Opoziţie la vânzare. Decizia nr. 1761/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1761/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 22-10-2013 în dosarul nr. 6349/303/2012
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1761 R
Ședința publică de la 22.10.2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – D. F. G.
JUDECĂTOR – F. C.
JUDECĂTOR – D. L. M.
GREFIER – S. V.
……………………
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul pârât . T. SRL, împotriva deciziei civile nr. 230A/06.03.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a V a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant I. G. și intimata intervenientă . ca obiect „opoziție la vânzare – opoziție la executare”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul pârât . T. SRL reprezentat de avocat C. V. I., cu împuternicire avocațială la dosar și intimatul reclamant I. G. reprezentat de avocat C. D., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind intimata intervenientă .>
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Apărătorul recurentului pârât . T. SRL face dovada achitării taxei de timbru în sumă de 97 lei, prin depunerea la dosar a chitanței nr._(20)/15.10.2013 și timbru judiciar de 5 lei.
Apărătorii părților arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Apărătorul recurentului pârât . T. SRL consideră că în mod greșit a fost respins apelul, neavând în vedere actul adițional nr. 1 încheiat la data de 20.03.2008, prin care părțile au convenit să-și remită reciproc bilete la ordin în alb, acestea fiind invalidate de administratorii societății în scopul de a garanta obligațiile de plată. Să se constate că acest act adițional reprezintă voința părților privind garantarea obligațiilor de plată, existând două condiții: ultima rată să fie achitată în termen de 10 zile de la data semnării contractului de finanțare. Întrucât . obținut finanțare nerambursabilă, consideră că se activează clauza contractuală și de aici începe să curgă termenul de achitare a ratei. Termenul de 3 ani care se invocă, consideră că începe să curgă de la acea dată.
Pentru aceste motive solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate în cauza, respingerea cererii principale și a cererii de intervenție accesorie. Își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Apărătorul intimatului reclamant I. G. solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală. Arată că motivele de recurs se întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ., adică hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii. Arată că nu a identificat în motivele de recurs expuse de recurent ce anume dispoziție legală a fost încălcată de instanța de apel. În ce privește aspectele invocate de recurent solicită să se constate că acesta reiterează motivele care au fost invocate de ei în apel și anume că nu s-a luat în considerare actul adițional nr. 1. Atât instanța de fond, cât și instanța de apel au reținut în mod corect că acel bilet la ordin a fost completat cu încălcarea dispozițiilor art. 12 alin. 2 din Legea 58/1934 coroborat cu art. 106 alin. 2 din aceeași lege. Aceste dispoziții legale prevăd decăderea din drept a recurentului de a completa acel ordin. Faptul că s-a încheiat un act adițional nu permite părților să deroge de la dispozițiile imperative. Să se constate că termenul de decădere este un termen imperativ. Actul adițional nr. 1 și-a produs efectele timp de 3 ani de zile. După acest termen părțile aveau la dispoziție să cadă de acord cu privire la raporturile contractuale. Recurentul recunoaște că acel bilet la ordin se putea încheia în termen de 10 zile de la momentul încheierii contractului, ori contractul de prestări servicii a fost încheiat în anul 2008, iar biletul la ordin a fost completat după încheierea actului adițional. Recurentul a avut timpul necesar pentru a completa biletul la ordin. Nu se solicită cheltuieli de judecată. Mai solicită amânarea pronunțării pentru a putea depune la dosar note scrise.
CURTEA
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 12.03.2012, pe rolul Judecătoriei Sector 6 București - Secția Civilă, contestatorul I. G. în contradictoriu cu intimata S.C.M & V C. T. S.R.L., a formulat opoziție la executarea biletului la ordin în valoare de 322.114,80 lei emis de S.C. S. SA la 20.03.2008 și avalizat de reclamant.
S. C. S. SA - societate în insolvență a depus la dosar cerere de intervenție accesorie în interesul oponentului I. G. și în contradictoriu cu intimata S.C. M&V C. T. S.R.L., prin care a solicitat admiterea opoziției la executarea biletului la ordin emis la 20.03.2008 de către S.C. S. S.A.
Pe parcursul judecarii cauzei instanța a respins ca neîntemeiate excepțiile tardivității opoziției la executare, excepția incompatibilității părătorului contestatorului, excepția lipsei calității de reprezentant a persoanei care a formulat cererea de intervenție și a admis în principiu cererea de intervenție în favoarea contestatorului.
Prin sentința civilă nr. 5151/ 11.06.2012, pronunțată de Judecătoria Sector 6 București - Secția Civilă s-a admis cererea principală formulată de contestatorul I. G., în contradictoriu cu intimata S.C. M & V C. T. S.R.L., s-a admis cererea de intervenție accesorie formulată de S.C. S. SA, societate în insolvență, prin administrator special, în favoarea contestatorului, s-au anulat toate actele de executare efectuate în baza titlului executoriu bilet la ordin emis de S.C. S. SA la 20.03.2008, în favoarea S.C. M&V C. T. S.R.L., avalizat de I. G..
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit art.106 raportat la art.63 din Legea nr.58/1934, pe calea opoziției la executare se pot invoca doar excepțiile de nulitate a titlului, potrivit dispozițiunilor art. 2, precum și cele care nu sunt oprite de art. 19 din aceeași lege (articol care interzice invocarea excepțiilor întemeiate pe raporturile personale ale debitorului urmărit cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cambia a lucrat cu știință în paguba debitorului).
Astfel fiind, instanța nu a analizat apărările părților legate de modul în care s-au desfășurat raporturile de fond dintre acestea în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor de fond ale părților legate de contractul de prestări servicii în sine și modul în care s-a obtinut contractul de finanțare.
Instanța a constatat si că apărările legate de încheierea de investire a biletului la ordin sau încheierea de încuviințare a executării silite nu pot fi invocate pe această cale specială, ci pe calea contestației la executare.
Referitor la nulitatea titlului de valoare pentru nerespectarea prevederilor art. 4.2 din actul adițional al contractului de prestări servicii încheiat de părți, referitoare la înștiințările ce trebuiau făcute între părți, instanța a reținut că legea specială prevede în mod expres clauzele de nulitate ale titlului de valoare. Ca atare, instanța a apreciat că părțile nu puteau deroga și stabili alte cauze de nulitate în afara celor prevăzute în legea specială.
Instanța a apreciat însă ca întemeiată excepția privind decăderea intimatei din dreptul de a completa biletul la ordin.
Conform art. 12 alin. 2 din Legea 58/1934 posesorul decade din dreptul de a completa cambia în alb după trei ani de la data emisiunii cambiei, dispoziție care se aplică și biletului la ordin, conform art.106 alin.2 din Legea 58/1934 .
Biletul la ordin în speță a fost emis la data de 20.03.2008, motiv pentru care termenul prev. de art.12 din Legea 58/1934 se împlinea la data de 20.03.2011.
La data de 23.10.2011, după cum rezultă din înștiințarea emisă de intimată - fila 164 dosar, biletul la ordin nu era însă completat, deși expirase termenul de decădere (această împrejurare se deduce din formularea adresei în sensul că intimata prin acest înscris înțelegea să îndeplinească prevederile art.4.2 din actul adițional în conformitate cu care înainte cu 7 zile de a completa biletul la ordin avea obligația de a înștiința beneficiarul), împrejurare pe care de altfel nu a contestat-o.
Termenul instituit de art.12 nefiind un termen de prescripție nu poate fi supus dispozițiilor Decretului 167/1958 privind întreruperea termenului, contrar susținerilor intimatei, și nici nu poate curge de la o altă dată decât cea expres prevăzută în legea specială.
Prin decizia civilă nr.230A/06.03.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția a V-a Civilă s-a respins ca nefondat apelul formulat de apelanta intimată S.C. M& V C. T. S.R.L., împotriva acestei sentințe.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut in esenta urmatoarele:
Astfel cum corect a apreciat prima instanță, BO ca titlu de valoare are o existență independentă, de sine stătătoare față de raportul fundamental, urmând în ce privește emiterea, completarea și executarea regulile speciale ale dreptului cambial, guvernate de legea cadru 58/1934.
Odată emis acest titlu de valoare, independent de durata și modalitatea în care s-au derulat raporturile contractuale între părți, dreptul de completare trebuia exercitat în termen de 3 ani de la data emiterii titlului, conform art. 106 raportat la art. 12 din legea 58/1934, după expirarea acestui termen posesorul, în speță S.C. M&V C. T. S.R.L., decăzând din dreptul de completare.
Termenul prevăzut de art. 12 are natura juridică a unui termen de decădere, iar nu de prescripție, nefiind așadar susceptibil de întrerupere, suspendare sau repunere în termen.
Cum BO în cauză a fost emis la data de 20.03.2008, termenul de 3 ani se împlinea la data de 20.03.2011, BO fiind însă completat de posesor ulterior expirării acestui termen, aspect necontestat de apelanta S.C. M&V C. T. S.R.L.
Sunt nefondate susținerile apelantei în sensul că termenul de 3 ani nu și-ar avea aplicabilitate în cauză, față de voința părților exprimată în actul adițional și nici că acest termen ar începe să curgă de la data la care era scadentă obligația beneficiarului, emitent al BO, de plată a diferenței pentru serviciile prestate.
Așa cum s-a arătat, odată cu emiterea BO între părți a luat naștere un raport juridic de drept cambial, independent de raportul fundamental, ce a generat obligații cambiale autonome.
Prin urmare, nici voința părților exprimată în actul adițional, ce ține de executarea raportului fundamental și nici scadența obligației de plată a serviciilor prestate de S.C. M&V C. T. S.R.L., ce se stabilește în termeni contractuali, nu înlătură de la aplicare dispozițiile imperative ale art. 12 din Legea 58/1934, de la care părțile nu pot deroga.
Impotriva acestei decizii s-a declarat, in termen legal, prezentul recurs de catre parata pârât . T. SRL, invocandu-se dispozitiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ. si dezvoltandu-se in esenta urmatoarele critici:
Instanța nu a avut în vedere ca prin Actul adițional nr. 1 din 20.03.2008 la Contractul de prestări servicii nr. M123/01 din 19.03.2008, prin art. 2.1 s-a stabilit ca obiectul actului adițional sa fie garantarea reciproca între părțile contractante, cu bilet la ordin, emis în alb, avalizat de administratorul societății, a serviciilor prestate, respectiv garantarea de către beneficiar a cuantumului și a termenelor plaților.
Aceasta garanție, respectiv biletul la ordin, emis în alb și avalizat urma sa-si producă efectele în situația în care beneficiarul nu achita contravaloarea serviciilor prestate, conform art. 4.2 din Contractul de prestări servicii nr. M123/0l din 19.03.2008, în care se arata foarte clar modalitatea și termenele în carte se achita atât avansul de către S.C. S. S.A., cât și suma finala, 50%, respectiv 60.000 Euro + TV A în termen de 10 zile de la semnarea contractului de finantare de către beneficiar.
In situatia în care contractul de finantare a fost semnat de S.C. S.
S.A., urma ca în termen de 10 zile de la semnarea contractului S.C. S. S.A. să achite, conform art. 4.2 din contractul de prestări servicii, suma de 60.000E + TV A, lucru care nu s-a întâmplat
Întrucât S.C. S. S.A. nu a înțeles sa-si respecte obligațiile contractuale, S.C. M& V C. T. S.R.L. a dat curs garanției, respectiv biletului la ordin emis în alb și avalizat de I. G., dar nu înainte de a respecta clauzele actului adițional cu privire la înștiințarea S.C. S. S.A. și a numitului I. G..
Acest act adițional reprezintă voința părtilor și în consecința termenul de 3 ani prevăzut de art. 12 alin. 2 din Legea nr. 58/1934 nu-si are aplicabilitate . situație.
Cu atât mai mult, între cele două societăți s-a purtat de-a lungul timpului o corespondenta cu privire la acest aspect, respectiv la faptul ca proiectul întocmit de S.C. M&V C. T. S.R.L. a dus la semnarea contractului de finanțare, dupa depunerea proiectului intocmit de recurenta in sesiunea iunie 2010.
Beneficiarul S.C. S. SA a beneficiat de o finantare nerambursabila de 2 milioane euro.
Se pune problema ce se întâmpla cu munca depusa de către apelanta S.C. M&V C. T. S.R.L. și dacă își mai produce efectele actul aditional.
Întrucât actul adițional reprezintă voința pârtilor, contractul de finanțare a fost semnat de S.C. S. SA, dar fără sa-si îndeplinească obligațiile contractuale, se impune a da eficienta garanției, respectiv completarea biletului la ordin, emis în alb și avalizat.
Cu privire la termenul de 3 ani acesta începe sa curgă de la data la care S.C. S. SA avea obligația sa-si achite diferența serviciilor prestate, respectiv în termen de 10 zile de la data semnării contractului de finanțare, iar după aceasta data se da eficienta garanției, adică se poate completa biletul la ordin.
Solutionand recursul formulat, in raport de criticile dezvoltate, Curtea il constata nefondat si il va respinge ca atare:
Este nefondata critica recurentului referitoare la ignorarea de catre instantele de fond a actului aditional si a aspectelor care tin de raportul fundamental dintre parti.
Curtea constata ca in mod foarte corect tribunalul a avut in vedere faptul ca biletul la ordin are o existență independentă, de sine stătătoare față de raportul fundamental, fiind reglementat de regulile speciale ale dreptului cambial, in conditiile Legii nr. 58/1934.
Or, in contextul art.106 raportat la art.63 din Legea nr.58/1934, pe calea opoziției la executare se pot invoca doar excepțiile de nulitate a titlului, potrivit dispozițiunilor art. 2, precum și cele care nu sunt oprite de art. 19 din aceeași lege.
Asa fiind, aspectele care tin de raportul juridic fundamental nu prezinta nicio relevanta in solutionarea cauzei.
Totodata, Curtea constata ca potrivit art. 12 alin. 2 din Legea 58/1934 posesorul decade din dreptul de a completa cambia în alb după trei ani de la data emisiunii cambiei, dispoziție care se aplică și biletului la ordin, conform art.106 alin.2 din Legea 58/1934 .
Textul legal prevede asadar in mod expres sanctiunea decaderii, dar si faptul ca termenul de 3 ani se socoteste „de la data emisiunii” titlului de valoare.
F. de aceasta, nu poate fi primita sustinerea recurentei ca termenul de 3 ani ar curge nu de la data emisiunii titlului, ci de la data scadentei prevazute in cadrul raporturilor fundamentale dintre parti.
Scadenta stabilita prin contractul de baza dintre parti, astfel cum a fost modificat prin act aditional, guverneaza raporturile juridice fundamentale dintre parti. Chestiunea in discutie insa excede acestui raport juridic fundamental si vizeaza raportul de drept cambial dintre parti, raport guvernat de dispozitiile speciale din Legea nr. 58/ 1934, dispozitii speciale care impuneau completarea titlului de valoare in 3 ani de la data emisiunii.
Ne aflam asadar in prezenta unor norme juridice speciale, derogatorii de la normele juridice generale care guverneaza raportul juridic fundamental, in cadrul normelor juridice speciale aplicabile neavand relevanta data scadentei stabilita in raportul juridic fundamental, ci momentul obiectiv stabilit in mod expres de lege – anume momentul emisiunii titlului.
Cu atat mai mult nu poate fi primita apararea recurentului că termenul de 3 ani nu și-ar avea aplicabilitate în cauză, față de voința părților exprimată în actul adițional, intrucat, in mod esential, asa cum s-a aratat mai sus, raportul juridic de drept cambial stabilit intre parti prin emiterea biletului la ordin are independenta juridica fata de insusi raportul fundamental care l-a generat. Cum foarte corect a aratat tribunalul, emiterea biletului la ordin nu duce la stingerea raporturilor fundamentale care continuă să subziste și rămân supuse regulilor lor proprii, insa raportul juridic de drept cambial este supus strict dispozitiilor legale speciale instituite de Legea nr. 58/ 1934.
Asadar, in mod corect a retinut tribunalul ca nici voința părților exprimată în actul adițional, ce ține de executarea raportului fundamental, și nici scadența obligației de plată a serviciilor prestate, ce tine tot de raportul fundamental, nu înlătură de la aplicare dispozițiile speciale ale art. 12 din Legea 58/1934, care sunt dispozitii imperative, de la care părțile nu pot deroga.
Pentru toate aceste motive, in baza art. 312 C.pr.civ. va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul pârât . T. SRL, împotriva deciziei civile nr. 230A/06.03.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a V a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant I. G. și intimata intervenientă .>
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 octombrie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
D. F. G. F. C. D. L. M.
GREFIER
S. V.
RED.DFG
Tehnored. MȘ/ 2 ex.
24.10.2013
| ← Anulare act. Decizia nr. 1310/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretenţii. Decizia nr. 435/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
