Validare poprire. Decizia nr. 1765/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1765/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-11-2014 în dosarul nr. 8959/94/2012
Dosar nr._
(1828/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III-A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1765
Ședința publică de la 20.11.2014.
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - IONELIA DRĂGAN
JUDECĂTOR - M. I.
JUDECĂTOR - M.-A. N.-G.
GREFIER - M. C.
* * * * * * * * * * *
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului formulat de recurentul terț poprit ORAȘUL VOLUNTARI, INSTITUȚIA PRIMARULUI VOLUNTARI, PRIN PRIMAR, împotriva deciziei civile nr. 13 A din 14.01.2014, pronunțată de Tribunalul Ilfov – Secția Civilă, în contradictoriu cu intimatul creditor O. L. M., cu intimatul debitor M. D. și cu intimații intervenienți P. ORAȘULUI VOLUNTARI, Ș. I. A., T. M. D., M. G. C. și G. M..
P. are ca obiect – validare poprire.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc la termenul de judecată din data de 13.11.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea cauzei la data de 20.11.2014, când a decis următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei B. la 26.07.2012 sub nr._ , creditorul O. L. M. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu debitoarea M. D. și terțul poprit Orașul Voluntari, prin Primar, să se dispună validarea popririi dispusă în dosarul de executare nr. 157/2011 în vederea recuperării unei creanțe de 150.000 euro și 14.845 lei, reprezentând debit plus cheltuieli de executare.
În motivarea cererii s-a arătat că, urmare a admiterii cererii de încuviințare a executării silite a debitoarei M. D., în baza dosarului de executare 157/2011 al B. P. C. G., s-au comunicat atât debitoarei cât și terțului poprit, câte o dispoziție de înființare a popririi, cu indicarea contului în care urmau a fi consemnate sumele datorate și solicitarea de a comunica P. Voluntari, cuantumul sumelor indisponibilizate în termen legal de 15 zile. P. Voluntari prin adresa nr._/03.10.2011 a procedat la înființarea popririi datorate de M. D., după această dată neavând nici un răspuns. S-a revenit cu notificarea nr.5981/29.03.2012 a B. P. C. G. cu solicitarea ca P. să comunice data la care se va face plata. Nu s-a răspuns în nici un fel notificării și nici solicitării efectuate personal în luna iunie 2012.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 460. C.proc.civ.
În susținerea cererii, au fost depuse înscrisuri.
Debitoarea nu a formulat întâmpinare.
Terțul poprit P. Voluntari a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei Voluntari și a arătat că nu mai are calitatea de terț poprit în dosarul de executare nr. 157/2011 față de contractul de cesiune de creanță nr. 24/23.09.2011 încheiat între M. D., Ș. I., în calitate de cedenți și T. M. D., în calitate de cesionar.
La data de 18.09.2012 creditorul și-a precizat cererea în sensul că înțelege să cheme în judecată Orașul Voluntari, prin Primar.
La termenul de judecată din 03.10.2012 s-au depus cereri de intervenție de către Ș. I. A. și T. M. D..
La același termen de judecată instanța, față de cererea precizatoare depusă de creditor, a constatat ca rămasă fără obiect excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei Voluntari.
La termenul de judecată din 31.10.2012 s-a depus cerere de intervenție de către M. G. C..
Prin încheierea de la termenul din data de 23.01.2013 instanța a admis în principiu cererea de intervenție accesorie în interesul terțului poprit formulată de T. M. D. și a respins ca inadmisibile cererile de intervenție formulate de Ș. I. A., M. G. C., G. M..
În temeiul art.167 al.1 c.p.c. instanța a încuviințat părților, proba cu înscrisuri.
S-a solicitat și atașat din oficiu dosarul de executare nr. 157/2011 al B. P. C. G. .
Prin sentința civilă nr.444/31.01.2013, pronunțata de Judecătoria B., în dosarul nr._ a fost admisă acțiunea formulată de creditorul O. L. M., a validat poprirea înființată prin adresa nr. 157/27.09.2011 emisă de B. P. C.-G. în dosarul de executare nr. 157/2011 și a obligat terțul poprit să consemneze la dispoziția executorului judecătoresc sumele de bani datorate debitorului în limita creanței menționate în adresa de înființare a popririi, s-a respins ca neîntemeiată cererea de intervenție în interesul terțului poprit formulată de intervenientul T. M. D., a dispus obligarea terțului poprit și intervenientul la plata către creditor a sumei de 2686,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, în fapt, la data de 27.09.2011, B. P. C. G. a emis adresa de înființare a popririi în dosarul de executare nr. 157/2011, punându-se în vedere terțul poprit Orașul Voluntari interdicția de a-i plăti debitoarei M. D. sumele de bani pe care le datorează sau le va datora, acesta urmând să consemneze aceste sume până la concurența sumei de 150.000 euro debit și 14.845 lei cheltuieli de executare (adresă f.67).
Adresa de înființare a popririi a fost comunicată terțului poprit la data de 27.09.2011 (dovada de primire la f.64 în dosar), acesta refuzând punerea în executare.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1963/22.09.2011 la BNP A. B. (f. 79-86) debitoarea M. D. și Ș. I. – A. ambele în calitate de vânzătoare au vândut terțului poprit Orașul Voluntari imobilul situat în Voluntari, ..18, județul Ilfov pentru suma de 600.000 euro. Prețul se cuvine vânzătoarelor proporțional cu cotele indivize din dreptul de proprietate asupra imobilului, respectiv 375.000 euro se cuvine debitoarei M. D., iar 225.000 euro se cuvine doamnei Ș. I. A. (conform art.3 din contract).
Modalitatea de achitare a prețului a fost stabilită astfel: 150.000 euro la data încheierii contractului, iar diferența de 450.000 euro prin transfer bancar în contul doamnei Ș. I. A. până la data de 31.12.2012.
La data de 23.09.2011 între debitoarea M. D., fiica acesteia Ș. I. A. în calitate de cedente și intervenientul T. M. D. în calitate de cesionar s-a încheiat un contract de cesiune de creanță pentru suma de 225.000 euro în echivalent lei la data plății reprezentând parte din creanța pe care acestea o au asupra terțului poprit Orașul Voluntari.
Cesionarul T. M. D. l-a notificat pe terțul poprit cu privire la încheierea contractului de cesiune la data de 17.08.2012, notificare înregistrată sub nr.17.08.2012 la Direcția Economică – Oraș Voluntari (f.104) și la data de 26.09.2012, notificare ce poartă numărul de înregistrare la terțul poprit_/26.09.2012 (f.106).
Cât privește adresa de notificare datată de cesionarul T. M. D. (intervenientul în cauză) cu 23.09.2011 (f.105) instanța a constatat că pentru aceasta nu s-a făcut dovada comunicării către terțul poprit, reținând în acest sens că nu s-a depus confirmarea de primire emisă de poștă/curier și nici nu poartă număr de înregistrare la terțul poprit.
Prin urmare, instanța a constatat că cel mai devreme terțul poprit a fost notificat cu privire la încheierea contractului de cesiune la data de 17.08.2012, dată ce este ulterioară înființării popririi (27.09.2011).
Întrucât contractul de cesiune de creanță a fost încheiat anterior intrării în vigoare a noului Cod civil, acesta este supus dispozițiilor reglementării anterioare, respectiv Codul Civil de la 1864. Pentru validitatea cesiunii nu este necesar consimțământul debitorului cedat (terțul poprit în speță) dar, pentru ca cesiunea să fie opozabilă terților, deci inclusiv debitorului cedat trebuie îndeplinite anumite formalități. Conform art.1393 din Codul civil de la 1864 acestea sunt: notificarea făcută de cedent sau cesionar debitorului cedat sau acceptarea din partea debitorului cedat făcută în formă autentică.
În cauză, opozabilitatea cesiunii față de terțul poprit s-a realizat după ce poprirea a fost în mod legal și temeinic înființată, astfel că terțul poprit avea obligația de a consemna sumele datorate conform mențiunilor din adresa emisă de executor și de a nu le elibera către debitoarea M. D..
Totodată, instanța a reținut că adresa de înființare a popririi a fost emisă exclusiv pentru sumele pe care le datora debitoarea M. D., nefiind încălcate drepturile încălcate drepturile de creanță cuvenite fiicei acesteia, Ș. I. A., contrar susținerilor debitoarei.
În drept, art.460 alin.1 C.proc.civ. prevede ca, “daca terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc sa consemneze suma urmăribila a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia sa consemneze sau sa plătească suma urmăribila, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi”, iar potrivit alineatului 2, instanța va cita creditorul urmăritor, debitorul și terțul poprit și daca din probele administrate rezulta ca terțul poprit datorează sume de bani debitorului, va da o hotărâre de validare a popririi prin care va obliga terțul poprit sa plătească creditorului, în limita creanței, suma datorata debitorului, iar în caz contrar va hotărî desființarea popririi.
Astfel cum s-a arătat mai sus instanța a constatat că la data înființării popririi terțul poprit datora sume de bani debitoarei M. D..
Față de aceste considerente, văzând și dispozițiile art.460 C.proc.civ., instanța a admis cererea și să valideze poprirea înființată prin adresa nr. 157/27.09.2011 emisă de B. P. C.-G. în dosarul de executare nr. 157/2011 și să îl oblige pe terțul poprit să consemneze la dispoziția executorului judecătoresc sumele de bani datorate debitorului în limita creanței menționate în adresa de înființare a popririi
Față de soluția dată acțiunii creditorului, instanța a respins ca neîntemeiată cererea de intervenție în interesul terțului poprit formulată de intervenientul T. M. D..
În temeiul art.274 alin.1 C., constatând culpa procesuală a terțului poprit și a intervenientului în interesul terțului poprit T. M. D., instanța i-a obligat pe aceștia la plata către creditor a sumei de 2686,3 lei cu titlul de cheltuieli de judecată reprezentând contravaloare taxă de timbru (10 lei), timbru judiciar (0,3 lei) și onorariu avocat (2.676 lei – conform chitanțelor și facturilor de la f. 207-2012 în dosar).
Împotriva acestei sentințe a formulat apel terț poprit Orașul Voluntari, prin Primar, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul respingerii cererii de validare a popririi și anularea popririi înființata de către B. P. C. G. în dosarul de executare nr.157/2011.
La data de 22.09.2011, Orașul Voluntari a încheiat cu M. D. și S. I. contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1963/22.09.2011, ce are ca obiect imobilul situat în ..18, Voluntari județ Ilfov, având număr cadastral 3777. Conform acestui contract obligația de plata a prețului era scadenta la data de 31.12.2012.
În data de 28.09.2011, a fost trimisa de către B. P. C. G., la cererea creditorului O. L., înființarea popririi asupra sumelor de bani pe care le datora debitoarei M. D., pana la concurenta sumei de 150.000 E și 14.845 lei, reprezentând debit și cheltuieli de executare. Urmare acestei adrese, instituția noastră a procedat la indisponibilizarea sumelor de bani pe care le datoram dnei M. D., în limita impusa de adresa de înființare a propriii.
Prin adresa 1887/03. 10.2011, subscrisa a răspuns executorului judecătoresc ca a procedat la înființarea popririi și ca în măsura în care vor fi făcute plați către debitoare, acestea vor fi virate în conturile indicate de către executorul judecătoresc.
La data de 30.07.2012 a fost înregistrata la P. Voluntari Registratura Generala sub nr._, citația, împreuna cu copia acțiunii privind dosarul_, aflat pe rolul judecătoriei B. având ca obiect validare poprire, cerere formulata de către creditorul O. L., instituția noastră având calitatea de terț poprit.
A menționat ca la data formulării cererii de validare a popririi, sumele pe care Orașul Voluntari le datora către M. D., în temeiul Contractului de vânzare cumpărare nr. 1963/22.09.2011, nu erau scadente, termenul de plata conform contractului fiind 31.12.2012.
La data de 23.09.2012, vânzătoarele M. D. și Ș. I. au încheiat cu dl. T. M. D. un contract de cesiune, prin care acestea în calitate de cedente au cesionat creanța de 225.000 E, creanța pe care acestea o aveau de încasat de la Orașul Voluntari, în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1963/22.09.2011.
La data de 16.08.2012 a fost înregistrata la P. Voluntari - Registratura Generala sub nr._, notificarea din partea dlui T. M. D.. prin care acesta ne solicita în temeiul unui contract de cesiune plata sumei de 225.000 E, conform contractului de cesiune pe care l-a anexat acestei notificări.
Instanța în mod greșit a apreciat ca terțul poprit a refuzat punerea în executare a adresei de înființare a popririi emisa de B. P. C. G.,: Întrucât din actele depuse la dosarul cauzei, se poate observa ca subscrisa a formulat răspuns către executorul judecătoresc în data de 03.10.2012 prin adresa 1887.
Instanța a interpretat dispozițiile art. 460 din Codul de procedura civila, în mod cu totul arbitral.
Susținerile conform cărora contractul de cesiune de creanța fiind ulterior adresei de înființare a popririi, terțul poprit ar fi avut obligația de a consemna sumele de bani, nu poate ti admisa atâta vreme cat obligația de plata pe care Orașul Voluntari (terțul poprit) o avea fata de debitoarea M. D. nu era scadenta decât la data de 31.12.2012, cu mult după notificarea cesiunii de creanța.
Instanța trebuia sa tina cont de faptul ca la data cererii de validare a popririi, subscrisa nu mai avea calitatea de terț poprit, soluția legala în aceasta acțiune fiind aceea de respingere a cererii și de desființare a adresei de înființare a popririi. Datorita acestei soluții, Orașul Voluntari este în prezent debitor pentru aceeași creanța către doi creditori, fiind înregistrat dosarul de executare nr. 2/2013 de către B. N. V.-C. și D. V.-G., cu sediul în ., ., el. 5, ., București în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de vânzare cumpărare autentificat sub I1r. 1963/22.()9.201J și contractul de cesiune de creanța nr. 24/23.09.2011
Specificul popririi este determinat de caracterul triunghiular al acestei operațiuni juridice procesuale care, În principiu presupune participarea indispensabilă a trei părți: creditorul popritor, debitorul poprit și terțul poprit. intre aceste trei subiecte de drept stabilindu-se tot atâtea raporturi juridice.
Una dintre condițiile esențiale ale validării popririi este ca debitorul să aibă raporturi juridice cu terțul poprit, raporturi de natură a genera obligații de plată în sarcina terțului. Aceste raporturi trebuie să fie actuale deoarece măsura popririi vizează veniturile prezente și viitoare, în momentul de fata. Raportat la notificarea contractului de cesiune de creanța, Orașul Voluntari nu mai are calitatea de terț poprit.
Astfel, pentru a dispune validarea popririi, instanța a verificat exclusiv existenta titlului executoriu și existenta raportului juridic valabil intre debitor și terțul poprit în temeiul căruia terțul poprit datorează sume de bani debitorului.
În cazul de fata nu mai există un raport juridic care să justifice obligarea subscrisei la plata sumelor menționate în adresa de înființare a popririi.
Împotriva aceleiași sentințe, la data de 31.05.2013, a formulat apel intervenientul T. M. D., solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii cererii de intervenție accesorie în prezenta cauza iar pe fondul cauzei respingerea cererii formulate de către O. L. M..
În motivarea cererii, apelantul a arătat ca în mod greșit instanța de fond a reținut ca Orașul Voluntari are calitatea de debitoare fata de M. D., având în vedere faptul ca aceasta împreuna cu Ș. luliana A., i-au cesionat parte din creanța, respectiv suma de 225.000 euro, suma care ar fi trebuit s-o încaseze din ultima transa de plata.
Instanța de fond a considerat nerelevanta intervenția sa, respingându-i cererea de intervenție formulata și mai mult decât atât obligându-l și la plata cheltuielilor de judecata.
Soluția pronunțata este nelegala și netemeinica, intervenția sa în interesul părții (Orașul Voluntari) fiind justificata de faptul ca Orașul Voluntari nu poate fi considerat terț poprit prin prisma debitului pe care il are fata de M. D., deoarece acest debit nu exista, Orașul Voluntari este debitor fata de mine, așa cum rezulta din actele depuse la dosarul cauzei.
Prin cererea formulata, O. L. M., a solicitat validarea popririi asupra terțului Orașul Voluntari, cerere formulata plecându-se de la premisa ca debitoarea reclamantului ar avea o creanța asupra terțului Orașul Voluntari.
Creanța respectiva, în cuantum de 600.000 Euro, rezulta din înstrăinarea unui imobil, de către M. D. și S. luliana A., către Orașul Voluntari, creanța care a fost parțial cesionata către T. M. D. la data de 23.09.2011, urmând ca aceasta suma sa fie încasată de cesionar (T. M. D.), pana la data de 31.12.2012, din ultima transa de plata.
La data semnării contractului de vânzare cumpărare, dintre M. D. și Ș. I. A. în calitate de vânzători și Orașul Voluntari în calitate de cumpărători, acești a din urma au achitat către M. D. suma de 150.000 Euro (a fost anexat ordinul de plata), iar suma de 225.000 Euro a fost achitata către vânzătoare în cursul anului 2012, conform extraselor de cont depuse la dosar.
Plățile au fost făcute în lei la cursul BNR din data plaților, iar din conversiile valutare a rezultat ca pana la aceasta data a fost achitata suma de 375.000 Euro. Restul sumei care ar mai fi de achitat fiind de 225.000 Euro, suma care conform contractului de cesiune de creanța din data de 23.09.2011, se cuvine cesionarului T. M. D..
Este adevărat faptul ca la data semnării contractului de vânzare cumpărare, M. D. avea de încasat sume de bani de la Orașul Voluntari, sume de bani care se aflau în stare de indiviziune cu S. luliana A. (care nu are calitatea de debitoare a reclamantului O. L. M.), și care au fost încasate parțial de către M. D. la data semnării contractului de vânzare cumpărare asupra imobilului vândut, data la care Orașul Voluntari nu avea calitatea de terț poprit, iar restul sumelor care mai rămăseseră de achitat se cuveneau în totalitate numitei S. luliana A. și cesionarului T. M. D., ultima transa de plata în cuantum de 225.000 Euro revenind în exclusivitate cesionarului T. M. D..
La aceasta data, Orașul Voluntari, mai are de achitat doar o suma parțiala din contravaloarea imobilului, respectiv suma de 225.000 Euro, suma care se cuvine intervenientului T. M. D., care are calitatea de creditor asupra Orașului Voluntari, în baza contractului de cesiune de creanța din data de 23.09.2011.
A reiterat faptul ca Orașul Voluntari nu este debitor fata de debitoarea lui O. L. M., M. D. ci fata de T. M. D..
F. de cele menționate, al plaților făcute, al existentei contractului de cesiune de creanța încheiat, al notificării debitorului cedat (Orașul Voluntari), rezulta fără dubii ca Orașul Voluntari și-a pierdut calitatea de debitoare fata de numita M. D. și Ș. luliana A., dobândind calitatea de debitoare a cesionarului T. M. D..
În consecința, Orașul Voluntari, nu datorează nici un fel de suma de bani către M. D., ci lui T. M. D., în baza contractului de cesiune de creanța menționat
Împotriva aceleiași sentințe, la data de 31.05.2013, a formulat apel debitoarea M. D., solicitând admiterea apelului, casarea sentinței apelate, iar pe fondul cauzei respingerea cererii formulata de către O. L. M..
În motivarea cererii, apelanta a solicitat ca sentința apelata este nelegala și netemeinica, deoarece instanța de fond a reținut în mod greșit ca Orașul Voluntari este debitor fata de aceasta și nu fata de T. M. D., având în vedere faptul ca, împreuna cu fiica sa S. I. A., au cesionat o parte din creanța care o aveau de încasat de la Orașul Voluntari, respectiv suma de 225.000 euro.
s-a susținut că Orașul Voluntari mai are de achitat doar o suma parțiala din contravaloarea imobilului, respectiv suma de 225.000 Euro, suma care se cuvine în totalitate lui T. M. D., care are calitatea de creditor asupra Orașului Voluntari, în baza contractului de cesiune de creanța din data de 23.09.2011.
A mai arătat faptul ca Orașul Voluntari nu este debitor fata de subsemnata, eu fiind debitoarea doar a lui O. L. M., ci fata de T. M. D..
F. de cele menționate, de plațile făcute, de existența contractului de cesiune de creanța încheiat și a notificării debitorului cedat (Orașul Voluntari), rezulta fără dubii ca Orașul Voluntari și-a pierdut calitatea de debitoare fata de mine și Ș. I. A., având doar calitatea de debitoare a cesionarului T. M. D..
În consecința, Orașul Voluntari, nu-i datorează nici un fel de suma de bani, aceasta datorând sume de bani doar lui T. M. D., în baza contractului de cesiune de creanța menționat.
Prin decizia civilă nr.13A/14.01.2014 Tribunalul Ilfov - Secția Civilă a respins, ca nefondate, apelurile formulate de apelanta debitoare M. D., apelantul - terț poprit Orașul Voluntari, prin Primar, și apelantul intervenient T. M. D. și, pe cale de consecință, a luat act ca intimatul-reclamant și-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecata pe cale separată.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut cu privire la apelul declarat de terțul poprit Orașul Voluntari că susținerile părții sunt neîntemeiate, întrucât obligația de plata a restului de preț se putea executa cel târziu până la data de 31.12.2012, data ce se împlinise anterior pronunțării hotărârii de prima instanța.
Potrivit dispozițiilor art.452 Cod procedură civilă poprirea se poate înființa asupra sumelor de bani pe care o terța persoana le-ar datora debitorului în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente, cum este situația de fapt în cauza. Conform art.460 Cod procedură civilă, instanța intervine numai daca terțul poprit nu-și îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi. Totodată, art.456 alin.1 Cod procedură civilă prevede ca terțul este obligat sa consemneze suma în termen de 15 zile de la scadenta sumelor de bani datorate în viitor. Se observa ca răspunsul apelantei din adresa nr.1887/03.10.2012 cuprinde refuzul acesteia de punere în executare a popririi pentru sumele ce făceau obiectul executării silite, sume ce urmau să fie consemnate în contul executorului la momentul ajungerii obligației de plata la termen. Neprocedând la modul acesta, au devenit incidente dispozițiile at.460 Cod procedură civilă astfel ca susținerile apelantei sunt neîntemeiate, iar apelul acesteia a fost respins ca nefondat.
Relativ la apelul declarat de intervenientul accesoriu T. M. în favoarea terțului poprit, tribunalul a constatat ca susținerile părții sunt neîntemeiate, întrucât prima instanța a reținut în mod corect ca notificarea contractului de cesiune terțului poprit s-a făcut după data înființării popririi.
Este nefondat și apelul declarat de apelanta-debitoare M. D., deoarece contractul de cesiune de creanța încheiat în 23.09.2011 nu a fost notificat debitorului Orașul Voluntari cu respectarea prevederilor art.1383 V.C.civ, anterior înființării popririi, astfel ca situația de fapt a fost în mod corect reținuta de prima instanță, raportat la probatoriul administrat.
Împotriva acestei decizii, la data de 18.07.2014, a declarat recurs terțul poprit Orașul Voluntari - Instituția Primarului Voluntari prin primar, recurs care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie la data de 19.08.2014, recurentul solicitând admiterea recursului, schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul respingerii cererii de validare a popririi și anularea popririi înființata de către B. P. C. G. în dosarul de executare nr.157/2011.
În motivarea recursului său, recurentul terț poprit a arătat că la data de 22.09.2011, Orașul Voluntari a încheiat cu M. D. și Ș. I. contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1963/22.09.2011, ce are ca obiect imobilul situat în ..18, Voluntari județ Ilfov, având număr cadastral 3777. Conform acestui contract obligația de plata a prețului era scadenta la data de 31.12.2012.
În data de 28.09.2011, a fost trimisa de către P. C. G., la cererea creditorului O. L., înființarea popririi asupra sumelor de bani pe care le datorează debitoarei M. D., până la concurenta sumei de 150.000 E și 14.845 lei, reprezentând debit și cheltuieli de executare. Urmare acestei adrese, recurentul a procedat la indisponibilizarea sumelor de bani pe care le datorează dnei M. D., în limita impusă de adresa de înființare a popririi.
Prin adresa 1887/03.10.2011, recurentul a răspuns executorului judecătoresc ca a procedat la înființarea popririi și ca în măsura în care vor fi făcute plăți către debitoare, acestea vor fi virate în conturile indicate de către executorul judecătoresc.
La data de 30.07.2012 a fost înregistrata la P. Voluntari Registratura Generala sub nr._, citația, împreuna cu copia acțiunii privind dosarul nr._, aflat pe rolul Judecătoriei B. având ca obiect validare poprire, cerere formulata de către creditorul O. L., recurentul având calitatea de terț poprit.
Menționează ca la data formulării cererii de validarea popririi, sumele pe care Orașul Voluntari le datora către M. D., în temeiul Contractului de vânzare cumpărare nr.1963/22.09.2011, nu erau scadente, termenul de plata conform contractului fiind 31.12.2012.
La data de 23.09.2012, vânzătoarele M. D. și Ș. I. au încheiat cu dl. T. M. D. un contract de cesiune, prin care acestea în calitate de cedente au cesionat creanța de 225.000 E, creanța pe care acestea o aveau de încasat de la Orașul Voluntari, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1963/22.09.2011.
La data de 16.08.2012 a fost înregistrata la P. Voluntari - Registratura Generala sub nr._, notificarea din partea dlui T. M. D., prin care acesta ne solicita în temeiul unui contract de cesiune plata sumei de 225.000 E, conform contractului de cesiune pe care l-a anexat acestei notificări.
Instanța în mod greșit a apreciat ca terțul poprit a refuzat punerea în executare a adresei de înființare a popririi emisă de B. P. C. G., întrucât din actele depuse la dosarul cauzei, se poate observa ca recurentul a formulat răspuns către executorul judecătoresc în data de 03.10.2012 prin adresa 1887.
Instanța a interpretat dispozițiile art.460 din Codul de procedura civila, în mod greșit.
Susținerile conform cărora contractul de cesiune de creanța fiind ulterior adresei de înființare a popririi, terțul poprit ar fi avut obligația de a consemna sumele de bani, nu pot fi admise atâta vreme cat obligația de plata pe care Orașul Voluntari (terțul poprit) o avea fata de debitoarea M. D. nu era scadenta decât la data de 31.12.2012, cu mult după notificarea cesiunii de creanța 16.08.2012.
Potrivit dispozițiilor art. 456 alin.1 Cod procedură civilă în cazul sumelor de bani datorate în viitor, obligația de a consemna suma de bani subzistă de la scadenta acestor sume, respectiv 31.12.2012. conform contractului de vânzare-cumpărare.
Instanța trebuia sa țină cont de faptul că la data cererii de validare a popririi, subscrisa nu mai avea calitatea de terț poprit, soluția legala în aceasta acțiune fiind aceea de respingere a cererii și de desființare a adresei de înființare a popririi.
Datorita acestei soluții, Orașul Voluntari a devenit debitor pentru aceeași creanța către doi creditori: - față de O. L., în dosarul de executare nr. 29/2014 de către B. AD REM, cu sediul în Com. Cornetu, ., ., parter, județ Ilfov, în baza titlului executoriu reprezentat de Sentința Civila nr. 444/31.01.2013 pronunțata de către Judecătoria B.; - față de T. M. D. în dosarul de executare nr. 2/2013 de către B. N. V.-C. și D. V.-G., cu sediul în ., ., ., sector 3, București în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1963/22.09.2011 și contractul de cesiune de creanța nr.24/23.09.2011.
Menționează ca în momentul de față cesionarul T. M. D. în baza Dosarului de executare nr.2/2013 deschis la B. N. V.-C. și D. V.-G. a executat silit suma ce făcea obiectul cesiunii de creanța, iar Orașul Voluntari nu mai datorează sume de bani în temeiul contractului de vânzare cumpărare către M. D., debitoarea creditorului urmăritor O. L..
Specificul popririi este determinat de caracterul triunghiular al acestei operațiuni juridice procesuale care, în principiu presupune participarea indispensabilă a trei părți: creditorul popritor, debitorul poprit și terțul poprit, între aceste trei subiecte de drept stabilindu-se tot atâtea raporturi juridice.
Una dintre condițiile esențiale ale validării popririi este ca debitorul să aibă raporturi juridice cu terțul poprit, raporturi de natură a genera obligații de plată în sarcina terțului. Aceste raporturi trebuie să fie actuale - deoarece măsura popririi vizează veniturile prezente și viitoare, în momentul de fata, raportat la notificarea contractului de cesiune de creanța, Orașul Voluntari nu mai are calitatea de terț poprit.. .
Astfel, pentru a dispune validarea popririi, instanța urmează a verifica exclusiv existenta titlului executoriu și existența raportului juridic valabil între debitor și terțul poprit în temeiul căruia terțul poprit datorează sume de bani debitorului.
În cazul de față nu mai exista un raport juridic care să justifice obligarea recurentului la plata sumelor menționate în adresa de înființare a popririi.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.304 lin 8 și 9 și următoarele din Codul de procedura civila.
Nu s-a formulat întâmpinare.
In ședința publică din 13.11.2014 s-au depus la dosar relații privind modul de soluționare a cauzei ce a făcut obiectul dosarului nr._ la Tribunalul Ilfov.
Nu s-au administrat alte înscrisuri noi, conform art. 305 C.proc.civ.
Examinând decizia recurată și actele dosarului în raport de criticile de recurs formulate în cauză, Curtea constată că recursul este nefondat.
In prealabil, Curtea constată că, deși în cuprinsul motivării cererii de recurs sunt indicate și prevederile art. 304 pct. 8 C.proc.civ., niciuna dintre criticile formulate nu poate fi circumscrisă acestui motiv de nelegalitate, iar decizia recurată nu s-a bazat pe o anumită interpretare a unui act juridic dedus judecății și care, greșită fiind, să determine schimbarea naturii ori a sensului lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, astfel încât, instanța de recurs nu poate exercita controlul de legalitate din perspectiva acestui motiv de modificare a hotărârii recurate.
In această situație, Curtea va proceda la examinarea criticilor de nelegalitate exclusiv din perspectiva motivului de modificare prevăzut de art. 304 pct.9 C.proc.civ. – motiv invocat expres în cuprinsul cererii de față.
Prin prezentul recurs Orașul Voluntari, prin Primar, susține că instanța de apel ar fi interpretat în mod eronat prevederile art. 460 C.proc.civ., invocând, pe de o parte, că, în raport și de prevederile art. 456 alin.1 C.proc.civ., obligația de consemnare a sumei de bani datorată care i-ar fi revenit recurentului, în calitate de terț poprit, nu subzistă decât ulterior scadenței stipulată în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1963/22.09.2011 (respectiv, 31.12.2012), iar, pe de altă parte, că la data validării popririi nu ar mai fi avut calitatea de terț poprit, întrucât a fost deja executat silit pentru suma ce făcea obiectul cesiunii de creanță, în baza titlului executoriu reprezentant de contractul sus-menționat, în dosarul de executare nr. 2/2013 al B. N. V.-C. și D. V.-G..
Având în vedere textele legale invocate, Curtea constată, față de specificul executării silite prin poprire, că în procedura validării se verifică existența raportului juridic dintre debitor și terțul poprit, precum și îndeplinirea obligației de către terț în termenul prevăzut de art.456 C.pr.civ..
Potrivit art. 460 alin. 1 și 2 din Codul de procedură civilă: „dacă terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi. Instanța va cita creditorul urmăritor, debitorul și terțul poprit și, dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit datorează sume de bani debitorului, va da o hotărâre de validare a popririi prin care va obliga terțul poprit să plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului, iar în caz contrar, va hotărî desființarea popririi.”
Prin raportare la art. 460 alin. 4 Codul de procedură civilă, efectele care se produc prin validarea popririi, constau în obținerea unui titlu executoriu împotriva terțului poprit, în temeiul căruia terțul, care a adoptat o atitudine culpabilă în executarea obligațiilor prevăzute de lege în sarcina sa, ulterior primirii adresei de înființare a popririi, datorează, de aceasta dată în nume propriu, creditorului suma poprita, în limitele impuse de art. 460 alin. 2 si 4 Codul de procedură civilă.
Acțiunea prin care se urmărește validarea popririi are drept cauză declanșarea răspunderii patrimoniale a terțului poprit și recunoașterea unui drept de creanță în favoarea creditorului, având ca obligație corelativă obligația terțului poprit de a achita, direct creditorului, sumele de bani datorate debitorului și pe care, culpabil, nu le-a indisponibilizat sau le-a liberat debitorului poprit.
Poprirea are așadar un caracter mixt, de procedură de urmărire silită și de act de conservare, întemeiat pe principiul înscris în art. 1718 din Codul civil de la 1864, conform căruia debitorul este ținut să răspundă pentru datoria ce o are cu bunurile sale prezente și viitoare.
Curtea constată din aceasta perspectivă că tribunalul a reținut pe baza actelor aflate la dosarul cauzei că contractul de cesiune de creanța încheiat în 23.09.2011 nu a fost notificat debitorului Orașul Voluntari, terțul poprit în speță cu respectarea prevederilor art.1383 din Codul civil de la 1864, anterior înființării popririi, astfel încât la momentul respectiv – cel al înființării popririi – terțul poprit datora sume de bani debitoarei M. D.. In plus, deși obligația de plata a restului de preț se putea executa cel târziu până la data de 31.12.2012, conform contractul invocat, această dată data se împlinise anterior pronunțării hotărârii de prima instanță.
In raport de această situație de fapt care nu mai poate fi pusă în discuție în calea extraordinară a recursului, instanța de control judiciar neputând analiza decât aspectele de nelegalitate ale hotărârii recurate prin prisma motivelor limitativ prevăzute de art. 304 C.proc.civ., Curtea constată că în mod corect s-a considerat în apel, potrivit dispozițiilor art.452 C.proc.civ., că poprirea se poate înființa asupra sumelor de bani datorate în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente, fiind întrunite și cerințele art.456 alin.1 rap. la art. 460 C.proc.civ., în condițiile în care s-a reținut din probele administrate existența unui refuz neechivoc al terțului poprit de punere în executare a popririi pentru sumele ce făceau obiectul executării silite, sume ce urmau să fie consemnate în contul executorului la momentul ajungerii obligației de plata la termen.
Curtea constată, totodată, că potrivit art. 399 alin. 1 și 2 din Codul de procedură civilă: „împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. Nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.”
În raport de cele anterior expuse, nu ar putea fi supuse analizei în acest cadru procesual apărările referitoare la însuși dreptul creditorului de a declanșa executarea silită, cât timp nici debitorul și nici terțul poprit nu au făcut dovada că actele de executare ar fi fost anulate pe calea contestației la executare.
In acest context, având în vedere celelalte susțineri ale recurentului, referitoare la împrejurarea că nu ar mai avea calitatea de terț poprit, întrucât a fost deja executat silit pentru suma ce făcea obiectul cesiunii de creanță, în baza titlului executoriu reprezentant de contractul de vânzare-cumpărare, în dosarul de executare nr. 2/2013 al B. N. V.-C. și D. V.-G., Curtea reține că prin decizia civilă nr.1618/17.06.2014 a Tribunalului Ilfov - Secția civilă, pronunțată în dos. nr._, irevocabilă,în urma admiterii recursului declarat împotriva sentinței pronunțată de instanța de executare, s-a admis în parte contestația la executare promovată de Orașul Voluntari, prin primar, și s-au anulat actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. 2/2013 pe raza Judecătoriei B. pentru ceea ce depășește suma de 75.000 euro.
S-a apreciat astfel, cu putere de lucru judecat, că la momentul emiterii somației în dosarul de executare nr. 2/2013 al B. N. V. C. și D. V. G. creanța datorată de recurentul în baza titlului executoriu (respectiv, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1963/22.09.2011 la BNP A. B. ) era de doar 75.000 euro, fată de faptul că recurenta fusese deja obligată să plătească diferența de 150.000 euro (datorați uneia dintre cedente în baza aceluiași titlu executoriu – contractul de vânzare cumpărare) în dosarul de executare nr. 157/2011, prin sentința civilă nr. 444/31.01.2013 pronunțată de Judecătoria B. în cauza ce a făcut obiectul prezentul dosar.
Curtea constată așadar că susținerile recurentului privitoare la executarea sa silită pentru același debit nu pot fi primite, în condițiile în care s-a reținut că executarea silită se va desfășura în celălalt dosar de executare numai pentru restul debitului, într-un cuantum de 75.000 euro.
In consecință, în temeiul art. 312 alin.1 C.proc.civ., reținând că prin decizia recurată s-a făcut o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale invocate, Curtea va respinge recursul declarat de recurentul-terț poprit ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-terț poprit ORAȘUL VOLUNTARI, INSTITUȚIA PRIMARULUI VOLUNTARI, PRIN PRIMAR, împotriva deciziei civile nr.13 A din 14.01.2014, pronunțată de Tribunalul Ilfov - Secția Civilă, în contradictoriu cu intimatul creditor O. L. M., cu intimatul-debitor M. D. și cu intimații-intervenienți P. ORAȘULUI VOLUNTARI, Ș. I. A., T. M. D., M. G. C. și G. M..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.11.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
I. D. M. I. M.-A. N.-G.
GREFIER,
M. C.
Red. M.A.N.G.
Tehnored. C.S./MNG
Ex.2/
Tribunalul Ilfov - A.D.
- M.E.
Jud. B. – R.E.C.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 1412/2014. Curtea de Apel... | Acţiune în constatare. Decizia nr. 1954/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
