Grăniţuire. Decizia nr. 1483/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 1483/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 13-10-2014 în dosarul nr. 6468/302/2010
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A-IV-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1483R
Ședința publică de la 13 octombrie 2014
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - DIANA FLOREA-BURGAZLI
JUDECĂTOR - I. P.
JUDECĂTOR - B. A. S.
GREFIER - V. Ș.
Pe rol soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenții reclamanți N. V. și N. A. M. și recurentul pârât N. I. împotriva deciziei civile nr.A1270/12.12.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._, având ca obiect: grănițuire, anulare act, pretenții, obligația de a face, alte cereri.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenții reclamanți reprezentați de avocat A. Taru cu împuternicire avocațială la dosar și intimatul pârât personal și asistat de avocat N. A. Ș. cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentanta recurentului pârât solicită admiterea probei cu înscrisuri, respectiv înscrisuri emise de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București.
Reprezentantul recurenților reclamanți arată că înscrisurile nu sunt relevante în cauză, dar nu se opune la admiterea probei.
Curtea, în urma deliberării, admite proba cu înscrisuri solicitată de către reprezentantul recurentului pârât.
Reprezentantul recurentului pârât depune la dosar un set de înscrisuri și comunică o copie a acestora și reprezentantului recurenților reclamanți.
Reprezentanții părților arată că nu mai au de formulat cereri prealabile judecății.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Reprezentantul recurenților reclamanți având cuvântul în susținerea recursului arată că instanța de apel, în mod greșit, a calificat cererea reconvențională și întâmpinarea formulată de pârât ca fiind o acțiune în revendicare și a constatat imposibilitatea și inadmisibilitatea stabilirii liniei de hotar, deși din expertiza efectuată rezultă că s-a stabilit posibilitatea grănițuirii terenurilor părților.
Arată că a investit instanța cu o acțiune în grănițuire, însă instanța de apel nu a ținut cont de faptul că titlul reclamanților îl reprezintă un contract de vânzare-cumpărare încheiat în anul 2006.
Dezvoltă oral motivele de recurs și solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, în scris.
Solicită respingerea recursului declarat de către pârât, ca nefondat, urmând să solicite cheltuieli de judecată pe cale separată.
Reprezentantul recurentului pârât solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de către recurenții reclamanți, având în vedere că, în mod corect instanța a apreciat că nu se poate discuta despre o grănițuire a proprietăților având în vedere că nu sunt lămurite măsurătorile, astfel că nu se pot delimita proprietățile printr-o acțiune în grănițuire.
Reprezentantul recurentului pârât având cuvântul în susținerea recursului declarat de pârât arată că probatoriul a fost administrat cu privire la rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare, iar instanța, în temeiul art. 155 Cod pr. Civilă trebuia să-i pună în vedere pârâtului reclamant să-și precizeze acțiunea.
Arată că instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a pârâtului reclamant, iar potrivit Lg. 50/1991 invocată de către instanța de judecată prevede că se poate edifica o construcție, pe hotar, cu acordul vecinului, dat în formă autentică.
Dezvoltă oral motivele de recurs și solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, în scris, urmând să solicite cheltuieli de judecată, pe cale separată.
Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA
În deliberare asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 15.04.2010 sub numărul_ la Judecătoria sectorului 5, reclamanții N. V. și N. A. M. au chemat în judecată pe pârâtul N. I., solicitând stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților situate în București, . nr. 94 și . nr. 94 A, sector 5.
Prin întâmpinarea formulată la data de 15.12.2010, pârâtul a solicitat conexarea dosarului nr. 15._ la prezentul dosar, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Pe cale de cerere reconvențională, pârâtul a solicitat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 2513/21.11.2006 încheiat de BNP NOTAREX și obligarea pârâtului la restituirea imobilului situat în ., nr. 94, sector 5, Lotul 2 pentru neplata prețului de 25.800 euro; obligarea reclamanților la desființarea construcției ridicate ilegal pe terenul în litigiu, fără autorizație de construire și să aducă terenul la starea inițială anterioară vânzării; obligarea reclamanților să-i lase în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 164,24 mp și locuințele edificate pe acesta compuse din una cameră, bucătărie, hol cu o suprafață de 27,99 mp și suprafața construită de 37,18 mp, astfel cum sunt descrise în contractul de vânzare-cumpărare nr. 2513/21.11.2006 încheiat de BNP NOTAREX. În subsidiar, acesta a solicitat obligarea reclamanților la plata contravalorii îmbunătățirilor părților din imobil.
Prin încheierea de ședință din data de 15.12.2010, instanța a dispus judecata separată a cererii reconvenționale, pentru motivele arătat în cuprinsul acesteia, formându-se dosarul_/302/2010.
Prin cererea formulată la data de 23.03.2011, pârâtul-reclamant a arătat că solicită desființarea construcțiilor pentru că au fost ridicate fără autorizație, cât și pentru faptul că au depășit linia de hotar.
Prin cererea formulată la data de 08.09.2010 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 5 sub nr._/302/2010, reclamantul N. I. a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2513/21.11.2006, de BNP NOTAREX pentru neplata prețului în valoare de 25.800 de euro.
Prin cererea precizatoare formulată în dosarul nr._/302/2010, acesta a solicitat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 2513/21.11.2006 încheiat de BNP NOTAREX și obligarea pârâtului la restituirea imobilului situat în ., nr. 94, sector 5, Lotul 2 pentru neplata prețului de 25.800 euro; obligarea reclamanților la desființarea construcției ridicate ilegal pe terenul în litigiu, fără autorizație de construire și să aducă terenul la starea inițială; obligarea reclamanților să-i lase în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 164,24 mp și locuințele edificate pe acesta. În subsidiar, acesta a solicitat obligarea reclamanților la plata contravalorii îmbunătățirilor părților din imobil aflate în proprietatea sa.
În motivare, acesta a reiterat motivele invocate prin cererea reconvențională formulată în dosarul nr._, care a fost înregistrată ulterior pe rolul Judecătoriei Sector 5 sub nr._/302/2010.
Prin încheierea de ședință de la data de 23.03.2011, instanța a dispus conexarea cererilor ce fac obiectul dosarelor_/302/2010 și_/302/2010 la dosarul nr._ .
Prin sentința civilă nr. 7738/4.10.2012, Judecătoria Sectorului 5 București, Secția a II-a Civilă, a admis cererea principală, a dispus grănițuirea terenului în suprafață de 155 mp situat în București, ., nr. 94 A, sector 5, proprietatea reclamanților-pârâți și a terenului în suprafață de 176 mp situat în București, ., nr. 94, sector 5, proprietatea pârâtului-reclamant între punctele 36-35-34-34A-31A-30, marcate pe planul topografic, . la răspunsul la obiecțiuni ale raportului de expertiză efectuat de expertul tehnic Mihalace N. D.; a admis excepția lipsei calității procesuale active; a respins capătul cererii conexe având ca obiect desființarea construcției pentru lipsa autorizației de construcție ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă; a respins ca neîntemeiate celelalte capete ale cererii conexate întregite formulată de pârâtul reclamant N. I. în contradictoriu cu reclamanții-pârâți N. V. și N. A. M., mai puțin cererea de obligare la plata îmbunătățirilor; a disjuns cererea pârâtului-reclamant de obligare la plata îmbunătățirilor, urmând a se efectua un nou dosar cu obiect "pretenții" și termen de judecată la data de 31.10.2012, pentru când se vor cita părțile.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria a reținut că, prin sentința civilă nr. 7578/17.10.1997 pronunțată de Judecătoria Sector 5 în dosarul nr. 1579/1993 (filele 8-9) pârâtul reclamant N. I. a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului situat în București, ., nr.94, sector 5 în suprafață de 570 mp. Acest teren a fost dezmembrat prin actul de dezmembrare autentificat de BNP Asociați ”Notarex” sub nr. 2512/21.11.2006 în două loturi. Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat de BNP Asociați ”Notarex” sub nr. 2513/21.11.2006, pârâtul-reclamant a vândut reclamantului-pârât lotul nr. 2, cu numărul cadastral_/2 înscris în Cartea Funciară nr._ a Municipiului București, sector 5 a imobilului din București, ., nr.94, sector 5, compus din teren în suprafață de 164,24 mp și locuința edificată pe acesta.
Referitor la motivul de nulitate determinat de neplata prețului convenit prin contract vânzare-cumpărare autentificat de BNP Asociați ”Notarex” sub nr. 2513/21.11.2006, instanța a reținut că obligația de plată a prețului reprezintă unul din efectele contractului de vânzare-cumpărare, iar sancțiunea pentru nerespectarea acesteia este rezoluțiunea, iar nu nulitatea contractului. Din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2513/21.11.2006, instanța a reținut însă că „prețul vânzării este de 25.800 de Euro, echivalentul a 90.816 de lei, pe care, eu, vânzătorul declar că l-a primit integral de la cumpărătoare până astăzi, data autentificării prezentului contract”. De asemenea, instanța a constatat că pârâtul-reclamant nu a făcut dovada realizării de către reclamanții-pârâți a unor manopere dolosive care l-ar fi determinat să înstrăineze atât terenul cât și construcțiile situate pe el. În susținerea acestei pretenții acesta nu se întemeiază decât pe propria lipsă de diligență, constând în necitirea contractului.
Constatând că reclamanții pârâți sunt proprietarii imobilului compus din teren în suprafață de 164,24 mp și a locuinței edificate pe acesta compusă dintr-o cameră, bucătărie, hol cu o suprafață utilă de 27,99 mp pe care le-au dobândit prin contractul de 2513/21.11.2006 și că odată cu înstrăinarea acestora, pârâtul-reclamant a pierdut dreptul de proprietate asupra acestora, în baza art. 480 C.civ., instanța a respins ca neîntemeiată și acțiunea în revendicarea lor formulată de pârâtul - reclamant.
În ceea ce privește construcțiile edificate pe terenul vândut, pârâtul-reclamant a solicitat demolarea lor, unul din motivele demolării fiind acela că au fost ridicate fără autorizație de construcție. Cu privire la capătul de cerere privind demolarea construcțiilor, instanța a invocat excepția lipsei calității procesuale active și a reținut că desființarea construcțiilor edificate fără autorizație de construcții este precedată de aplicarea unei sancțiuni contravenționale și acordarea unui termen pentru . obținerea autorizației de construcții, iar îndreptățirea de a solicita instanței desființarea acestor construcții aparține organului care a aplicat sancțiunea. Cum pârâtul-reclamant nu are această calitate, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active.
Instanța a reținut că o parte din construcția edificată de reclamanții pârâți depășește limita de hotar care rezultă din titlul lor de proprietate, această parte fiind identificată în raportul de expertiză specialitatea topografie ca fiind cuprinsă între punctele 11, 12, 34A, 33, 32, 31, 31A, ocupând din terenul proprietatea pârâtului-reclamant o suprafață de 8,86 mp. Ca o consecință a acestui fapt, apele pluviale de pe o parte a casei ridicate de reclamanții-pârâți(partea din este-nord-est) sunt trimise prin forma acoperișului către curtea ce aparține pârâtului-reclamant. Totodată, tâmplăria de pe fațadele de est și cea de nord, au vederea către terenul pârâtului, la fel și cea mai mare parte a marginii copertinei de peste intrare, care poate fi modificată în terasă. Prin urmare, deși din raportul de expertiză specialitatea construcții rezultă că parte din ferestrele construcției ridicate de reclamanții-pârâți nu respectă distanța minimă prevăzută de art. 615 C.civ. și că apele pluviale de pe această construcție se scurg pe proprietatea pârâtului-reclamant, întrucât pârâtul reclamant nu a solicitat modificarea ferestrelor astfel încât să corespundă exigențelor art. 615 C.civ. sau montarea de jgheaburi și burlane care să asigure scurgerea apelor pe fondul proprietarului, ci desființarea construcțiilor, sancțiune care nu este prevăzută de aceste dispoziții legale, instanța reține caracterul neîntemeiat al cererii de desființare a construcției.
Instanța a reținut că lucrările de construcții au început în anul 2005, anterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare, dată la care pârâtul-reclamant era proprietarul întregului teren pe care au fost edificate. De asemenea, pârâtul-reclamant a recunoscut la întrebarea nr.4 din interogatoriu că ridicarea construcțiilor în litigiu s-au efectuat cu acordul său. Ca atare, în condițiile în care construcțiile au fost realizate cu acordul pârâtului-reclamant, anterior cumpărării terenului de către reclamanții pârâți, iar terenul vândut nu a fost delimitat prin semne exterioare în momentul înstrăinării pentru a putea fi cunoscute întocmai limitele proprietății cumpărate, diferența de teren ocupată de construcții fiind rolul unor măsurători cadastrale defectuoase, instanța a reținut buna credință a reclamanților-pârâți. Reținând buna credință a reclamanților-pârâți nu poate interveni sancțiunea desființării construcțiilor în condițiile art. 494 alin. 1 C.civ.
Instanța a constatat că, pe baza titlurilor de proprietate deținute de ambele părți, respectiv, contractul de vânzare-cumpărare autentificat de BNP Asociați ”Notarex” sub nr. 2513/21.11.2006 și sentința civilă nr. 7578/17.10.1997 pronunțată de Judecătoria Sector 5 în dosarul nr. 1579/1993 coroborată cu actul de dezmembrare autentificat de BNP Asociați ”Notarex” sub nr. 2512/21.11.2006, prin raportul de expertiză specialitatea topografie a fost identificată limita de hotar dintre terenurile proprietatea părților în litigiu între punctele 36, 35, 34, 33, 32, 31, 30. În raportul de expertiză s-a mai constatat că pe parte din linia de hotar stabilită în raport de titlurile de proprietate ale părților, există o construcție care depășește această limită de hotar și care a fost marcată între punctele 11, 12, 34A, 33, 32, 31, și 31 A.
Având în vedere că în ceea ce privește porțiunea de teren pe care este situată construcția nu pot fi marcate semne exterioare, fapt ce reprezintă finalitatea acțiunii în grănițuire, instanța a admis în parte cererea principală și a dispus grănițuirea terenului în suprafață de 155 mp situat în București, ., nr. 94 A, sector 5, proprietatea reclamanților-pârâți și a terenului în suprafață de 176 mp situat în București, ., nr. 94, sector 5, proprietatea pârâtului-reclamant între punctele 36-35-34-34A-31A-30, marcate pe planul topografic, . la răspunsul la obiecțiuni ale raportului de expertiză efectuat de expertul tehnic, limitele de hotar fiind stabilite pentru terenul liber de construcții.
Prin decizia civilă nr.1270A/21.11.2013, Tribunalul București Secția a IV-a Civilă a admis apelul declarat de apelantul pârât N. I. împotriva sentinței, pe care a schimbat-o în parte în sensul că a respins cererea având ca obiect grănițuire ca fiind inadmisibilă, menținând celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Pentru a decide astfel, Tribunalul București a reținut că se impune cu prioritate tranșarea chestiunii referitoare la întinderea dreptului de proprietate ce revine fiecăreia dintre părțile litigante, prin exercitarea unei acțiuni în revendicare de către proprietarul terenului ocupat ori după caz a unei acțiuni în constatare de către posesorul terenului, urmând ca abia ulterior să se lămurească granițele celor două proprietăți. O atare acțiune însă nu a fost exercitată în cauza de față, motiv pentru care demersul reclamanților-pârâți apare ca fiind inadmisibil.
Tribunalul a apreciat ca fiind nefondate celelalte critici formulate prin cererea de apel, referitoare la modul de soluționare a capetelor din cererea reconvențională, respectiv capătul de cerere având ca obiect declarare nulitate absolută contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2513/21.11.2006 de BNP Notarex și desființare construcții edificate fără autorizație și cu depășirea limitelor de hotar.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții și pârâtul.
Recurenții reclamanți au solicitat desființarea efectelor deciziei civile nr. 1270 A pronunțată de Tribunalul București Secția a IV a Civilă la data de 21.11.2013 în dosarul nr._ și menținerea în integralitate a efectelor sentinței civile nr. 7738/09.10.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București ca fiind temeinică și legală.
În motivarea recursului, recurenții reclamanți au invocat art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă și au arătat că grănițuirea reprezintă o acțiune reală petitorie imobiliară este de esența acestui tip de acțiune prin intermediul căreia se tinde la trasarea semnelor exterioare de hotar și la stabilirea limitelor de proprietate.
Recurenții au arătat că aprecierea instanței de apel cu privire la faptul că o grănițuire parțială nu poate fi primită întrucât expertiza administrată în fondul cauzei a demonstrat situația faptică a terenului și raportul întocmit a prezentat clar și fără urmă de echivoc modalitatea concretă în care cele două suprafețe de teren, dincolo de inadvertențele intervenite în titlurile de proprietate, care nu sunt imputabile nici uneia dintre părți, pot face obiectul unei grănițuiri.
Recurentul pârât a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a deciziei recurate, iar pe fond rejudecând, admiterea cererii conexe, așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului, recurentul pârât a arătat că în mod greșit instanța de apel a respins cererea conexă având ca obiect nulitatea absolută a contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.2513/21.11.2006 pentru neplata prețului și demolarea construcției.
Analizând decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea reține următoarele:
Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. este întemeiat. Acțiunea formulată de reclamanți are ca obiect grănițuirea terenului proprietatea lor față de terenul aflat în proprietatea pârâtului. Acțiunea în grănițuire presupune o delimitare a proprietăților părților în raport de titlurile de proprietate și stabilirea traseului real pe care trebuie să îl urmeze linia de hotar, în raport de aceste titluri. Astfel, în cadrul acțiunii în grănițuire, se urmărește determinarea, prin semne exterioare, a întinderii celor două fonduri învecinate, în raport de titlurile părților.
În cauză, în fața primei instanțe a fost administrată proba de specialitate care a lămurit problema localizării corecte pe teren a liniei de hotar dintre proprietățile părților.
În această situație, nu se poate reține că este imposibilă o delimitare a proprietăților părților în raport de titlurile de proprietate, având drept consecință respingerea ca inadmisibilă a acțiunii în grănițuire astfel cum a procedat tribunalul. Respingerea ca inadmisibilă acțiunea în grănițuire presupune că reclamanții ar fi utilizat un mijloc procesual interzis de lege, ceea ce nu poate fi reținut în cauză. Aspectele legate de modalitatea practică în care se poate realiza grănițuirea celor două proprietăți vecine reprezintă aspecte de fond și nu pot constitui un motiv pentru care reclamanții nu ar putea folosi acest mijloc procesual.
În consecință, Curtea constată întemeiate motivele de recurs invocate de recurenții reclamanți privind greșita respingere ca inadmisibilă a acțiunii în revendicare, situație în care, în raport de considerentele expuse mai sus, văzând prevederile art. 304 pct. 9 coroborat cu art. 312 alin. 3 din Codul de procedură civilă, conform cărora casarea hotărârii atacate se pronunță în toate cazurile în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, Curtea va admite recursul formulat de recurenții reclamanți împotriva deciziei civile nr. A1270/12.12.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a Civilă și va casa decizia recurată.
Văzând prevederile art. 312 alin. 5 din Codul de procedură civilă, conform cărora în cazul în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului instanța de recurs după casare trimite cauza spre rejudecare instanței care a pronunțat hotărârea casată, Curtea va trimite cauza spre rejudecarea apelului la Tribunalul București, instanța de apel urmând a cerceta fondul criticilor apelului vizând modul de soluționare a acțiunii în grănițuire, având în vedere considerentele expuse mai sus. De asemenea va fi admis și recursul pârâtului, în vederea pronunțării unei soluții unitare asupra cauzei, argumentele sale urmând fi avute în vedere și apreciate pe fondul lor de instanța de trimitere.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile formulate de recurenții reclamanți N. V. și N. A. M. și recurentul pârât N. I. împotriva deciziei civile nr. A1270/12.12.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._ .
Casează decizia și trimite cauza spre rejudecarea apelului la Tribunalul București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 octombrie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
D. F. B. I. P. B. A. S.
GREFIER
V. Ș.
RED.DFB
Tehnored.MȘ/ 2 ex.
22.10.2014
← Cereri. Decizia nr. 515/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Obligaţie de a face. Decizia nr. 804/2014. Curtea de Apel... → |
---|