Partaj judiciar. Decizia nr. 1582/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii civile / 2013

Decizia nr. 1582/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 14-10-2013 în dosarul nr. 2369/116/2007*

Dosar nr._

(707/2013)

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA CIVILĂ NR. 1582

Ședința publică de la 14.10.2013

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE - D. A.

JUDECĂTOR - A. D. T.

JUDECĂTOR - C. M. T.

GREFIER - RĂDIȚA I.

* * * * * * * * * *

Pe rol se află pronunțarea asupra recursului formulat de recurenții-reclamanți, D. M. și N. N., împotriva deciziei civile nr.10/29.01.2013, pronunțată de Tribunalul Călărași, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă D. A. și intimații-pârâți R. N., C. D., N. C..

P. are ca obiect – partaj judiciar.

Dezbaterile în cauză și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 07.10.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Curtea - având nevoie de timp pentru a delibera și pentru ca părțile să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 14.10.2013, când a pronunțat următoarea decizie:

CURTEA

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 25 din 20.01.2006, Judecătoria L. Gară a admis acțiunile, în sensul că:

-a constatat că reclamanta și pârâții N. C., R. N. și D. M. sunt coproprietari ai imobilului teren în suprafață de 10 ha, situat în ., tarlaua 162, . titlul de proprietate nr._ eliberat la data de 15.07.2002 de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Călărași, în cote de ¼ fiecare;

-a constatat că reclamanta și pârâții N. C., R. N., D. M., N. N., N. A. și C. D., sunt coproprietari ai suprafeței de 40 ha teren din tarlaua 162, . . și înscris în titlul de proprietate nr._ din 15.07.2002, astfel cum a fost modificat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, în cote ideale de câte 1/5 fiecare, pentru reclamantă și pârâții N. C., R. N. și D. M. și asupra unei cote de 1/5 pentru pârâții N. N., N. A. și C. D..

Dispunând ieșirea din indiviziune, instanța a format loturi în natură pe care le-a atribuit părților, în sensul că reclamantei N. E. și pârâților R. N., N. C. și D. M. le-a atribuit suprafețe de câte 10 ha și 5000 mp, iar pârâților N. N., N. A. și C. D., suprafața de 8 ha teren înscris în titlul de proprietate nr._/15.07.2002.

Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta N. E., care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie pe considerentul că greșit li s-a atribuit pârâților N. N., N. A. și C. D. un lot de 8 ha teren din terenul de 10 ha, ce face obiectul titlului de proprietate nr._/2002, fără ca aceștia să fie înscriși în acest titlu. De asemenea, s-a declarat nemulțumită de faptul că nu i s-a atribuit teren din suprafața de 10 ha înscrisă în titlul de proprietate nr._/2002.

Prin decizia civilă nr. 228A din 10.10.2006, Tribunalul Călărași – Secția Civilă a respins apelul declarat de reclamantă și continuat de D. A., ca nefondat, cu motivarea că prima instanță nu a făcut altceva decât să parafeze înțelegerea părților din 10.10.2006.

În plus, toate terenurile din cele două titluri fac parte din aceeași masă succesorală, așa încât, just au făcut obiectul ieșirii din indiviziune.

Curtea de Apel București – Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie a admis recursul declarat de reclamantă, a casat decizia din apel și a trimis cauza spre rejudecarea apelului la Tribunalul Călărași, reținând că, într-adevăr, prima instanță a dispus ieșirea din indiviziune cu privire la terenul din titlul de proprietate nr._/2002 atribuind din acesta terenuri unor persoane care nu aveau calitatea de coproprietari, respectiv lui C. D. și N. A., moștenitorii lui B. C.. Pe de altă parte, recurentei nu i-a fost atribuit nici un lot din acest teren. Ca urmare, se impune ca la formarea loturilor să se țină seama de existența celor două titluri de proprietate distincte în care nu toate părțile din proces figurează înscrise în fiecare dintre ele. În acest sens, se impune ca instanța să stabilească moștenitorii fiecărui coproprietar decedat pentru a putea dispune împărțeala terenurilor.

Reluând judecata apelului împotriva sentinței civile nr. 25 din 20.01.2006 a Judecătoriei L. Gară, Tribunalul Călărași – Secția Civilă, prin decizia civilă nr. 72 din 10.06.2011, l-a admis în sensul că a schimbat în parte sentința și, rejudecând, a constatat și dispus următoarele:

-a constatat că reclamanta D. A. (moștenitoare a defunctei N. E.) și pârâții R. N. (moștenitoare a defunctului N. N.), D. M. (moștenitoare a defunctei P. C. cunoscută și sub numele de E.), N. C. (moștenitor al defunctei M. M.), N. N. și C. D. (moștenitori ai defuncților B. C. și N. A.) sunt coproprietari ai terenului de 10 ha înscris în titlul de proprietate nr._/2002, emis de CJSDPPAT Călărași, cu o cotă de 1/5 (pârâții N. N. și D. C. deținând cota de 1/5 în indiviziune);

-a atribuit pârâților loturi din terenurile extravilane, situate în localitatea I., jud. Călărași, menționate în TP_/2002 și TP_/2002, conform variantei 3 din suplimentul la raportul de expertiză topo, întocmit în apel, de expert C. V. după cum urmează:

1. reclamantei D. A. lotul nr.2 în suprafață de 2000 mp, teren extravilan, situat în Tarlaua 162, . I., teren menționat în TP_/2002 și lotul nr.7, compus din suprafața de 8000 mp, teren extravilan, situat în Tarlaua 162, . I., jud. Călărași, menționat în TP_/2002.

Valoarea loturilor atribuite este de 86.500 lei. (17.300 lei valoarea lotului de 2000 mp și 69.200 lei valoarea lotului de 8000 mp)

2. pârâților N. N. și C. D., în indiviziune, lotul nr. 1 compus din suprafața de 2000 m.p., teren extravilan situat în Tarlaua 162, . I., menționat în TP_/2002 și lotul nr.8, compus din 8000 mp, teren extravilan, situat în Tarlaua 162, . I., jud. Călărași, menționat în TP_/2002.

Valoarea loturilor atribuite este de 86.500 lei.

3. pârâtei D. M. lotul nr. 3, compus din suprafața de 2000 mp, teren extravilan, situat în Tarlaua 162, . I., menționat în TP_/2002 și lotul nr.6, compus din suprafața de 8000 mp, teren extravilan, situat în tarlaua 162, . I., menționat în TP_/2002.

Valoarea loturilor atribuite este de 86.500 lei.

4. pârâtei R. N. lotul nr. 4, compus din suprafața de 2000 mp, teren extravilan, situat în Tarlaua 162, . I., menționat în TP_/2002 și lotul nr. 9, compus din suprafața de 8000 mp, teren extravilan, situat în Tarlaua 162, . I., menționat în TP_/2002.

Valoarea loturilor atribuite este de 86.500 lei.

5. pârâtului N. C. lotul nr. 5, compus din suprafața de 2000 mp, teren extravilan, situat în Tarlaua 162, . I., menționat în TP_/2002 și lotul nr.10, compus din suprafața de 8000 mp, teren extravilan, situat în Tarlaua 162, . I., menționat în TP_/2002.

Valoarea loturilor atribuite este de 86.500 lei.

Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute, iar cheltuielile de judecată acu fost compensate.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:

La instanța de fond au fost formulate două cereri de chemare în judecată, înregistrate în mod separat, solicitându-se ieșirea din indiviziune cu privire la suprafața de teren de 10 ha, obiect al titlului de proprietate_/2002 (obiect al dosarului 1637/2003) și ieșirea din indiviziune cu privire la suprafața de 40 ha obiect al titlului de proprietate_/2002 (obiect al dosarului 1638/2003) cele două dosare fiind conexate la termenul din 23.04.2004.

Titlul de proprietate nr._/15.07.2002 este emis pentru o suprafață de 10 ha teren extravilan, situat pe raza comunei I., Jud. Călărași, iar ca și coproprietari figurează înscriși N. E., N. N.N., P. E. și M. M..

Prin sentința civila nr. 245/2008 a Judecătoriei L. Gară, irevocabilă prin decizia civila nr. 657/2008, Tribunalul Călărași, s-a constatat că titlul de proprietate_/2002 este lovit de nulitate absolută parțială.

S-a dispus completarea acestui titlu prin înscrierea la rubrica titularul dreptului de proprietate, a autorului reclamanților N. A., N. N. și, anume, C. D.-B. C. alături de P. C., M. M., N. E. și N. N..

Titlul de proprietate nr._/2002 a fost emis pentru o suprafață de 40 ha teren extravilan, situat pe raza comunei I. jud. Călărași, iar ca coproprietari figurează P. M., N. E., B. C., M. M. și N. N. N..

Prin HCJ nr.259/2004 și HCJ nr.1097/2004 s-a dispus corectarea numelui coproprietarei M. M. în M. M. și apoi numele P. M. în D. M..

La momentul pronunțării deciziei civile nr. 706/16.04.2007 de către Curtea de Apel București, titlul de proprietate nr._/2002 nu fusese completat cu încă un titular, respectiv B. C., această completare s-a depus la 18.03.2008, când s-a pronunțat sentința civile nr.245 de către Judecătoria L. Gară, astfel că în prezent situația de fapt și de drept este alta în sensul că în ambele titluri de proprietate figurează aceeași coproprietari respectiv N. E., N. N., P. C., B. C. și M. M. (cu mențiunea că ulterior în titlul de proprietate nr._ s-a corectat numele coindivizarei P. C. (M.) fiind menționată D. M. prin HCJ nr. 1097/2004),

- N. E., N. N., P. C., B. C. și M. M. sunt în prezent decedați iar în proces figurează moștenitorii acestora după cum urmează;

- N. E. are ca moștenitoare pe apelanta D. A. conform certificatului de moștenitor nr. 20/2006,

- N. N. are ca moștenitor pe intimata R. Nausica conform certificatului de moștenitor nr. 39/2004,

- P. C. are ca moștenitoare pe intimata D. M. conform certificatului de moștenitor nr. 159/1996,

- B. C. are ca moștenitori pe N. A., N. N. și C. D. conform certificatului de moștenitor nr. 558/2005,

- iar M. M. are ca moștenitor pe intimatul N. C. conform certificatului de moștenitor nr. 23/2004.

N. A. a decedat pe parcursul procesului, iar moștenitorii acesteia sunt intimații C. D. și N. N. conform certificatului de moștenitor nr. 02/2010.

Fiecare dintre coindivizarii menționați în titlu de proprietate nr._/2002 și titlu de proprietate nr._/2002 au câte o cotă de 1/5 fiecare din terenul extravilan de 10 ha și din terenul extravilan de 40 ha, cote ce au fost retransmise moștenitorilor, părți în prezenta cauză, după cum s-a arătat mai sus. Trebuie precizat că intimații N. N. și C. D. dețin în indiviziune cota de 1/5, cotă ce i s-ar fi cuvenit autorului lor B. C.. Acestora li s-a retransmis și cota ce i se cuvine defunctei N. A. (mama intimaților) de pe urma defunctului B. C..

Față de cele arătate s-a constatat că prima critică a apelantei referitoare la atribuirea unor loturi din suprafața de teren de 10 ha, menționată în titlul de proprietate nr._/2002 unor persoane care nu au calitatea de coproprietari nu mai este de actualitate în condițiile în care în prezent, ambele titluri de proprietate au aceeași coindivizari (sau moștenitorii acestora). A rămas fără obiect și îndrumarea dată de instanța de recurs referitoare la necesitatea împărțirii terenurilor doar între coindivizari (sau moștenitorii acestora) care figurează în titlul de proprietate.

A fost analizată critica referitoare la modalitatea de lotizare a terenurilor, apelanta arătând că a solicitat atribuirea unui lot de 2,5 ha din cele 10 ha din titlu de proprietate_/2008 și un lot de 8 ha (cota de 1/5) din cel de 40 de ha din titlul de proprietate nr._/2002, însă instanța nu a luat în seamă această solicitare.

Modalitatea de partajare realizată prin sentință este deficitară, având în vedere că în cauză nu s-a realizat o expertiză topografică de specialitate pentru a fi individualizate terenurile, partajarea fiind realizată în baza unei schițe depusă la dosar de pârâtul N. N., schița care nu poate înlocui expertiza.

Cu ocazia dezbaterilor din apel, apelanta și-a menținut solicitarea în sensul de a se atribui loturi în mod distinct din cele două terenuri conform cotelor, având în vedere propunerea de lotizare din suplimentul la raportul de expertiză topografică concretizată în varianta nr. 3. A solicitat atribuirea lotului nr. 1 și lotul nr. 7 din varianta menționată.

Intimații N. N. și D. M. nu au fost de acord cu ieșirea din indiviziune conform variantei 3 din suplimentul la expertiză cum a solicitat apelanta și au solicitat atribuirea de loturi conform variantei 2 din supliment care presupune atribuirea unor loturi a câte 10 ha pentru fiecare din totalul suprafeței de 50 ha cuprinsă în cele două titluri de proprietate.

Intimatul N. N. a solicitat lotul 1 din varianta 2 pe considerentul că deține în partea de sud a lotului un alt teren pe care are edificată o casă de locuit, iar intimata D. M. a solicitat lotul nr. 2 din varianta 2 susținând că folosește în prezent acest teren.

Tribunalul a apreciat că varianta nr. 3 răspunde atât solicitărilor părților și criteriilor prevăzute de art. 673⁹ Cod procedură civilă.

La atribuirea loturilor s-a urmărit, în măsura în care a fost posibil, atribuirea loturilor solicitate. Astfel, deși apelanta a solicitat lotul nr. 1 din varianta 3, tribunalul a atribuit acest lot intimatului N. N., având în vedere că acesta deține un teren învecinat cu acest lot, unde are edificată și casa de locuit, în schimb apelantei i s-a atribuit lotul imediat următor (nr. 2) și lotul 7, așa cum a solicitat. Intimatei D. M. i s-a atribuit lotul nr. 3 de 2000 mp și lotul nr. 6 în . din 8000 mp, aceasta din urmă suprafață făcând parte din cei 10.000 mp din varianta 2, lotul 2, care l-a solicitat a-i fi atribuit intimatei.

Valoarea totală a loturilor atribuite fiecărei părți este de 86.500 lei conform expertizei, situație în care nu s-a impus calcularea de sulte.

Nu s-a putut avea în vedere la alegerea modalității de partajare „înțelegerea” realizată între autorii părților concretizată în înscrisul olograf depus la instanța de fond (fila 100) și nici contractul de arendă 72/2004, invocate de intimatul N. N..

Partajarea convenită de autorii părților prin înțelegerea depusă la dosar nu a fost luată în considerare în condițiile în care nu are anexată și o schiță cu individualizarea terenurilor ce revin fiecărei părți. În plus, se menționează în înțelegere că toate loturile vor avea deschidere la lac în mod egal. Or, din raportul de expertiză întocmit rezultă că cele două terenuri nu au ieșire directă la lac fiind despărțite de un drum și de pășunea comunei I. ceea ce face ca înțelegerea să nu corespundă situației de fapt. Nu s-a avut în vedere nici contractul de arendă nr.72/2004, încheiat de apelanta D. A., având ca obiect suprafața de 10 ha, atâta timp cât aceasta dorește o altă modalitate de partajare, prin formarea unor loturi distincte pentru cele două terenuri și nu formarea unor loturi a câte 10.000 mp.

Împotriva deciziei au declarat recurs pârâtul N. N. și pârâta R. Nausicca.

Pârâtul N. N. s-a declarat nemulțumit de modalitatea de partajare a terenurilor, arătând că greșit a fost împărtășită varianta nr. 3, în loc de varianta nr. 2 a raportului de expertiză, care are la bază acordul de voință cuprins în înscrisul olograf de D. A. în fața primei instanțe. În plus de aceasta, varianta nr. 3 nu reflectă situația de fapt și de drept privind folosința actuală a terenurilor și nu i-a în considerare faptul că la nordul terenului în litigiu el mai deține în proprietate un alt teren și casă, astfel încât, pentru o mai bună utilizare a utilajelor agricole și a întregului teren ce i se cuvine în proprietate, este de preferat ca întregul lot ce i se cuvine din cele două titluri de proprietate să se afle în continuarea terenului proprietatea sa, înscris în titlul de proprietate nr._/2004.

Pârâta R. N. a criticat decizia sub aspectul motivelor de modificare prevăzute de art. 304 pct. 5 și 9 Cod procedură civilă, în sensul că judecata s-a făcut cu lipsă de procedură în raport de ea, atâta vreme cât locuiește în Bruxelles alături de soțul său, din anul 2009 și nu a fost niciodată citată de acolo, cu toate că apartamentul situat în București, ., a fost vândut din anul 2009. De asemenea, aceasta s-a declarat nemulțumită de împărtășirea de către instanța de apel a variantei 3, în loc de varianta 2, din care a are a arendat o parte din teren.

Prin decizia civilă nr.194R/31.01.2012, Curtea a admis recursurile formulate de recurenții-pârâți R. N. și N. N. împotriva deciziei civile nr. 72/10.06.2011 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă D. A. și intimații-pârâți C. D., D. M. și N. C., a casat decizia și a trimis cauza Tribunalului Călărași pentru rejudecare.

Pentru a pronunța astfel, Curtea a reținut următoarele:

Din cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare nr. 1570 din 25.04.2008 al Biroului Notarilor Publici Asociați D. N. și M. E. rezultă că pârâta R. Nausica a vândut apartamentul nr. 21 situat în București ., ., . fost citată pe parcursul judecății la tribunal.

Cu toate acestea, deși pretinde că și-a stabilit reședința în străinătate, nu a încunoștiințat instanța asupra noii sale adrese pentru a fi citată.

În acest sens, devin incidente dispozițiile art. 98 Cod procedură civilă, conform cu care schimbarea domiciliului uneia din părți în timpul judecății trebuie, sub pedeapsa neluării ei în seamă, să fie adusă la cunoștința instanței, prin petiție la dosar, iar părții potrivnice prin scrisoare recomandată, a cărei recipisă de predare se va depune la dosar odată cu petiția prin care se înștiințează instanța despre schimbarea domiciliului.

După cum rezultă din examinarea textului suscitat, neîndeplinirea obligațiilor de a încunoștiința instanța și partea potrivnică este sancționată cu neluarea în seamă a noii adrese.

Ca urmare, primul motiv de recurs precum că judecata s-a desfășurat la tribunal în condițiile lipsei de procedură, deoarece nu a fost citată la noua adresă, va fi socotit ca neîntemeiat, partea neputând invoca propria sa culpă procesuală pentru a obține desființarea unei hotărâri judecătorești.

În schimb, celălalt motiv de recurs, dezvoltat de pârâta R. Nausicca și de către pârâtul N. N., în legătură cu greșita omologare de către instanța de apel a variantei 3 la raportul de expertiză este întemeiat.

Astfel, s-a constatat că această variantă, ce a stat la baza formării loturilor pentru părți a condus la o îmbucătățire excesivă a loturilor părților și nu a ținut cont de posesia actuală și de variantele propuse de majoritatea coindivizarilor.

În condițiile în care s-a stabilit, cu autoritate de lucru judecat (creată prin sentința civilă nr. 245/18.03.2008 a Judecătoriei L. Gară, județul Călărași), că toate părțile din litigiu au drepturi asupra tuturor terenurilor menționate în titlurile de proprietate nr._/2002 și nr._/2002, ce au la bază același autor comun și împreună au o suprafață totală de 50 ha teren, este firesc pentru o mai eficientă exploatare a acestuia, să se formeze 5 loturi în natură de câte 10.000 mp și nu 5 loturi în natură de câte 8.000 mp și 5 loturi în natură de câte alte 2.000 mp. Deschiderea la luciul de apă intitulat „baltă” este aceeași pentru întregul trup de teren, astfel cum rezultă din schița anexă la raportul de expertiză.

În plus de aceasta, recurentul N. N. este firesc să dețină în continuarea altui teren proprietatea sa din nordul tarlalei din litigiu, un lot alăturat, astfel încât să-și poată exploata eficient întregul teren agricol asupra căruia este proprietar.

În recurs, în afară de cei doi recurenți, și alți doi intimați au arătat că preferă varianta 2 din raportul de expertiză, respectiv D. M. și C. D.. De asemenea, numitul D. P. afirmă că lucrează în arendă lotul nr. 5 din varianta 2 la raportul de expertiză din anul 2005, ca urmare a contractului de arendă încheiat cu recurenta R. N..

Or, conform art. 673⁹ Cod procedură civilă, la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, etc.

Instanța de apel nu a respectat dispozițiile legale suscitate când a format loturi în funcție de varianta 3 și nu 2 a raportului de expertiză.

Instanța de recurs nu poate forma loturile în funcție de varianta 2 a raportului de expertiză întocmit de expertul C. V. (fila 151 dosar nr._ al Tribunalului Călărași), deoarece este necesară completarea acestui raport de expertiză în sensul de a se efectua o nouă deplasare pe teren, de a se verifica opțiunile părților vis a vis de loturile de câte 100.000 mp propuse de expert, cât și folosința actuală a acestora.

Aceste verificări pot fi făcute doar în fața instanței de apel, căci conform art. 305 Cod procedură civilă, în instanța de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepția înscrisurilor.

După casare dosarul a fost reînregistrat la 09.03.2012 sub același număr la Tribunalul Călărași.

Prin notele de ședință depuse la termenul de judecată din 28.03.2007 intimata pârâtă R. N. a solicitat ca urmare rejudecării apelului, în urma casării cu trimitere dispusă de Curtea de Apel București să se aibă în vedere înscrisurile pe care le-a depus în faza de recurs, respectiv contractul de arendă și declarația numitului D. P. administrator al . I. care a certificat că începând cu anul 2005 lucrează în baza contractului de arendă încheiat cu aceasta lotul 5 din varianta 2 a expertizei efectuate în apel, motiv pentru care solicită omologarea acestei variante prin hotărâre ce se va pronunța.

S-a depus la dosar contractul de arendare și adeverința emisă de administratorul ..

La termenul din 09.05.2012 tribunalul a pus în discuția părților utilitatea completării raportului de expertiză în sensul de a se verifica opțiunile părților față de loturile propuse de expert cât și folosința actuală a acestora.

Apelanta a solicitat ca, în cazul completării raportului de expertiză să se propună și o variantă nouă de lotizare în care să i se atribuie din lotul 1 o suprafață de 1 hectar și jumătate întrucât dorește să refacă conacul ce a existat pe această suprafață de teren și care a aparținut autorilor săi, construcție care în prezent nu mai există.

Intimații N. N. și D. M. au fost de acord cu efectuarea unui supliment la raportul de expertiză însă nu și cu propunerea unor noi variante de lotizare ci doar să se verifice ce s-a stabilit prin decizia de casare, respectiv folosința loturilor și opțiunile părților.

La același termen s-a admis proba cu efectuarea unui supliment de expertiză topografică, s-a desemnat același expert (C. V.) pentru efectuarea acesteia și s-au stabilit obiectivele expertizei: - să se stabilească folosința actuală a loturilor așa cum au fost propuse în varianta 2 din expertiza efectuată anterior; - să se schițeze noi variante de lotizare pe varianta 2 a raportului de expertiză deja întocmit, conform solicitărilor părților, respectiv să se aibă în vedere susținerile părților prezente la acest termen (apelanta reclamantă D. A. și intimații pârâți N. N., D. M.), precum și susținerile intimatei pârâte R. N. prin notele scrise depus la dosar.

La termenul din 11.07.2012 a fost depus la dosar suplimentul la raportul de expertiză tehnică dispus prin care s-au propus 2 variante de lotizare a terenului extravilan respectiv varianta 2 A în care se vor forma 6 loturi din care apelanta reclamantă va deține o suprafață de teren de_ mp în tarlaua 162 . de la fila 59 din dosar) și una de 85.000 mp situată în aceeași . 27/5, ceilalți intimați deținând loturi compacte de câte 100.000 mp (10 ha)fiecare și varianta 2C în care se vor forma 5 loturi compacte din care pentru apelanta reclamantă se propune lotul 5 iar pentru intimata pârâta R. N. lotul nr. 4 (schiță aflată la fila 60).

Împotriva acestui raport de expertiză a formulat obiecțiuni intimata pârâtă R. N. în sensul că nu au fost respectate de către expert obiectivele stabilite de către instanță în sensul că nu s-a stabilit folosința actuală a terenului în raport atât de susținerile părților dar și de înscrisurile depuse la dosar, obiecțiuni apreciate întemeiate de către tribunal care a dispus expertului să-și completeze raportul de expertiză cu cele solicitate.

La termenul din 19.09.2012 expertul topo a depus completare la expertiză prin care a arătat că potrivit susținerilor părților din convocarea acestora efectuată în data de 27.06.2012 la Primăria I., se poate concluziona că intimații pârâți D. M., N. N., C. D. și N. C. muncesc (folosesc) terenul extravilan individual conform variantei 2, respectiv variantei 2C din raportul de expertiză, iar apelanta reclamantă D. A. și intimata pârâtă R. N. au dat în arendă la asociația agricolă „D. P.”, loturile lor (5 și 4) de teren arabil extravilan, conform variantei 2, respectiv varianta 2C din raportul de expertiză.

Au mai fost depuse de apelantă două adeverințe emise de ., iar la termenul din 17.10.2012 tribunalul, apreciind că răspunsul expertului din suplimentul la raportul de expertiză (de la pct.1 lit.b) în raport de obiectivul fixat nu este clar și lasă să planeze aceeași confuzie cu privire la posesia celor două terenuri a dispus revenirea cu adresă către acesta în sensul de a întocmi un supliment la raportul de expertiză prin care să clarifice acest răspuns, indicând în mod expres cine folosește lotul 5 și cine folosește lotul 4 din varianta 2C a raportului de expertiză, având în vedere contractele de arendă încheiate de fiecare din părțile D. A. și R. N., contracte care în mod normal ar fi trebuit să fie înregistrate la Primăria I. și în raport de vecinătățile precizate în aceste contracte.

Și prin cel de-al doilea supliment la raportul de expertiză tehnică expertul topo a evitat să se pronunțe asupra modului de folosire a loturilor 4 și 5 din varianta 2C a raportului de expertiză de către apelanta D. A. și intimata R. N., concluzionând că la data încheierii contractului de arendă (14.08.2004) identificarea acestora prin parcelele 27 și 28 nu era una corectă deoarece loturilor părților nu fuseseră stabilite nefiind dispusă la acel moment ieșirea din indiviziune.

Prin notele de concluzii scrise depuse intimata R. N. a solicitat omologarea expertizei în varianta 2 propusă prin raport și atribuirea către sine a lotului nr. 5 din aceeași variantă . că rezultă din actele depuse faptul că societatea arendașă . a lucrat ambele loturi încă din anul 2005 iar folosința efectivă a loturilor în sensul arătat rezultă din modul în care au fost înregistrate la Primărie aceste contracte, respectiv cel al apelantei purta nr. 72 iar cel al sau nr. 73, deci primul privea lotul 4 iar cel de-al doilea lotul 5.

La termenul din 23.01.2013 apelanta reclamanta a depus la dosar contractul de arendare nr. 2/21.01.2013 și cel purtând nr. 499/04.12.2008 prin care a înțeles să facă dovada continuității folosinței sale asupra unei suprafețe de 10 ha teren amplasat în tarlaua 162 .> Prin decizia civilă nr.10/29.01.2013, Tribunalul Călărași a admis apelul declarat de reclamanta D. A. împotriva sentinței civile nr.25/20.01.2006 a Judecătoriei L.-Gară, pe care a schimbat-o în parte numai în ceea ce privește constatarea coproprietarilor asupra terenului de 10 ha înscris în TP_/2002, a cotelor acestora și a modalității de atribuire a loturilor din terenurile ce au făcut obiectul acțiunii de ieșire din indiviziune (terenuri menționate în TP_/2002 și TP_/2002).

Rejudecând, tribunalul a constatat că reclamanta D. A. (moștenitoare a defunctei N. E.) și pârâții R. N. (moștenitoare a defunctului N. N.), D. M. (moștenitoare a defunctei P. C. cunoscută și sub numele de E.), N. C. (moștenitor al defunctei M. M.), N. N. și C. D. (moștenitori ai defuncților B. C. și N. A.) sunt coproprietari ai terenului de 10 ha înscris în titlul de proprietate nr._/2002, emis de CJSDPPAT Călărași, cu o cotă de 1/5 (pârâții N. N. și D. C. deținând cota de 1/5 în indiviziune).

A atribuit pârâților loturi din terenurile extravilane, situate în localitatea I., jud.Călărași, menționate în TP_/2002 și TP_/2002, conform variantei 2 C din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în prezentul apel de expertul C. V. după cum urmează:

1. A atribuit reclamantei D. A. lotul nr.5, compus din suprafața de_ m.p. (10 ha), teren extravilan, situat în ., Tarlaua 162, . vecinătățile:

-nord-Lotul 4-R. N.-651,67m;

-est-D. L.-12,92 m;D. E.-27,67 m; M. A.-19.91 m; C. Dida-69,11 m; N. I.-17,88 m;

-sud-I. T.-435,48 m;C. Ș., Chechez P.-255,36 m;

-vest-De 912-68,87 m+84,90m

Valoarea lotului atribuit reclamantei este de 86.500 lei.

2. A atribuit pârâților N. N. și C. D., în indiviziune, lotul nr.1 compus din suprafața de_ m.p.(10 ha), teren extravilan situat în ., Tarlaua 162, .:

-nord-De920-2,29m +30,37m +25,74m +74,83m +87,08m +64,03m +69,22m + 66,51m +46,46 m +107,26 m +67,01m;

-est-D. E.-31,92 m+18,18 m;

- M. V., D. V.-17,33m+38,37m+43,20 m+16,54 m+20,38 m+4,56 m;

-sud-L. 2-D. M.-493,17m;

-vest-B.- 18,88m +39,19m +14,59m +25,64m +31,67m +13,84m +14,34m +12,75m +50,19m +35,68 m +6,66 m;

- Cc 907-N. N.-22,46 m+17,20 m+13,92 m;

- De 912-29,20 m.

Valoarea lotului atribuit este de 86.500 lei.

3. A atribuit pârâtei D. M. lotul nr.2 compus din suprafața de_ m.p.(10 ha), teren extravilan situat în ., Tarlaua 162, . vecinătățile:

-nord-Lot1-N. N., C. D.-493,17m;

-est-M. V., DumitruVictoria-61,57m;

-C. M.-13,62m;

-R. E.-40,92m,

- D. M.-27,31m;

-I. S., Tepure Ș.-27,27m+16,82m;

-C. E.-27,63m;

-sud-L. 3-N. C.-472,40m

-vest-De912- 38,86m +49,14m +41,58m +42,21m +58,59m +62,10m +137,14m +29,43m +168,26m +66,52m.

Valoarea lotului atribuit este de 86.500 lei.

4. A atribuit pârâtului N. C. lotul nr.3, compus din suprafața de_ m.p.(10 ha), teren extravilan situat în ., Tarlaua 162, . vecinătățile:

-nord-L. 2-D. M.-472,40m;

-est-C. E.-6,53 m;

-S. T.-23,95m;

-C. E. F.-137,07m;

-S. M.-27,57m;

-sud-L. 4-R. N.-554,90m;

-vest-De 912-35,76m+93,50m+62,58m.

Valoarea lotului atribuit este de 86.500 lei.

5. A atribuit pârâtei R. N. lotul nr.4, compus din suprafața de_ m.p.(10 ha), teren extravilan situat în ., Tarlaua 162, . vecinătățile:

-nord-L. 3-N. C.-554,90m;

-est-S. M.-27,57m; -D. L.-56,21m;

-sus-L. 5-D. A.-651,67 m;

-vest-De912-65,01m+65,62m+61,73m.

Valoarea lotului atribuit este de 86.500 lei.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

A obligat intimata D. M. la plata sumei de 500 lei (reprezentând diferență onorariu expert) către Biroul Local de Expertize Judiciare, Tehnice și Contabile de pe lângă Tribunalul Călărași, în contul expertului topo C. V..

A compensat cheltuielile de judecată ale părților și a obligat pârâta D. M. către intimata R. N. la 460 lei, pe intimații N. N. și C. D. către intimata R. N. la câte 40 lei fiecare și către apelantă la câte 190 lei fiecare, pe pârâtul N. C. către apelanta D. A. la 960 lei cu acest titlu.

Analizând actele și lucrările dosarului și sentința atacată în raport de motivele de apel invocate și de probatoriul administrat în căile de atac tribunalul a apreciat apelul declarat ca fiind fondat.

La instanța de fond au fost formulate două cereri de chemare în judecată înregistrate în mod separat solicitându-se ieșirea din indiviziune cu privire la suprafața de teren de 10 ha obiect al titlului de proprietate nr._/2003 (dosar 1637/2003) și ieșirea din indiviziune cu privire la suprafața de 40 ha obiect al titlului de proprietate nr._/2002 (dosar 638/2003), cele 2 dosare fiind conexate la 23.04.2004.

Prin sentința civilă nr. 245/2008 a Judecătoriei L. Gară titlul de proprietate nr._/2002 a fost completat cu încă un titular respectiv B. C. astfel că în prezent în ambele titluri figurează aceiași coproprietari, respectiv N. E., N. N., P. C., B. C. și M. M. toți fiind decedați, astfel încât în proces figurează moștenitorii acestora respectiv:

- N. E., N. N., P. C., B. C. și M. M. sunt în prezent decedați iar în proces figurează moștenitorii acestora după cum urmează;

- N. E. are ca moștenitoare pe apelanta D. A. conform certificatului de moștenitor nr. 20/2006,

- N. N. are ca moștenitor pe intimata R. Nausica conform certificatului de moștenitor nr. 39/2004,

- P. C. are ca moștenitoare pe intimata D. M. conform certificatului de moștenitor 159/1996,

- B. C. are ca moștenitori pe N. A., N. N. și C. D. conform certificatului de moștenitor 558/2005,

- iar M. M. are ca moștenitor pe intimatul N. C. conform certificatului de moștenitor nr. 23/2004.

N. A. a decedat pe parcursul procesului, iar moștenitorii acesteia sunt intimații C. D. și N. N. conform certificatului de moștenitor nr. 02/2010.

Fiecare dintre coindivizori menționați în titlul de proprietate nr._/2002 și titlul de proprietate nr._/2002 au câte o cotă de 1/5 fiecare din terenul extravilan de 10 ha și din terenul extravilan de 40 ha, cote ce au fost retransmise moștenitorilor, părți în prezenta cauză, după cum s-a arătat mai sus. S-a precizat că intimații N. N. și C. D. dețin în indiviziune cota de 1/5, cotă ce i s-ar fi cuvenit autorului lor B. C.. Acestora li s-a retransmis și cota ce i se cuvine defunctei N. A. (mama intimaților) de pe urma defunctului B. C..

La alegerea modalității de partajare tribunalul va avut în vedere în primul rând îndrumările cuprinse în decizia de casare nr. 194/2012 a Curții de Apel București prin care s-a arătat că varianta 3 din raportul de expertiză efectuat în apelul anterior nu respectă cele mai multe din criteriile prevăzute de art.673⁹ Cod de procedură civilă, deoarece conduce la o îmbucătățire excesivă a loturilor și nu ține cont de posesia actuală și de varianta agreată de majoritatea coindivizarilor și că doar varianta 2 care propune loturi compacte răspunde atât exigențelor legii cât și dorințelor celor mai mulți dintre copartajanți.

În urma completării raportului de expertiză în varianta 2 în conformitate cu cele dispuse prin această decizie de casare dar și suplimentării probei cu înscrisuri de către părți cu privire la folosința loturilor, tribunalul a reținut că varianta 2A prin care s-a propus de către expert atribuirea unui lot de 15000mp apelantei în Tarlaua 162 . poate fi omologată de către instanță deoarece nu respectă nici dispozițiile obligatorii cuprinse în decizia de recurs de a nu se îmbucătăți loturile dar nici cea mai mare parte din criteriile prevăzute de art.673⁹ Cod de procedură civilă, în sensul că nu există un acord al celorlalți coproprietari în acest sens, nu s-a dovedit că apelanta ar fi folosit acel lot anterior ieșirii din indiviziune și nu are în vedere nici natura terenului care fiind în teren extravilan ar trebui exploatat în scop agricol și nu pentru edificarea unor construcții, cum s-a motivat de acesta.

Tribunalul a reținut că prin înscrisurile depuse nu s-a dovedit cu certitudine faptul că intimata R. N. ar fi folosit anterior ieșirii din indiviziune lotul nr. 5 de teren întrucât societatea . l-a avut atât pe acesta cât și pe cel nr. 4 în arendă în baza contractelor încheiate cu aceasta dar și cu apelanta D. A., iar arendașul nu putea cunoaște cu certitudine care dintre coindivizare exercitaseră anterior acte de folosință ale terenului în condițiile care acesta nu a fost lotizat și delimitat decât în momentul efectuării expertizei din primul apel; în plus nu poate fi ignorată calitatea de apelantă a reclamantei D. A. și incidența dispozițiilor art.296 teza II Cod procedură civilă în momentul în care prin varianta 2C din raportul de expertiză lotul nr. 5 a fost propus de către expert a fi atribuit acesteia, iar în propria cale de atac nu-i poate fi creată o situație mai grea, astfel că tribunalul a omologat această variantă din expertiza efectuată în prezentul apel și să atribuie loturile părților conform acesteia.

Pentru aceste motive, tribunalul a admis apelul declarat de reclamanta D. A. împotriva sentinței civile nr.25/20.01.2006 a Judecătoriei L.-Gară, pe care a schimbat-o în parte numai în ceea ce privește constatarea coproprietarilor asupra terenului de 10 ha înscris în TP nr._/2002, a cotelor acestora și a modalității de atribuire a loturilor din terenurile ce au făcut obiectul acțiunii de ieșire din indiviziune (terenuri menționate în TP nr._/2002 și TP nr._/2002).

S-a constatat că reclamanta D. A. (moștenitoare a defunctei N. E.) și pârâții R. N. (moștenitoare a defunctului N. N.), D. M. (moștenitoare a defunctei P. C. cunoscută și sub numele de E.), N. C. (moștenitor al defunctei M. M.), N. N. și C. D. (moștenitori ai defuncților B. C. și N. A.) sunt coproprietari ai terenului de 10 ha înscris în titlul de proprietate nr._/2002, emis de CJSDPPAT Călărași, cu o cotă de 1/5 (pârâții N. N. și D. C. deținând cota de 1/5 în indiviziune).

A atribuit pârâților loturi din terenurile extravilane, situate în localitatea I., jud.Călărași, menționate în TP nr._/2002 și TP nr._/2002, conform variantei 2 C din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în prezentul apel de expertul C. V. după cum urmează:

1. A atribuit reclamantei D. A. lotul nr.5, compus din suprafața de_ m.p.(10 ha), teren extravilan, situat în ., Tarlaua 162, . vecinătățile:

-nord-Lotul 4-R. N.-651,67m;

-est-D. L.-12,92 m;D. E.-27,67 m; M. A.-19.91 m; C. Dida-69,11 m; N. I.-17,88 m;

-sud-I. T.-435,48 m;C. Ș., Chechez P.-255,36 m;

-vest-De 912-68,87 m+84,90m

Valoarea lotului atribuit reclamantei este de 86.500 lei.

2. A atribuit pârâților N. N. și C. D., în indiviziune, lotul nr.1 compus din suprafața de_ m.p.(10 ha), teren extravilan situat în ., Tarlaua 162, .:

-nord-De920-2,29m +30,37m +25,74m +74,83m +87,08m +64,03m +69,22m + 66,51m +46,46 m +107,26 m +67,01m;

-est-D. E.-31,92 m+18,18 m;

- M. V., D. V.-17,33m+38,37m+43,20 m+16,54 m+20,38 m+4,56 m;

-sud-L. 2-D. M.-493,17m;

-vest-B.- 18,88m +39,19m +14,59m +25,64m +31,67m +13,84m +14,34m +12,75m +50,19m +35,68 m +6,66 m;

- Cc 907-N. N.-22,46 m+17,20 m+13,92 m;

- De 912-29,20 m.

Valoarea lotului atribuit este de 86.500 lei.

3. A atribuit pârâtei D. M. lotul nr.2 compus din suprafața de_ m.p.(10 ha), teren extravilan situat în ., Tarlaua 162, . vecinătățile:

-nord-Lot1-N. N., C. D.-493,17m;

-est-M. V., DumitruVictoria-61,57m;

-C. M.-13,62m;

-R. E.-40,92m,

- D. M.-27,31m;

-I. S., Tepure Ș.-27,27m+16,82m;

-C. E.-27,63m;

-sud-L. 3-N. C.-472,40m

-vest-De912- 38,86m +49,14m +41,58m +42,21m +58,59m +62,10m +137,14m +29,43m +168,26m +66,52m.

Valoarea lotului atribuit este de 86.500 lei.

4. A atribuit pârâtului N. C. lotul nr.3, compus din suprafața de_ m.p.(10 ha), teren extravilan situat în ., Tarlaua 162, . vecinătățile:

-nord-L. 2-D. M.-472,40m;

-est-C. E.-6,53 m;

-S. T.-23,95m;

-C. E. F.-137,07m;

-S. M.-27,57m;

-sud-L. 4-R. N.-554,90m;

-vest-De 912-35,76m+93,50m+62,58m.

Valoarea lotului atribuit este de 86.500 lei.

5. A atribuit pârâtei R. N. lotul nr.4, compus din suprafața de_ m.p.(10 ha), teren extravilan situat în ., Tarlaua 162, . vecinătățile:

-nord-L. 3-N. C.-554,90m;

-est-S. M.-27,57m; -D. L.-56,21m;

-sus-L. 5-D. A.-651,67 m;

-vest-De912-65,01m+65,62m+61,73m.

Valoarea lotului atribuit este de 86.500 lei.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

A fost obligată intimata D. M. la plata sumei de 500 lei (reprezentând diferență onorariu expert) către Biroul Local de Expertize Judiciare, Tehnice și Contabile de pe lângă Tribunalul Călărași, în contul expertului topo C. V..

Împotriva acestei decizii au declarat recurs recurenții D. M. și N. N., criticând-o pe motive de nelegalitate, respectiv în lotul primit de recurentă a intervenit o neconcordanță în sensul că o parte din acesta este neproductiv și recurenții nu sunt de acord cu compensarea cheltuielilor de judecată, apreciind că în mod greșit au fost obligați la plata acestora.

Prin întâmpinarea depusă la 10.06.2013, intimata R. N. a solicitat respingerea recursului ca nefondat, deoarece hotărârea pronunțată este legală, în cauză nefiind aplicabile dispozițiile art.304 pct.9 Cod de procedură civilă, apreciind că cei doi recurenți nu au o minimă argumentare a criticii care să permită instanței de recurs analizarea hotărârii, astfel că acesta trebuie anulat ca nemotivat.

Soluționând excepția nulității recursului invocată de intimata R. N. în condițiile art.137 alin.1 Cod de procedură civilă, Curtea a respins-o ca nefondată, deoarece recurenții au invocat atât motive de fapt, cât și de drept în condițiile art.302¹ Cod de procedură civilă și art.303 Cod de procedură civilă.

Verificând legalitatea deciziei recurate, în raport de criticile formulate, Curtea a constatat că recursul este nefondat și în baza art.312 coroborat cu art.304 pct.9 Cod de procedură civilă l-a respins pentru următoarele considerente:

În principal, se impune precizarea aspectelor legate de cadrul procesual de învestire din perspectiva cauzei cererii de recurs, deoarece recurenții în cererile lor de recurs fac o descriere a situației de fapt.

În reglementarea procedurală actuală, conform art. 304 C.pr.civ., „Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate."

Recursul este reglementat ca fiind o cale de atac extraordinară care nu are caracter devolutiv pentru ca instanța astfel investită să treacă la examinarea fondului litigiului, reanalizând probatoriul administrat și reapreciindu-l, lucru care este firesc câtă vreme cauza a beneficiat de o astfel de cale de atac, în speță, apelul.

Pentru recursul de față, instanța a reținut drept cauză a cererii formulate prevederile art.304 pct.9 Cod de procedură civilă – ceea ce înseamnă că hotărârea atacată ar fi lipsită de temei legal sau a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. Față de caracterul nondevolutiv al căii de atac a recursului, Curtea în prezenta cauză, va răspunde punctual motivelor de recurs ce pot fi susținute și analizate din perspectiva dispozițiilor art.304 pct. 9 Cod de procedură civilă. Părțile au beneficiat de mai multe cicluri procesuale în primă instanță și în apel, judecăți de fond, situația de fapt fiind configurată prin pronunțarea unei hotărâri definitive în privința pretențiilor concrete formulate. Pentru că părțile au beneficiat concret de sistemul dublului grad de jurisdicție, situația de fapt fiind pe deplin stabilită în fața instanțelor anterioare, în prezenta cauză nu pot fi aduse spre analiză decât exclusiv aspecte de nelegalitate, nu de netemeinicie.

Ori, având în vedere că litigiul a fost supus controlului instanței de apel, cauza fiind analizată sub toate aspectele, recurenții nu mai pot beneficia de acest lucru prin promovarea recursului, această instanță de control judiciar fiind chemată să cenzureze doar aspectele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de lege.

Nemulțumirea recurenților este legală de raportul de expertiză efectuat în cauză.

Curtea constată că acest raport a fost întocmit de expertul tehnic judiciar C. V., care a efectuat mai multe suplimente la raport, răspunzând cererilor părților, iar la soluționarea fondului cauzei recurenții nu au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză cu privire la calitatea terenului și suprafețele reținute în variantele propuse de expert, recurenții solicitând doar omologarea variantei 2 a raportului de expertiză.

Tribunalul Călărași a respectat prevederile art.315 Cod de procedură civilă și în raport de indicațiile din decizia de casare a respectat prevederile art.373⁹ Cod de procedură civilă, formând și atribuind loturile în raport de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților.

Această critică nu a fost reținută de instanță și raportat la împrejurarea că recurenții, după efectuarea raportului de expertiză în rejudecarea cauzei, au agreat varianta propusă de expert și nu au formulat nici un fel de obiecțiuni în condițiile art.212 Cod de procedură civilă sau nu au solicitat o expertiză contrarie.

Cu privire la cheltuielile de judecată, Curtea a constatat că tribunalul a făcut o corectă aplicare a regulilor compensării, așa cum au fost ele stabilite de legiuitor prin prevederile art.276 Cod de procedură civilă, în raport de culpa procesuală în derularea litigiului, așa cum este ea avută în vedere de art.274 Cod de procedură civilă și cheltuielile efectuate de fiecare parte în apel.

Față de aceste considerente, Curtea a respins recursul ca nefondat.

În condițiile art.274 alin.3 Cod de procedură civilă a obligat recurenții la 500 lei cheltuieli de judecată către intimata R. N..

În baza art.274 alin.3 Cod de procedură civilă, Curtea a obligat recurenții la plata cheltuielilor de judecată către intimată în cuantum de 500 lei. Intimata avea obligația să facă dovada caracterului necesar și real al cheltuielilor de judecată, respectiv al unui cuantum rezonabil, în raport de criteriile din art. 274 alin. 3 Cod de procedură civilă. În raport de această normă juridică trebuie făcută o disociere necesară și firească între cele două raporturi conexe cu instituția cheltuielilor de judecată, respectiv, pe de o parte raportul contractual încheiat între avocat și clientul său și raportul juridic de drept procesual civil în care se determină cuantumul cheltuielilor de judecată.

Legea nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat reglementează, printre altele, contractul de asistență juridică și statornicește regimul raportului juridic civil, dintre părțile acelui contract (avocatul și clientul său). Prin art.274 alin.3 Cod de procedură civilă se reglementează un aspect al raportului juridic de drept procesual civil între părțile contractante, textul stabilind modalitatea de calculare a sumei datorate cu titlu de cheltuieli de judecată de către cel care a căzut în pretenții, părții care le solicită.

Art.274 alin.3 Cod de procedură civilă stabilește două criterii în funcție de care în cadrul raportului juridic de drept procesual instanța, motivat, are posibilitatea diminuării cheltuielilor de judecată atunci când apreciază că acestea sunt nepotrivit de mari: „față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat”. Trebuie menționat că dispozițiile art.274 alin.3 Cod de procedură civilă rămân însă inaplicabile în privința raporturilor dintre avocat și clientul său, raporturi care sunt supuse dispozițiilor cuprinse în Legea nr. 51/1995. Instanța, conform art. 274 alin.3 Cod de procedură civilă, poate majora sau micșora suma pe care o va include încheltuielile de judecată cu titlu de onorariu de avocat, și nu onorariul avocatului.

Chiar Curtea Constituțională prin Decizia nr. 728 din 7 mai 2009 soluționând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 274 alin. 3 din codul de procedură civilă a reținut că prerogativa instanței de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului avocațial convenit, prin prisma proporționalității sale cu amplitudinea și complexitatea activității depuse, este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică, dacă a căzut în pretenții, ceea ce presupune în mod necesar ca acesta să-i fie opozabil. Or, opozabilitatea sa față de partea potrivnică, care este terț în raport cu convenția de prestare a serviciilor avocațiale, este consecința însușirii sale de instanță prin hotărârea judecătorească prin al cărei efect creanța dobândește caracter cert, lichid și exigibil.

În sensul celor arătate este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, învestită fiind cu soluționarea pretențiilor la rambursarea cheltuielilor de judecată, în care sunt cuprinse și onorariile avocațiale, a statuat că acestea urmează a fi recuperate numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare care au fost în mod real făcute, în limita unui cuantum rezonabil (Cauza D. împotriva României, Hotărârea din_ , publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 265 din_ , paragraful 74).

Prezenta cauză este un recurs soluționat la al doilea termen de judecată, în care intimata, asistată de aceeași avocat care a reprezentat-o în mai multe cicluri procesuale, a solicitat obligarea recurenților la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de onorariu de avocat - filele 33 din dosarul de recurs. Curtea apreciază că față de criteriile prevăzute de art.274 alin. 3 Cod de procedură civilă recurenții urmează a fi obligați la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din onorariul de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge excepția nulității recursului ca nefondată.

Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenții – reclamanți D. M. și N. N., împotriva deciziei civile nr.10/29.01.2013, pronunțată de Tribunalul Călărași, în contradictoriu cu intimata – reclamantă D. A. și intimații – pârâți R. N., C. D. și N. C..

Obligă recurenții la 500 lei cheltuieli de judecată către intimata R. N. în condițiile art.274 alin.3 Cod de procedură civilă.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 14.10.2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

D. A. A.-D. T. C. M. T.

GREFIER

RĂDIȚA I.

Red.D.A.

Tehdact.R.L.

2 ex./20.11.2013

Trib.Călărași - N.P.C.; M.A.Cocoraru

Jud.L.–Gară - V.C.

← Partaj judiciar. Decizia nr. 1960/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI		Cereri. Decizia nr. 321/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI →

Partaj judiciar. Decizia nr. 1582/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj judiciar. Decizia nr. 1582/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI