Legea 10/2001. Decizia nr. 1891/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii civile / 2013

Decizia nr. 1891/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-11-2013 în dosarul nr. 5199/3/2012

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR. 1891R

Ședința publică din data de 08.11.2013

CURTEA COMPUSĂ DIN:

PREȘEDINTE - Z. D.

JUDECĂTOR - C. M. STELUȚA

JUDECĂTOR - V. A.

GREFIER - D. L.

Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenții – reclamanți P. F. și P. M. împotriva sentinței civile nr.1251/14.06.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații – pârâți S. V. C., P. M. București și P. general al M. București, cauza având ca obiect „ Legea nr.10/2001”.

Dosarul se află la primul termen în recurs și a fost strigat la ordinea listei de recursuri.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții – reclamanți P. F. și P. M. – ambii reprezentați de avocat V. M. C., în baza împuternicirii avocațiale . nr._/2013, depusă la dosar(34), lipsind intimații – pârâți S. V. C., P. M. București și P. G. al M. București.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Reprezentantul recurenților – reclamanți depune la dosar împuternicirea avocațială precum și o hotărâre pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca practică judiciară.

La interpelarea instanței, arată că nu are de formulat cereri noi, probe de administrat sau excepții de invocat.

Nemaifiind de formulat cereri noi, probe de administrat sau excepții de invocat, Curtea constată pricina în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului declarat în prezenta cauză.

Recurenții – reclamanți P. F. și P. M., prin avocat, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței recurate, în sensul admiterii cererii astfel cum a fost restrânsă, în sensul obligării Primarului G. să emită dispoziție prin care să restituie în natură, recurenților – reclamanți și intervenientei S. V. C., imobilul teren în suprafață de 277,60 mp., situat în București, ., sector 6, ce formează obiectul notificării nr.799/07.08.2001.

În susținerea motivelor de recurs, arată că, în mod greșit, prima instanță a reținut că imobilul ce face obiectul în litigiu nu face obiectul Legii nr.10/2001, deoarece ar fi fost preluat abuziv de către stat după anul l989.

Solicită se constate că imobilul notificat nu a fost preluat abuziv prin HG nr.556/1990, cum greșit s-a reținut de către instanța de apel, deoarece prin această hotărâre a fost reglementată plata despăgubirilor pentru demolarea imobilelor, care au fost preluate în mod abuziv, fără titlu valabil înainte de decembrie 1989, iar situația juridică este reglementată de Legea 10/2001.

Imobilul ce face obiectul prezentului litigiu, a fost preluat abuziv de către stat înainte de anul l989, astfel cum rezultă din procesul verbal din 07.07.1988, depus la dosar.

Totodată, arată că s-au acordat despăgubiri numai pentru construcție nu și pentru teren; fără cheltuieli de judecată.

Curtea pune în discuție cu privire la HG nr. 556/1990, că este menționată suprafața de 324 mp.

Solicită obligarea Primarului G. să emită dispoziție pentru restituirea în natură a suprafeței de 277,80 mp, întrucât această suprafață este liberă, identificată în raportul de expertiză efectuată în prezenta cauză.

Curtea constatând închise dezbaterile reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a III-a Civilă, la data de 22.02.2012, sub nr._, reclamanții VEINER G. și E. O. au chemat în judecată pe pârâții VEINER M., VEINER O., VEINER F., S. V. și PRIMARULUI G. AL M. BUCUREȘTI, în calitate de pârât, pentru ca în urma probelor pe care le va administra, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:

- să fie obligat P. G. al M. București să emită dispoziție, prin care să restituie în natură reclamanților și intervenienților în interes propriu, imobilul teren în suprafață de 342 mp situat în Municipiul București, ., sector 6, preluat abuziv de stat prin Procesul-verbal din 07.07.1988, ce formează obiectul Notificării nr. 799/07.08.2001.

În motivarea cererii formulate reclamanții arată că, în fapt, prin notificarea nr. 799/07.08.2001 comunicată prin intermediu B. V. P. a solicitat restituirea în natură a imobilului teren în suprafață de 342 mp, situat în Municipiul București, ., sector 6.

Imobilul de mai sus a fost cumpărat la data de 24.10.1962 de către soții Veiner S. și Veiner A., prin act sub semnătură privată.

Imobilul a fost înregistrat la Circumscripția Financiară a Sectorului 7, de atunci, astfel cum rezultă din certificatul emis la data de 12.02.1971 de această instituție.

Prin sentința civilă nr. 1025 din data de 26.02.1988, pronunțată de Judecătoria sector 6 București, în Dosarul nr. 1144/1988, se constată că reclamanții Veiner S. și Veiner A. sunt constructori de bună credință ai imobilului situat în București, ., sector 6.

Prin Procesul-verbal din 07.07.1988 întocmit de ICRAL GIULEȘTI, imobilul a fost preluat abuziv de stat, construcția fiind demolată.

În temeiul HG nr. 556/1990, Veiner S. și Veiner A. au primit despăgubiri pentru construcția demolată, fără a primi vreo despăgubire pentru teren (soții Veiner sunt înscriși la anexa 20, poziția 163, cu suprafața de 342 mp teren și 151,10 mp construcții).

Veiner A. a decedat la data de 07.08.1997, având ca moștenitori pe Veiner S. - soție supraviețuitoare, Veiner G., Veiner Ș. și E. O. - copii, conform certificatului de moștenitor nr. 17 din 31.01.2000 emis de BNP A. Ș..

Veiner S. a decedat la data de 08.05.2004, având ca moștenitori pe Veiner G., Veiner Ș. și E. O. - copii, conform certificatului de moștenitor nr. 126 din 28.05.2004 emis de BNP A. Ș..

Până la data formulării prezentei cereri de chemare în judecată, deși au trecut peste 10 ani de la data notificării, nu s-a emis nici o dispoziție din partea Primarului G. al M. București.

În prezent imobilul este liber, nu este afectat de construcții, lucrări sau rețele edilitare, putând fi restituit în natură.

Pentru toate cele de mai sus solicită, admiterea cererii.

În drept, au fost invocate prevederile Legii nr. 10/2001, art. 20, 44 și 136 din Constituția României, art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și pe orice alte prevederi legale aplicabile cauzei.

În dovedirea susținerilor, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, expertiză tehnică judiciară, orice alte probe vor fi necesare.

Prin contractul de cesiune de drepturi litigioase autentificat sub nr. 313/29.02.2012 de BNP V. B., numiții Petricica M. și Petricica F. au cumpărat drepturile litigioase ale reclamanților VEINER G., și E. O., astfel încât aceștia au preluat calitate procesuală activă în cauză.

La data de 19.04.2013 numitul I. E. a depus o cerere de intervenție, arătând că a cumpărat în anul 2010 de la reclamant, terenul ce face obiectul prezentului dosar, în suprafață de 320mp, situat în ., sector 6, București și a achitat 3000 euro (trei mii), urmând ca la finalizarea lucrărilor de cadastru și intabulare să achite diferența să îi achite diferența de 2.000 euro (două mii).

Tribunalul a respins în principiu cererea de intervenție, cu motivarea cuprinsă în practicaua încheierii de dezbateri.

Având în vedere certificatul de moștenitor nr. 301/2005 din care rezultă că de pe urma lui Veiner Ș. a accptat moștenirea doar S. V. C., reclamanții și-au restrâns cadrul procesual pasiv.

Prin sentința civilă nr. 1251 /14.06.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția a III -a Civilăs-a luat act de restrângerea cadrului procesual pasiv, în sensul că pârâții sunt S. V. C. și P. M. BUCUREȘTI, s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanții PETRICICA M. ȘI PETRICICA F., în contradictoriu cu pârâții S. V. C., și PRIMARULUI G. AL M. BUCUREȘTI.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Prin notificarea nr. 799/07.08.2001 comunicată prin intermediu B. V. P. a solicitat restituirea în natură a imobilului teren în suprafață de 342 mp, situat în Municipiul București, ., sector 6.

Imobilul de mai sus a fost cumpărat la data de 24.10.1962 de către soții Veiner S. și Veiner A., prin act sub semnătură privată.

Imobilul a fost înregistrat la Circumscripția Financiară a Sectorului 7, de atunci, astfel cum a rezultat din certificatul emis la data de 12.02.1971 de această instituție.

Prin sentința civilă nr. 1025 din data de 26.02.1988, pronunțată de Judecătoria sector 6 București, în Dosarul nr. 1144/1988, s-a constatat că reclamanții Veiner S. și Veiner A. sunt constructori de bună credință ai imobilului situat în București, ., sector 6.

Veiner S. a decedat la data de 08.05.2004, având ca moștenitori pe Veiner G., Veiner Ș. și E. O. - copii, conform certificatului de moștenitor nr. 126 din 28.05.2004 emis de BNP A. Ș..

Conform adresei nr. 2088/10.10.2002 emisă de . la fila 26 dosar, adresei nr._/13.07.2007 a CGMB –AFI -fila 27 precum și adresa nr. 1851/18.08.1994 a Consiliului Local al M. București – departamentul patrimoniului imobiliar, direcția investiții – fila 28 a rezultat că imobilul a fost expropriat în baza HG nr. 556/1990 anexa 20, poziția 163.

Prin adresa nr. 7007/14.05.2013 a PMB –Direcția Patrimoniu cu privire la situația juridică a rezultat că imobilul a făcut obiectul HG nr. 556/1990 anexa 20, poziția 163, când a fost preluat de stat, calculându-se despăgubiri în sumă de_ lei, iar din adresa nr. 942/26.07.2011 a . rezultat că acestea erau compuse din 855 lei pentru teren (342mp x 2,50lei), și de_ lei pentru clădire, această din urmă sumă a fost achitată lui Veiner Aleaxandru și Veiner S..

Împotriva modului de calcul nu s-a formulat contestație și nici nu au fost formulate obiecțiuni.

Conform art. 1 din Legea 10/2001 și a art. 1.1 din Normele de aplicare a Legii 10/2001, domeniul de aplicare prevazut la art. 1 alin. (1) din lege este stabilit numai la acele preluari abuzive produse in intervalul 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (denumit in continuare perioada de referinta), singura exceptie expresa admisa de lege fiind rechizitiile efectuate in temeiul Legii nr. 139/1940. Invocarea oricaror alte temeiuri de preluare abuziva anterioare sau posterioare acestei perioade de referinta nu este admisibila in cadrul procedurii prevazute de lege.

Noțiunea de „bun” are semnificație autonomă în jurisprudența Curții Europene. Ea cuprinde nu numai drepturile reale așa cum sunt ele definite în dreptul nostru intern, dar și așa numitele speranțe legitime, cum ar fi speranța de a obține o despăgubire.

Speranțele legitime trebuie sa fie suficient de clar determinate în dreptul intern și recunoscute fie printr-o hotărâre judecătoreasca fie printr-un act administrativ.Statul dispune de o largă marjă de apreciere în ceea ce privește stabilirea condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească persoanele cărora li se restituie bunurile de care au fost deposedate.

Statul român a adoptat Legea nr. 10/2001 pentru reglementarea preluării abuzive de către stat în perioada regimului comunist, având un domeniu strict delimitat de aplicare, pentru celelalte situații existând dreptul comun reglementat de codul civil sau de alte legi speciale, de pildâ cea privind exproprierea.

În speță bunul a fost preluat de stat după 1989, stabilindu-se despăgubiri în 1990, astfel încât această situație este exceptată din domeniu de aplicare a Legii 10/2001.

Față de această situație, chiar dacă s-a făcut dovada dreptului de proprietate a transmiterii calității procesuale de la proprietari, bunul neintrând sub incidența Legii 10/2001, acțiunea de soluționare pe fond a notificării în baza acestei legi a fost respinsă.

Împotriva acestei hotărîri au declarat recurs recurenții –reclamanți P. F. și P. M., solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate, admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost restrânsă și obligarea Primarului G. al M. București să emită dispoziție prin care să restituie în natură acestora și intervenientei S. V. C. imobilul teren în suprafață de 277,60 m.p, situat în Municipiul București, ., sector 6 preluat abuziv de stat prin procesul – verbal, din 07.07. 1988 ce formează obiectul notificării nr. 799/07.08.2001.

Recurenții – reclamanți au arătat că în conformitate cu prevederile art. 304¹ Cod procedură civilă, recursul nu se limitează la motivele de casare prevăzute de art.304, urmând a examina cauza sub toate aspectele învederate.

Recurenții – reclamanți au invocat faptul că sentința recurată este nelegală fiind dată cu încălcarea prevederilor art. 1 și 2 din Legea nr. 10/2001, deoarece instanța de fond a respins acțiunea cu motivarea, greșită că imobilul nu face obiectul Legii nr.10/2001 deoarece ar fi fost preluat abuziv de stat după anul 1989.

Recurenții – reclamanți solicită să se constate că imobilul notificat a fost preluat abuziv de stat înainte de anul 1989, după cum rezultă din procesul verbal din 07.07.1988 depus la dosar.

Împrejurarea de mai sus rezultă și din adresa nr. 942 /26.07.2011 emisă de . care se menționează că imobilul din ., sector 6 a trecut în proprietatea statului în baza procesului – verbal din 07.07.1988.

Imobilul nu a fost preluat abuziv de stat prin HG nr. 556, cum greșit a reținut instanța de fond.

Prin HG nr. 556/190 a fost reglementată plata despăgubirilor pentru demolarea unor imobile situate în Municipiul București și Sectorul Agricol Ilfov, imobile care au fost preluate abuziv, fără titlu valabil înainte de decembrie 1989.

Această hotărâre de guvern a reglementat modalitatea de stabilire și acordare a despăgubirilor pentru imobilele compuse din terenuri, construcții și împrejmuirile aferente, demolate înainte de revoluție, confirmând faptul că imobilul fusese preluat de stat anterior lunii decembrie 1989, iar situația sa juridică este reglementată de Legea nr. 10/2001.

În cauză imobilul a fost preluat abuziv de stat fără titlu valabil prin procesul verbal din 07.07.1988, căzând sub incidența prevederilor art. 2 lit. i din Legea nr. 10/2001.

În drept au fost invocate prevederile art. 304 și 304 ¹ Cod procedură civilă.

Analizând recursul declarat din prisma criticilor formulate, care se subsumează motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 din Codul de Procedură Civilă, Curtea învederează că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:

Imobilul litigios compus din teren în suprafață de 342 mp situat în Municipiul București, ., sector 6, a fost preluat abuziv de stat prin procesul-verbal din 07.07.1988,așa cum rezultă din înscrisul aflat la fila 31 din dosarul Tribunalului București coroborat cu adresa nr.942/26.07.2011 emisă de către S.C. Orizont S.A. (fila 30 din dosarul primei instanțe).

Curtea învederează că măsura exproprierii s-a realizat înainte de decembrie 1989, atât în fapt, cât și în drept, deoarece din acel moment s-a transferat dreptul de proprietate din patrimoniul celor expropriați în patrimoniul statului. Aceste aspect reiese din relațiile transmise de către instituțiile statului.

Adoptarea Hotărârii de Guvern nr.556/1990 s-a realizat după exproprierea terenurilor identificate și a avut ca scop numai stabilirea plății despăgubirilor pentru demolarea unor imobile situate în Municipiul București și sectorul agricol Ilfov.

Prin dispozițiile art. 1 din actul normativ menționat rezultă că măsura demolării și a exproprierii s-a realizat înainte de revoluție, respectiv înainte de decembrie 1989, motiv pentru care s-a stabilit modalitatea de plată și cuantumul despăgubirilor, având în vedere că, la data exproprierii, regimul comunist nu achitase nicio compensație pentru imobilele demolate și expropriate.

Având în vedere momentul la care s-au realizat măsurile de demolare și de trecere în proprietatea statului, precum și faptul că plata despăgubirilor nu s-a realizat în perioada comunistă, ci ulterior, ca o măsură de remediere a deficiențelor din perioada anterioară lunii decembrie 1989, Curtea învederează că preluarea abuzivă a avut loc efectiv înainte de 22 decembrie 1989 și intră sub incidența dispozițiilor art. 1 din Legea nr.10/2001.

Pe cale de consecință, instanța de recurs constată că prima instanță a aplicat și a interpretat greșit dispozițiilor art.1 din Legea nr.10/2001, atunci când a apreciat că imobilul litigios nu se circumscrie sferei de aplicare a dispozițiilor Legii nr.10/2001.

Ținând cont de faptul că preluarea s-a realizat în mod abuziv, în perioada de referință stabilită prin Legea nr.10/2001, Curtea constată că sunt aplicabile dispozițiile art. 2 alin.1 lit.i din Legea nr.10/2001, motiv pentru care este necesar să se analizeze celelalte condiții prevăzute de lege pentru a beneficia de dispozițiile legii speciale de reparație.

Instanța de recurs învederează că nu a fost analizată pe fond cererea de chemare în judecată de către Tribunalul București, motiv pentru care sunt incidente dispozițiile art.312 alin. 5 din Codul de Procedură civilă, motiv pentru care va dispune casarea sentinței civile recurate și trimiterea acesteia spre rejudecare la aceeași instanță în vederea analizării condițiile pentru a beneficia de dispozițiile legii speciale, respectiv calitatea de persoană îndreptățită și natura măsurilor reparatorii care pot fi acordate, în raport și de dispozițiile Legii nr.165/2013.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurenții – reclamanți P. F. și P. M. împotriva sentinței civile nr.1251/14.06.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații – pârâți S. V. C., P. M. București și P. general al M. București.

Casează sentința civilă recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă

Pronunțată în ședința publică, azi 08.11.2013.

Președinte, Judecător, Judecător,

Z. D. C. M. Steluța V. A.

Grefier,

D. L.

Red. D.Z.

Tehnored. T. I.

2 ex./12.11.2013

Jud. fond:

I. N.

← Obligaţie de a face. Decizia nr. 1240/2013. Curtea de Apel...		Legea 10/2001. Decizia nr. 1917/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI →

Legea 10/2001. Decizia nr. 1891/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Legea 10/2001. Decizia nr. 1891/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI