Anulare act. Decizia nr. 489/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 489/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-03-2013 în dosarul nr. 8842/2/2012
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 489 R
Ședința publică de la 05.03.2013
Curtea compusă din :
PREȘEDINTE – DANIELA LAURA MORARU
JUDECĂTOR – D. F. G.
JUDECĂTOR – F. C.
GREFIER – S. V.
………………………
Pe rol soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul P. I., împotriva deciziei civile nr. 1346/26.06.2012, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IV a Civilă, pronunțată în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații P. G., S. N. Ș. și B. E..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul P. I. personal, intimatul P. G. personal și intimata S. N. Ș. reprezentată de avocat Pinga I., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind intimata B. E..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Instanța procedează la identificarea contestatorului P. I., care se legitimează cu C.I. . nr._, eliberată de SPCLEP B. V., la data de 12.12.2007 și a intimatului P. G., care se legitimează cu C.I. . nr._, eliberat de Secția 18, la data de 25.03.2005.
Contestatorul P. I. personal depune la dosar un răspuns la întâmpinare.
Curtea acordă cuvântul părților pe excepția tardivității și inadmisibilității contestației în anulare și pe fondul contestației în anulare.
Contestatorul P. I. personal arată că alături de acțiunea de constatare a nulității se află și dovada achitării taxei de timbru, care nu a fost observată. Solicită respingerea excepțiilor invocate prin întâmpinare și admiterea contestației în anulare.
Apărătorul intimatei S. N. Ș. solicită admiterea excepțiilor invocate. Contestatorul susține că nu a luat la cunoștință de decizia contestată, dar acesta a mai formulat o contestație în anulare și arată că nu se poate formula o contestație în anulare, fără a cunoaște conținutul hotărârii atacate. În subsidiar solicită respingerea contestației în anulare ca neîntemeiată. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Soluționând prezenta contestație în anulare, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 369/07.02.2011 pronunțată de Judecătoria B. V., a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea prin care reclamantul P. I. solicita în contradictoriu cu pârâții S. N. Ș., P. G. și B. E., să se constate nulitatea absolută a certificatelor de moștenitor nr. 259/26.06.1994 eliberat de notariatul de Stat B. V. și nr. 242/13.10.2005 autentificat de BNP R. M., pentru nesocotirea dispozițiilor imperative ale legii, urmând a se dispune obligarea notariatelor la eliberarea altor certificate de moștenitor de pe urma defunctului Nar D., cu stabilirea masei succesorale, a moștenitorilor și cotelor acestora.
Apelul declarat de către reclamant a fost respins ca nefondat, pronunțându-se decizia civilă nr. 175/19.12.2011 de Tribunalul G. în dosarul nr._ .
Împotriva acestei decizii a declarat în termen legal recurs reclamantul P. I., solicitând în temeiul art. 299 și următoarele C.civ., precum și art. 304 pct. 9 C.civ., admiterea acestuia, modificarea deciziei și a sentinței de fond în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.
Prin rezoluție, s-a dispus citarea recurentului-reclamant cu mențiunea de a achita taxă judiciară de timbru în cuantum de 5.614 lei și 3 lei timbru judiciar, partea fiind citată în acest sens, conform dovezii de citare fila 14 recurs.
La termenul acordat – 26.06.2012, din oficiu, Curtea a pus în discuție nulitatea recursului pentru netimbrare, având în vedere că recurentul-reclamant, deși citat cu mențiunea timbrării, nu a satisfăcut cerința legală.
Prin decizia civilă nr. 1346R din 26 iunie 2012, Curtea de Apel București – Secția a IV-a Civilă a anulat ca netimbrat recursul declarat de recurentul-reclamant.
Asupra excepției invocate, Curtea a reținut că recurentul-reclamant a fost încunoștiințat conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare asupra obligației de a achita taxa judiciară de timbru în valoare de 5.614 lei și respectiv, 3 lei timbru judiciar, iar la termenul din 26.06.2012, recurentul-reclamant a lipsit, astfel că din oficiu, Curtea a pus în discuție excepția de netimbrare a căii de atac.
Potrivit art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, cererile și căile de atac se timbrează anticipat, iar sancțiunea aplicabilă în caz contrar este anularea cererii.
Dispozițiile invocate sunt aplicabile cauzei, întrucât recurentul-reclamant nu a făcut dovada timbrării corespunzătoare a recursului declarat, urmând ca recursul să fie anulat ca netimbrat în raport și de dispozițiile art. 312 alin. 12 C.pr.civ.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare recurentul P. I., întemeiată pe dispozițiile art. 318 C.proc.civ.
În dezvoltarea motivelor contestației în anulare s-a arătat că în temeiul art.129 Cod procedură civilă judecătorul era obligat să pună în discuție cuantumul taxei de timbru datorat, raportat la data introducerii acțiunii.
Astfel din dosar rezulta ca prezenta acțiune a fost introdusa la data 07. 12.2007, înaintea modificării legii 146/1997, prin O.U.G. 2/2008 publicata in M.O. poz.837, din 12 decembrie 2008 si aprobata de Parlament prin Legea 276/2009.
Ca atare taxa de timbru datorata la data introducerii acțiunii si pe întreg ciclul procesual era de 19 lei, nicidecum la valoarea asa cum a stabilit Tribunalul G. si C.A.B. sectia a IV -a civila Bucuresti.
Si aceasta pentru ca abia prin O.U.G 212 din 12.12.2008 s-a introdus art.1, in care se arata ca dispozițiile art.1 se aplica in mod corespunzător și cererilor privind declararea nulității absolute și solutionarea sau recilierea unui act juridic.
În raport cu aceste dispoziții legale, actul de procedura, respectiv citația prin care i s-a pus in vedere contestatorului sa timbrez la valoare si nu cu 19 lei ,este nulă, așa cum prevede art.105 al.2 C.P.C., vătămarea produsa fiind evidenta,întrucât i s-a anulat recursul ca netimbrat .
Cum art. 106, arata ca anularea unui act de procedura atrage si nulitatea actelor următoare, este evident ca si hotărârea pronunțata în baza unui act nul este nelegala (nuIă). .
Se consideră hotărârea atacata nelegala,întrucât i s-a încălcat dreptul de a avea un proces echitabil așa cum prevede art. 6 din Convenția Europeana a Drepturilor omului, întrucât i s-a refuzat dreptul la justiție.
În sprijinul susținerilor s-a invocat si RES(2004)/3 a Consiliului de Miniștrii al Consiliului European, prin care pune vederea Statelor membre sa asigure cetățenilor lor dreptul la un recurs efectiv așa încât aceștia sa nu mai fie obligați să apeleze la Instanța Europeana .
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepțiile tardivității și inadmisibilității contestației în anulare, iar pe fondul acestei cereri a solicitat respingerea contestației în anulare ca neîntemeiată.
La termenul din 05.03.2013, Curtea a pus în discuție aceste excepții și a acordat cuvântul și pe fondul contestației în anulare.
Analizând cu prioritate excepția tardivității contestației în anulare, în temeiul art. 137 alin. (1) C.proc.civ., Curtea constată că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:
În stabilirea distincției între hotărârile susceptibile de executare silită și cele nesusceptibile de o asemenea executare, trebuie avut în vedere dacă dispozitivul cuprinde vreo obligație pentru vreuna dintre părți.
În speță, prin decizia civilă nr. 1346 din 26.06.2012 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IV-a Civilă, a fost anulat ca netimbrat recursul declarat de recurentul reclamant P. I. împotriva deciziei civile nr. 175 din 19.012.2011 pronunțată de Tribunalul G. – Secția Civilă, această hotărâre nefiind susceptibilă de executare silită câtă vreme în dispozitiv nu este cuprinsă nici o obligație pentru părțile litigante.
În consecință, termenul de exercitare al contestației în anulare este cel prevăzut de art. 319 alin. (2) teza a II-a C.proc.civ, respectiv „de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă”.
În cauză, astfel cum rezultă din actele și lucrările dosarului, contestatorul a mai atacat decizia instanței de recurs cu contestație în anulare, această cerere, ce a format obiectul dosarului nr._ al Curții de Apel București – Secția a IV-a Civilă, fiind formulată la data 12.07.2012.
În raport de această cerere, Curtea apreciază că hotărârea atacată cu contestație în anulare a fost cunoscută de contestator cel mai târziu la data formulării primei contestații în anulare, dată de la care a început să curgă termenul de 15 zile prevăzut de art. 319 alin.(2) teza a II-a C.proc.civ.
Acest termen s-a împlinit la data de 18.07.2012, astfel încât, prezenta contestație formulată la data de 28.11.2012 este tardivă.
Față de cele reținute, Curtea va admite excepția tardivității și va respinge contestația în anulare formulată de contestatorul P. I. ca tardiv formulată.
În baza art.274 Cod procedură civilă, va fi obligat contestatorul, ca parte căzută în pretenții, la plata sumei de 2000 lei cheltuieli de judecată către intimata S. N. Ș., reprezentând onorariu apărător conform chitanței aflată la dosar, acestea fiind reduse în temeiul art.274 alin. (3) C.proc.civ., în raport de complexitatea medie a cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca tardiv introdusă contestația în anulare formulată de contestatorul P. I., împotriva deciziei civile nr.1346/26.06.2012, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IV a Civilă, pronunțată în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații P. G., S. N. Ș. și B. E..
Obligă pe contestator la 2000 lei cheltuieli de judecată către intimată S. N. Ș., reduse conform art.274 alin.3 Cod procedură civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 5 martie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
D. L. M. D. F. G. F. C.
GREFIER
S. V.
RED.DLM
Tehnored.DLM/MȘ/ 2 ex.
8.03.2013
| ← Conflict de competenţă. Sentința nr. 54/2013. Curtea de Apel... | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 1090/2013. Curtea de... → |
|---|
