Legea 10/2001. Decizia nr. 1072/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1072/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 23-06-2014 în dosarul nr. 10623/3/2012
Dosar nr._
(710/2014)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1072
Ședința publică de la 23.06.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - C. M. T.
JUDECĂTOR - D. A.
JUDECĂTOR - F. P.
GREFIER - RĂDIȚA I.
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul-pârât, M. BUCUREȘTI PRIN PRIMARUL GENERAL, împotriva sentinței civile nr. 2028/06.12.2013, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V a civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, D. E., intimații-intervenienți, D. S., D. V., P. O. și intimata-pârâtă, P. M. BUCUREȘTI.
P. are ca obiect – contestație la Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă, consilier juridic, M. I., în calitate de reprezentant al recurentului-pârât, M. București prin Primarul General, în baza delegației de la dosar, avocatul, L. Ș., în calitate de reprezentant al intimatei-reclamante, D. E. și al intimaților intervenienți în nume propriu, în baza împuternicirii avocațiale nr._/2014, eliberată de Baroul Ilfov.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Părțile, prin reprezentanți, având pe rând cuvântul declară că nu mai au cereri de formulat și probe de administrat.
Curtea având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat și probe de solicitat constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Consilierul juridic al recurentului-pârât, M. București, prin Primarul General, având cuvântul, solicită admiterea recursului, modificată sentinței civile atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocatul intimatei-reclamante și al intimaților intervenienți, având cuvântul, solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Consideră că recursul de față este un mod de tergiversare a soluționării cauzei de acordarea de despăgubiri reclamanților.
Cu privire la calitatea de moștenitor a reclamanților, arată că au dovedit această calitate, conform certificatului de moștenitor nr. 26/29.06.2011 de pe urma defunctului D. V..
Cu privire la aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor Legii nr. 165/2013, arată că prezentul litigiu a fost înregistrat încă din data de 03.04.2012, adică cu mult înainte de . acestei legi.
Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față, deliberând reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2028 din 6.12.2013, Tribunalul București - Secția a V-a civilă, a admis în parte cererea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta D. E., în contradictoriu cu pârâții P. M. BUCUREȘTI și M. BUCUREȘTI PRIN PRIMARUL GENERAL, și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții în interes propriu D. S., P. O. și D. V., a obligat pârâții la emiterea unei dispoziții motivate conținând propunerea de acordare de măsuri compensatorii sub formă de puncte, către reclamantă și intervenienții în interes propriu, pentru terenul situat în București, ..4, sector 6, în suprafață de 112,50 mp și a respins cererea privind acordarea de măsuri compensatorii pentru construcția edificată pe terenul mai sus menționat, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință civilă, tribunalul a reținut în esență că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a V-a Civilă, la data de 03.04.2012, sub nr._, reclamanta D. E. a chemat în judecată pe pârâții M. București prin Primarul General și P. M. București, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul din București, . nr.4, sector 5.
La data de 11._, D. S., P. O. și D. V. au formulat cerere de intervenție în interes propriu (fila 84), prin care au solicitat obligarea pârâților la soluționarea notificării nr. 12/2001 depusă în baza Legii nr. 10/2001, prin emiterea dispoziției de primar cu privire la acordarea de despăgubiri pentru imobilul (construcție și teren) din București, . nr.4, sector 5.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut următoarele:
Prin notificarea nr. 12/29.05.2001 comunicată Primăriei M. București prin intermediul B. S. D., numitul D. V. și intervenienta D. S. au solicitat restituirea în natură sau acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, constând în despăgubiri bănești pentru terenul situat în București, ..4, sector 5, în suprafață de 112,5 mp.
La P. M. București s-a format dosarul administrativ nr._, pentru analizarea acestei cereri.
Potrivit certificatului de calitate de moștenitor nr.26/29.06.2011 emis de BNP Pisano C. E., numitul D. V. a decedat la data de 22.06.2005, de pe urma acestuia rămânând ca moștenitori intervenienta D. S., în calitate de soție supraviețuitoare, reclamanta D. E. și intervenienții P. O., D. V., în calitate de descendenți (fii).
Până în prezent, P. M. București nu a emis o dispoziție, prin care să se pronunțe asupra cererii formulate de autorul reclamantei și al intervenienților, D. V. și de intervenienta D. S. privind restituirea în natură sau acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul menționat mai sus.
În aceste condiții, tribunalul a reținut că este competent să soluționeze pe fond notificarea formulată, atitudinea pârâtului echivalând cu un refuz nejustificat de a răspunde la notificare. În acest sens s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție Secțiile Unite, prin Decizia XX din 19.03.2007, dată în soluționarea unui recurs în interesul legii, prin care a stabilit că instanța de judecată este competentă să soluționeze pe fond nu numai contestația formulată împotriva deciziei/dispoziției de respingere a cererilor prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv, ci și acțiunea persoanei îndreptățite în cazul refuzului nejustificat al entității deținătoare de a răspunde la notificarea părții interesate.
Verificând pretențiile formulate prin notificare, s-au reținut următoarele:
Prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1581/26.04.1968 de notariatul de Stat al Sectorului 6 București, autorul reclamantei și al intervenienților, D. V. și intervenienta D. S. au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, ..4, sector 5, compus din teren în suprafață de 112,50 mp și construcția existentă pe acesta.
Imobilul situat în București, ..4, sector 5 a trecut în proprietatea statului în baza Decretului de expropriere nr.107/1988; în anexa nr.6 a decretului, la poziția nr.171 au fost înscriși D. V. și D. S. cu teren în suprafață de 113 mp și construcție în suprafață utilă de 66,82 mp.
Potrivit notei de reconstituire întocmite în dosarul administrativ, terenul situat în București, ..4, sector 5 este afectat în prezent în întregime de construcții și elemente de sistematizare (.).
Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 06 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza Legii nr.139/1940 asupra rechizițiilor și nerestituite se restituie în natură sau în echivalent, când restituirea în natură nu mai este posibilă, în condițiile acestei legi, iar potrivit art. 2 alin. 1 lit. i din același act normativ, reprezintă imobile preluate în mod abuziv orice imobile preluate de stat fără titlu valabil sau fără respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data preluării.
În conformitate cu art.3 alin.1 lit. a din Legea nr. 10/2001, sunt îndreptățite, în înțelesul legii, la măsuri reparatorii constând în restituire în natură sau după caz, prin echivalent persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora, iar conform art. 4 alin 2, de prevederile legii beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite.
În conformitate art.11 alin 3 din Legea nr.10/2001, în cazul în care construcțiile expropriate au fost integral demolate si lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă terenul parțial, persoana îndreptățită poate obține restituirea în natură a părții de teren rămase liberă, pentru cea ocupată de construcții noi, autorizate, cea afectată servituților legale si altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent.
Conform art.11 alin 4 din Legea nr.10/2001, în cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional întregul teren, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil.
Potrivit art.1 alin 1 și alin 2 din Legea nr.165/2013, imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist se restituie în natură, iar în situația în care restituirea în natură nu mai este posibilă, singura măsură reparatorie în echivalent care se acordă este compensarea prin puncte.
Potrivit art.16 din Legea nr.165/2013, cererile de restituire care nu pot fi soluționate prin restituire în natură la nivelul entităților învestite de lege se soluționează prin acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte.
Raportat la situația de fapt reținută mai sus și văzând dispozițiile legale amintite, tribunalul a constatat că reclamanta D. E. și intervenienții D. S., P. O. și D. V. au calitatea de persoane îndreptățite la acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte pentru terenul situat în București, ..4, sector 5, în suprafață de 112,50 mp, având în vedere că aceștia sunt fosta proprietară a imobilului, respectiv moștenitorii celuilalt fost proprietar, de la care imobilul a fost preluat în mod abuziv de către stat.
S-a apreciat de tribunal că mențiunea din cuprinsul anexei la Decretul de expropriere nr.107/1988, în sensul că imobilul din București, ..4, sector 5 ar fi aparținut lui „D. V.” și D. S. este o simplă eroare materială, din înscrisurile depuse la dosar rezultând că foștii proprietari ai imobilului au fost D. V. (soțul lui D. S.) și D. S..
În ceea ce privește construcția care a existat pe teren (fiind demolată ulterior exproprierii), tribunalul a constatat că reclamanta și intervenienții nu sunt îndreptățiți să primească măsuri reparatorii și pentru acest imobil, având în vedere că D. V. și D. S. nu au formulat notificare, în termenul prevăzut de art.22 alin 1 din Legea nr.10/2001, prin care să solicite acordarea de măsuri reparatorii pentru construcția respectivă.
Prin notificarea nr.12/2001, D. V. și D. S. au solicitat doar restituirea terenului în suprafață de 112,50 mp situat în București, ..4, sector 5, nu și a construcției care a existat pe acest teren.
Potrivit art.22 alin 5 din Legea nr.10/2001, nerespectarea termenului prevăzut de lege pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
Pentru considerentele expuse mai sus, în baza disp.art.26 alin 1 și 3 din Legea nr.10/2001, tribunalul a admis în parte cererea formulată de reclamantă, astfel cum a fost precizată și cererea de intervenție în interes propriu și a obligat pârâții la emiterea unei dispoziții motivate conținând propunerea de acordare de măsuri compensatorii sub formă de puncte, către reclamantă și intervenienții în interes propriu, pentru terenul situat în București, ..4, sector 6, în suprafață de 112,50 mp.
Tribunalul a respins cererea privind acordarea de măsuri compensatorii pentru construcția edificată pe terenul mai sus menționat, ca neîntemeiată.
În baza art.274 alin 1 C.pr.civ, tribunalul a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs M. București prin Primarul General.
În esență și-a motivat recursul în sensul că, deși s-a reținut de instanță că s-a dovedit calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, actele depuse nu constituie o dovadă în acest sens, dezvoltând în următorul paragraf această critică mai amănunțit (filele 3 - 4 dosar).
Recursul este nefondat.
Susținerea recurentului referitoare la calitatea de persoane îndreptățite a intimaților este infirmată de actul de vânzare - cumpărare autentic nr. 1581/26.04.1968 (de altfel în motivele de recurs nici nu se face referire la acesta și care ar fi eficiența juridică a acestui act).
Or, în condițiile când recursul se referă la generalități (nefăcându-se concret referire la proba ce este criticată) nu se poate constatat că aceste motive de recurs sunt întemeiate.
În lipsa unor elemente concrete care să justifice criticile din recurs se reține că acesta este neîntemeiat.
În consecință, conform art. 312 alin. 1 C.pr.civ. recursul va fi respins ca nefondat.
Conform art. 274 C.pr.civ. va fi obligat recurentul la plata către intimata - reclamantă la suma de 992 lei, cheltuieli de judecată.
Văzând și art. 316 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurentul-pârât, M. BUCUREȘTI PRIN PRIMARUL GENERAL, împotriva sentinței civile nr. 2028/06.12.2013, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V a civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, D. E., intimații-intervenienți, D. S., D. V., P. O. și intimata-pârâtă, P. M. BUCUREȘTI, ca nefondat.
Obligă recurentul la plata către intimata-reclamantă a sumei de 992 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23.06.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
C. M. T. D. A. F. P.
GREFIER
Rădița I.
Red.TCM
Tehnored.GIA
2 ex./7.07.2014
TB - S. a V-a civ. - S. C.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 561/2014. Curtea de Apel... | Pretenţii. Decizia nr. 295/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
