatei pârâte Asociația de L. „Fenyo”.
Procedura este îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 29 septembrie 2015, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea din acea zi.
Instanța, în vederea deliberării, în temeiul prevederilor art.260 alin.1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 06 octombrie 2015.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Prin Decizia civilă nr.217/A/15.05.2015 Tribunalul C. a respins, ca nefondat, apelul declarat de B. F. în contradictoriu cu Asociația de L. „Fenyo” împotriva sentinței civile nr.2230 din 24 octombrie 2014 a Judecătoriei Sf. G..
A reținut Tribunalul C. că în clădirea în care locuiește reclamantul sunt montate contoare de apă în aval de contorul de branșament. În speță se contestă modalitatea de repartizare spre plată a diferențelor care apar între consumul de apă rece înregistrat de contorul de branșament și suma consumurilor declarate de către proprietari.
Apelantul arată că deși sunt montate contoare individuale de apă, în afara contorului de branșament, consumul de apă și canalizarea sunt decontate ca și consumuri individuale și la nr. de persoane contrar prevederilor art. 34 și 37 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007. În opinia sa repartizarea trebuie să se facă în funcție de indexul contoarelor individuale adică proporțional cu consumul măsurat de fiecare parte; Nu se pot repartiza diferențele de consum în funcție de numărul de persoane din locuință ci în funcție de numărul de contoare și cantitatea/locuință de apă utilizată.
Într-adevăr reclamantul este beneficiarul lucrării de contorizare individuală a consumului de apă rece potabilă și apă caldă menajeră prin montarea contoarelor în apartamentul pe care îl deține în mun. Sf. G.. Astfel după cum se arată în procesul verbal încheiat de ., contorizarea individuală este destinată remăsurării apei provenite de la contorul de branșament, cuprinzând și pierderile de apă pe instalațiile interioare după contorul de branșament.
Consumul de apă rece, apă caldă menajeră și canalizare se achită conform consumurilor declarate de către proprietari, la termenele stabilite în regulamentul elaborat de comitetul executiv al Asociației de proprietari (supus spre aprobare adunării generale a proprietarilor). Diferențe de apă apărute între consumul înregistrat de contorul de branșament și suma consumurilor declarate de către proprietari se împart conform regulamentului elaborat de comitetul executiv al asociației de proprietari (supus spre aprobare adunării generale a proprietarilor). Modalitățile de repartizare a diferențelor, regulile în funcție de care se face această repartizare, sunt reglementate în art. 34 și urm. din normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.
Astfel, conform secțiunii a 2-a ,,Repartizarea cheltuielilor pe număr de persoane”: art. 34. — ,,Cheltuielile care sunt determinate de numărul persoanelor care locuiesc în condominiu și nu pot fi individualizate pe fiecare proprietar pe baza unor dispozitive de măsură se repartizează proporțional cu numărul de persoane care locuiesc sau desfășoară activități în clădire în luna pentru care se calculează lista de plată și reprezintă cheltuielile asociației pentru: apă rece, caldă și canalizare...” SECTIUNEA a 3-a ,,Repartizarea cheltuielilor pe consumuri individuale: art. 39. — (1) Cheltuielile pe consumuri individuale reprezintă cheltuielile asociației pentru: apă rece și canalizare; apă caldă menajeră; energia termică, combustibilul și apă rece pentru prepararea apei calde; gaze naturale; încălzirea apartamentului sau a spațiului cu altă destinație decât aceea de locuință.(2) Cheltuielile pe consumuri individuale se repartizează în funcție de indexul contoarelor individuale sau în funcție de alte criterii în baza cărora se pot individualiza consumurile.
În speță, nu sunt incidente prevederile Secțiunii a 4-a din același act normativ - ,,Repartizarea cheltuielilor pe cota-parte indiviza de proprietate” deoarece se referă, conf. art. 43 și urm la ,,cheltuielile efectuate pentru administrarea, întreținerea, repararea, exploatarea și, după caz, consolidarea părților de construcții și instalații din condominiu aflate în proprietate comună.”
Tribunalul a constatat că art.39 alin.2 din actul normativ menționat lasă deschisă calea repartizării cheltuielilor pe consumuri individuale, nu numai în funcție de indexul contoarelor individuale ci și de alte criterii în baza cărora se pot individualiza consumurile. Asociația de proprietari are dreptul ca, în baza art.40 alin.1 din Normele metodologice să stabilească, prin decizie a comitetului executiv / regulament propriu, modul de citire, de calcul și de repartizare a contravalorii consumurilor respective.
Repartizarea diferențelor de consum înregistrate de sistemele proprii de înregistrare a consumurilor și contorul general montat la branșament în funcție de numărul de persoane din condominiu nu este lipsită de rațiune având în vedere că, în situația în care fiecare proprietar declară corect consumurile de apă potabilă și acestea sunt reale, conform contoarelor montate în apartamentul proprietate personală, pierderea de apă potabilă nu poate fi localizată decât în instalațiile proprietate comună între apometrul general de facturare și contoarele montate în apartamente. Pierderea de apă potabilă în instalațiile proprietate comună este, în fapt, un consum suplimentar neînregistrat de sistemele proprii, generator de cheltuieli comune (aferent instalațiilor proprietate comună) ce trebuie suportate de către toți proprietarii.
Dacă se înregistrează diferențe mai mari de 10-15%, sunt necesare verificări ale instalațiilor pentru determinarea cauzelor care duc la înregistrarea acestor pierderi pe sistemul proprietate comună, în situația în care toate contoarele de apă, inclusiv cel de branșament funcționează corespunzător și proprietarii declară consumurile reale.
Reținând că nu s-au adus alte critici sentinței de fond, conform celor arătate anterior, în baza dispozițiilor art.480 alin.1 Cod procedură civilă, a respins apelul ca nefondat și a păstrat sentința instanței de fond ca fiind temeinică și legală .
Împotriva acestei soluții a declarat recurs apelantul reclamant B. F. aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a deciziei recurate în sensul admiterii apelului, schimbării în tot a sentinței apelate și a obligării Asociației de Proprietari “Fenyo” la plata sumei de 250 lei, reprezentând contravaloare diferențe de apă decontate pe ultimii trei ani retroactive, obligarea pârâtei la respectarea contractului de furnizare în sensul să participle prin reprezentant la citirea contorului de branșament și obligarea președintelui asociației ca să răspundă la contestație în termen de 7 zile .
În expunerea motivelor de recurs se arată că soluția Tribunalului C. este dată cu încălcarea legii, întrucât au fost ignorate dispozițiile Legii nr.230/2007 și a H.G. nr.1588/2007, concluzionând instanța că sunt aplicabile art.34 din Normele Metodologice de aplicare a legii. Astfel au fost ignorate probe, instanța nefăcând trimitere la acestea, documentele exhibate arătând cauza diferențelor de apă rece între totalul condominiului și contorul de branșament, fiind exclus ca aceste diferențe să fie justificate de numărul mare de persoane din locuință. Ori, pot fi repartizate pe număr de persoane doar acele cheltuieli care nu se pot individualiza în baza consumurilor, ceea ce nu este cazul în speță întrucât nu există o atare hotărâre sau decizie a Asociației de Proprietari “Fenyo”. Se mai arată că reclamarea în scris a neregulilor în aplicarea Legii nr.230/2007 nu este prevăzută de lege, iar întârzierea în primirea răspunsului este recunoscută de către președintele asociației.
În drept, art.483 și urmatoarele din noul Cod de procedură civilă.
Recursul este inadmisibil.
„Legalitatea căilor de atac” înseamnă că acestea sunt instituite prin lege: o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Este ceea ce rezultă, cu precizările necesare și pertinente, din cuprinsul prevederilor art.457 alin.1 din Codul de procedură civilă: „Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta (de lege - n.n.), indiferent de mențiunile din dispozitivul ei” (s.n.). Este o regulă cu valoare de principiu constituțional.
Potrivit art.459 din Codul de procedură civilă: (1) Căile extraordinare de atac nu pot fi exercitate atât timp cât este deschisă calea de atac a apelului.
Potrivit art.483 alin.2 din codul de procedură civilă nu sunt susceptibile de recurs hotărârile pronunțate de instanțele de apel, când apelul s-a exercitat împotriva hotărârilor date de judecătorii în cauze având ca obiect unul din cele enumerate la art.94 lit.a)-i), respectiv când obiectul cererii este evaluabil în bani de până la_ lei, adică atunci când judecătoriile au judecat în primă instanță. Cu alte cuvinte, în cauzele prevăzute la art.94 pct.1 va avea loc o judecată în primă instanță la judecătorie, iar apelul va fi singura cale de atac, ordinară, și va fi judecat de către tribunal.
În speță, Decizia civilă nr.217/A/15.05.2015 a fost pronunțată de Tribunalul C. în soluționarea apelului declarat împotriva sentinței civile nr.2230/2014 a Judecătoriei Sf.G., cauza soluționată în prima instanță, având ca obiect pretenții de 250 lei și obligație de a face, decizia Tribunalului C. nefiind susceptibilă de calea de atac a recursului. În fine legea aplicabilă cauzei sunt dispozițiile noului Cod de procedură civilă, față de art.24 din noul Cod de procedură civilă, cererea introductivă de instanță fiind formulată la 07.04.2014, după . dispozițiilor noului Cod de procedură civilă.
Pentru aceste rațiuni de fapt și de drept, Curtea va respinge ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul B. F. împotriva deciziei civile nr.217/A/15.05.2015 pronunțată de Tribunalul C. - secția civilă, în dosar nr._ .
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE :
Respinge ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul B. F. împotriva deciziei civile nr.217/A/15.05.2015 pronunțată de Tribunalul C. - secția civilă, în dosar nr._ .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 06 octombrie 2015.
Președinte, Judecător, Judecător,
C. V. M. L. G. Ș.
Grefier,
L. N.
Red. C.V./ 22.10.2015
Tehnored: L.N./23.10.2015 – 4 ex. -
Judecător fond: J. C.
Judecători apel: I.A.V., I.C.R.
| ← Strămutare. Sentința nr. 37/2015. Curtea de Apel BRAŞOV | Pretenţii. Decizia nr. 659/2015. Curtea de Apel BRAŞOV → |
|---|
