Cerere necontencioasă. Decizia nr. 516/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 516/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-03-2013 în dosarul nr. 18676/3/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.516R
Ședința din Camera de Consiliu de la 8 martie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - R. P.
JUDECĂTOR - A. P.
JUDECĂTOR - A. V.
GREFIER - G.-M. V.
***********
Pe rol soluționarea recursului civil formulat de recurenta-pârâtă M. A. A. împotriva încheierii de ședință din data de 06.06.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant M. H. și intimații-pârâți M. M. și M. V..
Cauza are ca obiect „cerere necontencioasă – ajutor public judiciar sub forma asistenței extrajudiciare,prin avocat – în baza Directivei nr.8/2003 și OUG nr.51/2008”.
La apelul nominal făcut în Camera de Consiliu se prezintă recurenta-pârâtă M. A. A. personal, intimata-pârâtă M. V. personal, lipsind intimatul-reclamant M. H. și intimatul-pârât M. M..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care invederează instanței faptul că recurenta-pârâtă a depus un set de înscrisuri și o cerere prin care invocă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.112 C.pr.civ. raportat la art.723 C.pr.civ., prin serviciul registratură.
Recurenta-pârâtă depune la dosar cerere prin care solicită admiterea stenografierii dezbaterilor, astfel cum s-a admis și într-un alt dosar aflat pe rolul acestei instanțe, respectiv dosar nr._, la termenul de judecată din 02.11.2012.
Curtea, deliberând respinge cererea de stenografiere a dezbaterilor, având în vedere că întreaga ședință este înregistrată. La momentul admiterii cererii de stenografiere a dezbaterilor în dosarul nr._, ședințele nu se înregistrau.
Constată că recursul privește o cerere necontencioasă, fiind formulat împotriva unei încheieri prin care s-a stabilit asistență judiciară în favoarea intimatului-reclamant.
Recurenta-reclamantă apreciază că există contradictorialitate în cauză. Recursul este formulat de 5 persoane, respectiv și de recurenții-pârâți M. V., M. M., precum și de M. A. în numele și ca reprezentant al fraților biologici, recurenții-intervenienți în nume propriu M. B. și Mazheh V. Alan. Împreună au declarat recurs motivat la Tribunalul București și nu au același interes.
Invederează că a depus înscrisuri la dosar pentru a dovedi reaua credință, necompetența și traficul de influență în acest dosar de 7 ani de zile.
Curtea, pune în discuție excepția de neconstituționalitate invocată de recurenta-pârâtă și totodată acordă cuvântul asupra inadmisibilității cererii de recurs în raport de art.15 alin.2 din OUG nr.51/2008 coroborat cu art.17 din același act normativ.
Recurenta-pârâtă susține excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.112 C.pr.civ. și art.723 C.pr.civ. raportat la Constituția României, prin care îi sunt încălcate toate drepturile. Consideră că judecătorii reprezintă o amenințare pentru siguranța națională, care atrage riscul dizolvării autorității statului, urmată de abandonarea cetățenilor săi la cheremul unor grupuri private de interese interne sau externe.
Nu se face nimic altceva prin autoritatea judecătorească decât o justiție politică pentru a susține pe șeful mafiei – Ministerul Justiției Român. Există un complot infracțional transfrontarier între România, Olanda și Iran, în toate aceste dosare în care se refuză recunoașterea ca ființe umane și existente prin actele de naștere românești ale M. B., cetățean român născută la data de 23.02.2005 și M. V. Alan, cetățean român, născut la data de 19.04.2007.
CURTEA
Asupra cererilor formulate de recurenta M. A. A. reține următoarele:
Prin încheierea din data de 6.06.2012 pronunțată în camera de consiliu, Tribunalul București Secția a V a Civilă a admis cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenței extrajudiciare prin avocat în favoarea reclamantului M. H. în limita sumei de 6.300 de lei, având în vedere dispozițiile OUG nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.
Împotriva încheierii menționate a declarat recurs pârâta M. A. A..
Sub aspect procedural, instanța a constatat că recurenta pârâtă contestă o autorizare a instanței, astfel că, sunt aplicabile dispozițiile art.331 și urm. Cod procedură civilă cu privire la procedura necontencioasă, deoarece este în dezbatere judiciară o cerere pentru dezlegarea căreia este nevoie de mijlocirea instanței fără să se urmărească stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană.
Recursul este inadmisibil pentru următoarele motive:
Conform art.15 alin.2 din OUG nr.51/2008, împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, iar conform art. 17 din același act normativ, orice persoană interesată va putea sesiza oricând instanța care a încuviințat ajutorul public judiciar prezentând dovezi cu privire la situația reală a celui căruia i s-a încuviințat cererea, caz în care, instanța poate reveni asupra încuviințării ajutorului public, prin retragerea acestuia.
Rezultă că, actul de acordare a ajutorului public nu poate fi contestat prin nici o cale de atac de reformare (cum este recursul), ci numai actul de respingere a ajutorului public poate fi contestat – prin reexaminare – (cale de atac de retractare, de competența instanței care a respins ajutorul public) și numai de către persoana căreia i-a fost respinsă cererea de ajutor public.
Reclamanta M. A. A. nu se află în situația menționată și nu are la dispoziție nici o cale de atac împotriva încheierii prin care instanța a acordat ajutor public părții adverse. Dar, în cazul în care are dovezi din care să rezulte situația materială reală a persoanei care a primit ajutor public, pârâta (recurentă în prezentul proces) le poate prezenta oricând instanței sesizate cu judecarea cauzei, conform art.17 din OUG nr.51/2008, fără a fi necesar să formuleze o cale de atac, deoarece legea prevede o altă procedură pentru cazul menționat, instanța care judecă procesul putând reveni oricând asupra ajutorului public acordat.
De aceea, pârâta – recurentă nu are nici un interes în formularea căii de atac, deoarece toate aspectele legate de situația materială a părții care a primit ajutor public judiciar pot fi aduse oricând, conform procedurii prevăzute de OUG nr.51/2008, în atenția instanței care a acordat ajutor public, lipsa de interes în formularea unei căi de atac reprezentând baza raționamentului legiuitorului, care nu a prevăzut nici o cale de atac pentru persoanele interesate (părți în proces) care contestă ajutorul public acordat.
Astfel, recursul declarat împotriva încheierii de acordare a ajutorului public este inadmisibil.
Având în vedere că excepția este impusă de dispozițiile legale care reglementează materia ajutorului judiciar, instanța a apreciat că citarea părților în această cale de atac este inutilă, deoarece prezența lor personală sau prin reprezentant nu era necesară pentru formarea opiniei instanței. De asemenea, deși recurenta a solicitat citarea în prezentul recurs a tuturor celorlalte părți, instanța a considerat cererea inoportună, chiar de la primul termen de judecată, când și-a verificat competența de soluționare a cererii și a pus în discuție lipsa de interes a recurentei în formularea căii de atac.
Măsura de soluționare a cererii fără citarea celorlalte părți a fost impusă nu numai de inadmisibilitatea căii de atac declarate, ci și de împrejurarea că, aspectele multiple și complexe puse în discuția instanței pe parcursul a peste 1400 de pagini, nu au nici o relevanță într-o cerere formulată împotriva unei încheieri de acordare a ajutorului public judiciar și în condițiile în care, aspectele aduse în fața instanței excedează obiectului cererii, care este încheierea din data de 6.06.2012.
Având în vedere că cererea de recurs și orice altă cale de atac indiferent de denumirea ei, ce ar putea fi declarată de recurentă împotriva încheierii din 6.06.2012 este inadmisibilă, instanța a respins, de asemenea, ca inadmisibilă, și cererea de trimitere a cauzei la Curtea Constituțională pentru a se pronunța asupra unei excepții de neconstituționalitate, deoarece procedura de trimitere la Curtea Constituțională presupune existența prealabilă a unei sesizări legale a instanței de judecată, într-o procedurâ prevăzută de lege, ceea ce nu este cazul în prezentul dosar, deoarece instanța a fost sesizată cu un recurs inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă cererea formulată de recurenta M. A. A. pentru trimiterea dosarului la Curtea Constituțională.
Respinge ca inadmisibilă cererea de recurs formulată de recurenta M. A. A. împotriva încheierii de acordare a ajutorului public din data de 6.06.2012 pronunțată de Tribunalul București Secția a V a Civilă .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 8 martie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
R. P. A. P. A. V.
GREFIER
G. – M. V.
RED.RP
Tehnored. MȘ/ 2 ex.
18.03.2013
Jud.fond – T.B.. – S. P.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 1115/2013. Curtea de Apel... | Conflict de competenţă. Sentința nr. 5/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
