Anulare act. Decizia nr. 3/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 09-01-2013 în dosarul nr. 12873/3/2009
DOSAR NR._
(597/2011)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTI A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.3 A
Ședința publică de la 9 ianuarie 2013
Curtea constituită din:
P. - A. D. T.
JUDECATOR - I. A. H. P.
GREFIER - Ș. P.
***** *****
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de apelanții-reclamanți S. C. și S. E., împotriva sentinței civile nr.1627 din 27.10.2010, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți Ș. O. și Ș. M..
P. are ca obiect – anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat G. G., în calitate de reprezentant al apelanților-reclamanți S. C., S. E., în baza împuternicirii avocațiale nr._/06.06.2011, emisă de Baroul București – Cabinet de avocat, aflată la fila 8 dosar, lipsind intimații-pârâți Ș. O., Ș. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează împrejurarea că apelanții-reclamanți au depus la dosar prin serviciul registratură al instanței, la data de 12.11.2012, cerere de repunere pe rol a cauzei, în baza art.245 alin.1 pct.1 din Codul de procedură civilă, la care au anexat taxa privind cererea de repunere pe rol în cuantum de 3 lei, în copie xerox.
Avocatul apelanților-reclamanți depune la dosar originalul chitanței nr._/05.11.2012, în cuantum de 3 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru privind cererea de repunere pe rol a cauzei și timbrul judiciar în valoare de 0,3 lei.
Curtea acordă cuvântul apelanților-reclamanți, prin avocat în ceea ce privește cererea de repunere pe rol și a excepției perimării, având în vedere că la data de 24.10.2012 instanța a dispus menținerea măsurii suspendării judecării apelului, luată prin încheierea de ședință din data de 21.09.2011.
Avocatul apelanților-reclamanți, având cuvântul, solicită respingerea excepției perimării, având în vedere că potrivit dispozițiilor art.241 din codul de procedură civilă se întrerupe termenul de perimare, pentru următoarele argumente:
Arată că apelul a fost declarat la data de 09.03.2011 și s-a acordat termen de judecată la data de 26.11.2011, după care s-a amânat cauza la data de 21.09.2011, dată la care s-a dispus suspendarea pricinii pentru lipsa nejustificată a părților. La data de 07.09.2011 a formulat cerere de repunere pe rol și s-a acordat termen de judecată la data de 24.10.2012, dată la care a fost în imposibilitate de prezentare în instanță, nefiind anunțat nici de către părțile pe care le reprezintă de termenul stabilit. În situația în care instanța va calcula după termenele de judecată, este evident că se va constata faptul că pricina s-a perimat, dar urmează a se avea în vedere că înainte de termenul din 24.10.2012, la data de 7.09.2012 a formulat cerere de repunere pe rol, astfel că nu se împlinise termenul de un an (de la data de 21.09.2011 când s-a dispus suspendarea cauzei), termen care urma să se împlinească abia la data de 21.09.2012.
Concluzionând, solicită respingerea excepției perimării, având în vedere datele la care a formulat prima cerere de repunere pe rol și nu data la care s-a acordat termen cauzei pentru repunerea pe rol.
Curtea reține cauza în pronunțare în ceea ce privește incidentul procedural al perimării față de împrejurarea că pricina a rămas în nelucrare mai mult de un an de la data suspendării din vina părții, respectiv de la data de 21.09.2011, având în vedere dispozițiile art.248 din Codul de procedură civilă și art.254 din Codul de procedură civilă.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1627/27.10.2010, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții S. C. și S. E. în contradictoriu cu pârâții Ș. O. și Ș. M..
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin antecontractul autentificat sub nr. 4696/20.08.1998 la B.N.P. L. și C., reclamanții, în calitate de promitenți-vânzători s-au obligat să vândă pârâților, în calitate de promitenți cumpărători, cota indiviză de ¾ din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, ., sector 2, compus din teren în suprafață de 264 mp. și construcție, cu prețul de_ lei.
Tribunalul a reținut că nulitatea absolută invocată de reclamanți este acea sancțiune de drept civil care desființează un act juridic încheiat cu nerespectarea normelor edictate pentru încheierea sa valabilă.
Potrivit art.948 C.civ., condițiile esențiale pentru valabilitatea unei convenții sunt capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al părții care se obligă, un obiect determinat și o cauză licită. În speță, reclamanții invocă drept motiv de nulitate absolută lipsa obiectului, făcând trimitere la condițiile generale ale obiectului - să existe, să fie determinat sau determinabil, precum și la condiția specială, ca acela care se obligă să fie proprietarul bunului vândut.
În speță, părțile au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare prin care s-au obligat să încheie în viitor, la prețul stabilit, contractul de vânzare-cumpărare. Astfel, obiectul promisiunii bilaterale îl constituie obligația asumată de vânzător de a vinde bunul și obligația asumată de cumpărător de a cumpăra la prețul stabilit, respectiv drepturile corelative acestor obligații. În consecință, promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare nu operează transferul dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător, ci duce la nașterea unui raport juridic în care părțile au dreptul de a solicita încheierea contractului de vânzare-cumpărare, respectiv obligația de a încheia contractul.
Tribunalul a apreciat că, în cauză, convenția intitulată „precontract de vânzare-cumpărare” autentificată sub nr. 4696/20.08.1998 de B.N.P. Lese și C. nu este afectată de motivul de nulitate absolută invocat de reclamanți, respectiv nevalabilitatea obiectului.
Astfel, câtă vreme promitenți-vânzători își asumă obligația încheierii contractului de vânzare-cumpărare cu privire la cota de ¾ din imobilul situat în București, ., sector 2, obiectul convenției există și este determinat.
În ceea ce privește condiția specială ca partea care se obligă să fie titularul dreptului, tribunalul a reținut că un antecontract de vânzare-cumpărare nu produce transferul dreptului proprietate, astfel încât o atare condiție nu este incidentă în cazul unui asemenea act juridic ce nu dă naștere unui drept real, ci doar unui drept de creanță în favoarea promitentului cumpărător, acela de a solicita încheierea contractului de vânzare-cumpărare.
Constatând că obiectul antecontractului îl reprezintă obligația de a încheia în viitor contract de vânzare-cumpărare la un preț determinat de părți, asumată de către părți în mod valabil, tribunalul, în baza art. 948 C.civ. a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel reclamanții S. C. și S. E., susținând că motivele de nulitate invocate prin cererea modificatoare își au temeiul în dispozițiile art.948 și 962 C.civ., pentru nevalabilitatea obiectului convenției, însă instanța de fond, nefiind preocupată să pronunțe o soluție legală și temeinică, nu a stăruit în cunoașterea adevărului, astfel că motivarea soluției de respingere a acțiunii este mai degrabă o transcriere din literatura juridică și o interpretare generală a nulităților, decât o aplicare a acestui text de lege la o situație concretă.
La data de 21.09.2011, instanța de apel a dispus, în baza art.242 pct.2 Cod procedură civilă, suspendarea cauzei având în vedere că părțile, legal citate pentru acest termen, nu s-au înfățișat la strigarea pricinii și nu au solicitat judecarea acesteia în lipsă.
La data de 07.09.2012, reclamanții au formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, însă prin încheierea de ședință din 24.10.2012 Curtea a dispus anularea acesteia ca netimbrată și a menținut măsura suspendării judecării apelului dispusă prin încheierea din data de 21.09.2011.
Reclamanții au formulat cerere de repunere pe rol a cauzei la data de 12.11.2012, instanța acordând termen la data 9.01.2013 în vederea discutării excepției perimării.
Deliberând cu prioritate, conform dispozițiilor art.137 alin.1 Cod procedură civilă, asupra excepției de perimare a cererii de apel, Curtea reține că este întemeiată și urmează să o admită pentru următoarele considerente:
În conformitate cu art.248 Cod procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an, perimarea fiind o sancțiune procedurală de aplicație generală care operează atât în etapa judecății în primă instanță, cât și în etapa judecății în căile de atac, având o natură juridică mixtă, în sensul că este o sancțiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, constând în stingerea procesului în faza în care se găsește, dar și o prezumție de desistare, dedusă din faptul nestăruinței un timp îndelungat în judecată. Curtea constată că, cererea de repunere pe rol din data de 07.09.2012, nu justifică repunerea pe rol a cauzei și nu constituie, în sine, un act de procedură făcut în vederea judecății, de natură a întrerupe acest termen, în condițiile în care această cerere a fost anulată ca netimbrată, fiind menținută măsura suspendării dispusă prin încheierea din 24.10.2012.
În raport de aceste considerații și având în vedere că, în cauză, a trecut mai mult de un an de la data suspendării judecării pricinii, timp în care nici una din părțile din proces nu a solicitat repunerea pe rol a apelului și că, în această perioadă, nu a intervenit nici o cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare, Curtea, în temeiul art.248 și următoarele Cod procedură civilă, va constata perimat apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată perimat apelul declarat de apelanții-reclamanți S. C. și S. E., cu domiciliul ales la C..Av.G. G., în București, ., ., sector 1, împotriva sentinței civile nr.1627 din 27.10.2010, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți Ș. O. și Ș. M., domiciliați în București, ., nr.45, sector 5.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din 9 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A. D. T. I. A. H.
P.
GREFIER
Ș. P.
Red.A.D.T.
Tehnored.ADT/R.L.
4 ex/21.01.2013
-------------------------------------------------
T.B.-Secția a III-a – M.C.
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 241/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Partaj judiciar. Decizia nr. 564/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
