Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 316/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 316/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-08-2014 în dosarul nr. 36777/3/2013
Dosar nr._
(1610/2014)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr. 316 A
Ședința publică din 20.08.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - DOINIȚA M.
JUDECĂTOR - C. G.
GREFIER - S. R.
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de apelantul – debitor C. V., împotriva încheierii de ședință din camera de consiliu de la 20.05.2014, pronunțate de către Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul – creditor S. R..
Cauza are ca obiect – încuviințare executare silită.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa apelantului – debitor C. V. și a intimatului – creditor S. R..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefier care învederează că, apelantul – debitor a solicitat judecarea în lipsă.
Curtea, având în vedere solicitarea apelantului – debitor de judecare în lipsă potrivit dispozițiilor art.411 alin.2 Noul Cod de procedură civilă și constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 08.11.2013 sub nr._/303/2013, Biroul Executorului Judecătoresc C. L. a solicitat încuviințarea executării silite imobiliare asupra bunului imobil situat in București, ..35, Sector 6, proprietatea debitorului Crestin V., în baza titlului executoriu reprezentat de Hotărârea pronunțată de Tribunalul Plzen, definitivă prin hotărârea pronunțată de Înalta Curte din Praga în dosarul nr. 8 Cmo 106/2009-159 și devenită executorie în data de 22.08.2010.
Analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale, conform art. 248 C.pr.civ., prin Sentința civilă nr.9203/12.11.2013, Judecătoria Sectorului 6 a constatat că acesta este întemeiată și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului București.
S-a reținut că, potrivit art. 650 C.pr.civ., instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel, aceasta fiind competentă să soluționeze cererile de încuviințare a executării silite. Totodată, potrivit art. 1102 alin.1 C.pr.civ. hotărârile străine care nu sunt aduse la îndeplinire de bunăvoie de către cei obligați a le executa pot fi puse în executare pe teritoriul României, pe baza încuviințării date, la cererea persoanei interesate, de către tribunalul în circumscripția căruia urmează să se efectueze executarea. Astfel, legea stabilește competența materială de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite a unei hotărâri străine în favoarea tribunalului. Totodată, competența teritorială aparține tribunalului în circumscripția căruia urmează a se efectua executarea, în cauză acesta fiind Tribunalul București, deoarece creditorul a solicitat încuviințarea executării silite imobiliare asupra unui imobil situat în București, sectorul 6 (art. 819 C.pr.civ).
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 18.11.2013, sub nr. dosar_, iar în vederea soluționării cererii de încuviințare a executării, s-au solicitat relații din partea creditorului, în sensul de a prezenta înscrisuri din care să rezulte că și-a îndeplinit, la rândul său, obligațiile proprii, potrivit aceluiași titlu, din partea B. C. L., în sensul de a înainta la dosar extras de CF privind imobilele pentru care s-a solicitat încuviințarea executării silite și din partea DITL Sector 6, în sensul de a comunica dacă, pentru aceleași imobile, debitorul figurează în calitate de coproprietar și dacă este determinată cota sa parte din coproprietate asupra acestora.
Relațiile solicitate au fost comunicate prin adresele și înscrisurile de la filele 21-22 și 26, iar creditorul a prezentat explicații în scris în legătură cu imposibilitatea executării propriei obligații, în condițiile în care nu a preluat niciodată bunurile ce au făcut obiectul contractului, care au rămas în posesia debitorului vânzător, neridicate (Notele de ședință, împreună cu înscrisurile de la filele 31-48).
Prin încheierea pronunțată în Camera de Consiliu de la 02.04.2014 Tribunalul București - Secția V-a Civilă a admis cererea și a încuviințat executarea silită mobiliară, imobiliară și prin poprire a titlului executoriu reprezentat de hotărârea definitivă pronunțată de Înalta Curte din Praga până la concurența sumei de 140.000 Euro și 150.751 coroane cehe, în echivalent în lei la data achitării la care se adaugă toate cheltuielile de executare stabilit potrivit legii și a autorizat executorul judecătoresc să treacă la executarea silită a obligației cuprinsă în titlul executoriu.
Tribunalul a constatat, mai întâi, că cererea este supusă în întregime dispozițiilor Regulamentului CE 44/2001 și, observând că titlul pus în executare este o hotărâre în înțelesul art. 32 din Regulament, emisă de autoritățile judiciare competente dintr-un alt stat membru și aceasta se bucură de recunoaștere fără îndeplinirea altor formalități, potrivit art. 33, nefiind încadrată în cazurile de nerecunoaștere la care se referă art.34 și 35, constatând că sunt, deopotrivă, îndeplinite condițiile art. 38 alin.1 privind caracterul executoriu al hotărârii și condițiile art. 53, fiind prezentate, de către creditor, hotărârea ce îndeplinește condițiile de stabilire a autenticității și certificatul-tip, tribunalul va admite cererea de încuviințare a executării, așa cum a fost formulată
Prin apelul declarat împotriva acestei hotărâri debitorul a susținut că instanța a aplicat greșit dispozițiile art.675-676 din Noul Cod de procedură civilă și în aceste condiții nu a observat că există un impediment la încuviințare câtă vreme creditorul nu a făcut dovada îndeplinirii propriei obligații, respectiv aceea de a preda debitorului utilajele tehnice menționate în hotărârea tribunalului din Plzen. În aceste condiții, executorul judecătoresc ar fi trebuie să respingă prin încheiere cererea de executare formulată de creditor.
Tribunalul a interpretat greșit atât probele administrate în cauză cât și susținerile creditorului în condițiile în care orice parte este scutită de sarcina probei negative, fiind în sarcina creditorului să demonstreze că la data formulării cererii de încuviințare a executării silite și-a îndeplinit propria obligație.
Analizând cauza prin prisma motivelor de apel evocate, având în vedere înscrisurile administrate în cauză în fața instanței de fond, Curtea apreciază că apelul este nefondat pentru considerentele care urmează:
În mod corect instanța de fond a reținut că cererea a fost formulată de B.E.J. C. L. în condițiile prevăzute de dispozițiile art.636 din Noul Cod de procedură civilă la solicitarea creditorului prin apărătorul său în temeiul împuternicirii avocațiale depuse la dosar (fila 6 dosar fond) și având în vedere titlul executoriu reprezentat de hotărârea Tribunalului Plzen, dispoziții care se coroborează cu cele ale Regulamentului CE 44/2001.
În acest cadru procesual, învestit cu cererea de încuviințare a executării silite, în mod corect tribunalul s-a limitat la analiza cerințelor prevăzute de dispozițiile art.662 – 665 din Noul Cod de procedură civilă din perspectiva regulamentului menționat și, pe cale de consecință în mod corect a statuat asupra caracterului cert, lichid și exigibil al creanței.
Invocarea excepției de neexecutare (dispozițiile art.676 din Noul Cod de procedură civilă) pe calea prezentului apel excede cadrului procesual fixat prin cererea creditorului cât și analizei instanței de fond care, așa cum am arătat, trebuia să stabilească dacă hotărârea străină invocată are caracter executoriu și dacă prin intermediul acesteia s-a dispus condamnarea debitorului la pretenții civile care au caracter cert, lichid și exigibil la data formulării cererii de încuviințare a executării silite.
În contextul menționat, în mod corect tribunalul a analizat temeinicia și legalitatea cererii creditorului având în vedere toate înscrisurile la care apelantul – debitor face trimitere prin motivele de apel, și conformându-se dispozițiilor art.32 – 53 din Regulamentul CE 44/2001 a încuviințat cererea de executare silită în temeiul titlului executoriu exhibat în prezentul litigiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul – debitor C. V. (CNP_) cu domiciliul ales la SCPA F. și Asociații cu sediul în București, ., nr.40, ., sector 1 împotriva încheierii pronunțată în Camera de Consiliu din data de 02.04.2014 de Tribunalul București - Secția V-a Civilă în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul creditor R. S. (persoană fizică autorizată – CUI_) cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat Moțec Ș., din Timișoara, ., . T..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.08.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
DOINIȚA M. C. G.
GREFIER
S. R.
Red. D.M.
Tehnored.C.S.
Ex.4/18.09.2014
T.B.Secția V-a Civilă – D.M.P.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 999/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Acţiune în constatare. Decizia nr. 1412/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
