Legea 10/2001. Decizia nr. 26/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 26/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 09-01-2015 în dosarul nr. 20180/3/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.26R
Ședința publică de la 9 ianuarie 2015
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - AGLAIA VĂLAN
JUDECĂTOR - R. P.
JUDECĂTOR - P. F.
GREFIER - G.-M. V.
**************
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurentul-pârât M. București prin Primarul General împotriva sentinței civile nr. 2095/ 13.12.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă J. E., cauza având ca obiect „Legea nr.10/2001”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimata-reclamantă reprezentată de avocat Toia P., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind recurentul-pârât.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, care invederează faptul că a fost citat în cauză și intimatul-intervenient . SA.
Apărătorul intimatei-reclamante arată că, la instanța de fond, intervenientul . SA a renunțat la cererea de intervenție formulată în cauză. Nu a atacat hotărârea pronunțată în cauză și, prin urmare nu mai are calitate în prezenta cale de atac.
Curtea constată că, într-adevăr, prin hotărârea recurată s-a luat act de renunțarea intervenientei . SA la judecata cererii de intervenție în interes propriu. Nefiind recurată hotărârea sub acest aspect, . SA nu mai are calitate de parte în prezentul proces și dispune rectificarea cadrului procesual sub acest aspect.
Apărătorul intimatei-reclamante invederează că nu are alte cereri de formulat.
Curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul intimatei-reclamante solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate, ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la data de 01.06.2012, pe rolul Tribunalului București Secția a V-a Civilă, sub nr._, reclamanta J. E. a chemat în judecată pe pârâtul M. București prin Primarul General, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța instanța să soluționeze pe fond notificarea nr. 711/03.07.2001 transmisă prin executor judecătoresc, privind imobilul situat în București, Calea Văcărești nr. 213, sector 4, format din teren în suprafața de 1875 m.p. și construcție, în sensul de a dispune fie restituirea acestuia în natura, fie acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, în condițiile Legii nr.10/2001.
În motivare, a arătat că prin notificarea nr. 711/03.07.2001, transmisă prin executor judecătoresc, înregistrată la Primăria Municipiului București, a solicitat acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilul situat în București, .. 213, sector 4, compus din teren și construcție demolată, preluat în mod abuziv de către stat, dar nici până în prezent aceasta nu a fost soluționată.
Ea are calitate de persoană îndreptățită căci, în baza actului dotal autentificat sub nr. 8226/1919 la Tribunalul Ilfov Secția notariat, autoarea sa D. T. D. a primit dotă la căsătoria cu T. A., un imobil compus dintr-o casă formată din două camere și două săli și terenul aferent, situat în București, Calea Văcărești, nr.285 (devenit nr.213 conform adresei nr._/_/23.09.2011 emisă de Primăria Municipiului București - Direcția Patrimoniu).
Ulterior, A. N. T. D., născută T. D., își înscrie dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, .. 213, sector 4, în cartea funciară iar în urma măsurătorilor cadastrale, s-a constatat că imobilul era compus din teren în suprafață de 1875 m.p. și casă formată din parter cu 3 prăvălii, 11 camere și 2 magazii, construită din cărămidă, acoperită cu tablă, conform procesului verbal de carte funciară nr._/19.09.1941, întocmit de Comisiunea pentru înființarea Cărților Funciare în București.
Din anul 1942, autorul său A. T. a figurat la rolul fiscal ca plătitor de impozite și taxe pentru imobilul situat în București, .. 213, sector 4, compus din teren în suprafață de 1900 m.p. și construcție, până în anul 1970, când rolul fiscal a fost modificat pe numele tatălui său A. P. în baza certificatului de moștenitor nr. 589/08.01.1971 la Notariatul de Stat București, iar terenul înscris la rol era de 1693 m.p., conform adresei nr._/ 21.09.2001 emisă de Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 4. Din anul 1933, nr. 285 de pe Calea Văcărești a devenit nr. 213, așa cum rezulta din adresa nr._/_/23.09.2011, emisa de Direcția Patrimoniu - PMB.
Conform adresei nr. 30/16.01.2012 eliberată de .. Berceni SA, imobilul situat în București, .. 213, sector 4, compus din teren în suprafață de 1760 m.p. și construcție în suprafață de 336 m.p., a trecut în proprietatea statului de la tatăl său A. P., în baza Decretului nr. 89/15.03.1984, iar în urma preluării s-au încasat despăgubiri în sumă de 79.833 lei, doar pentru construcția demolată.
Conform adresei nr._/_/16.01.2012 emisă de Primăria Municipiului București - Direcția Urbanism, terenul se află într-o zonă construită din punct de vedere urbanistic, fiind afectat de . verzi aferente blocului și posibile rețele subterane. Prin urmare terenul nu poate fi restituit în natură.
În drept, și-a întemeiat cererea pe decizia XX/19 martie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dată în aplicarea dispozițiilor art.26 alin 3 din Legea 10/2001.
La termenul din 19.02.2013, a fost formulată cerere de intervenție în interes propriu de ., care a fost încuviințată în principiu prin încheierea din aceeași dată.
La termenul din 18.06.2014, s-a luat act de renunțarea intervenientei la judecarea cererii de intervenție în interes propriu.
Prin sentința civilă nr.2095/13.12.2013, Tribunalul București Secția a V a Civilă a admis acțiunea în sensul că a constatat că reclamanta J. E. este persoana îndreptățită la măsuri reparatorii sub formă de puncte pentru imobilul compus din teren în suprafață de 1760 m.p. și construcție, situat în București, Calea Văcărești, nr. 213, sector 4.
În consecință, a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, constând în puncte pentru imobilul compus din teren în suprafață de 1760 m.p. și construcție, teren din care, 336 m.p. suprafață construită, situat în București, Calea Văcărești, nr. 213, sector 4.
A stabilit ca măsurile reparatorii sub formă de puncte să fie acordate în condițiile Legii nr. 165/2013, iar din acestea să se scadă despăgubirile în valoare de 79.833 lei.
Pârâtul a fost obligat la plata sumei de 1800 lei cheltuieli de judecata, reprezentând onorarii experți și onorariu avocat.
S-a Iuat act de renunțarea intervenientei S.C. R. G. Invest S.A. la judecarea cererii de intervenție în interes propriu.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin notificarea nr. 711/03.07.2001, reclamanta J. E. a solicitat restituirea în natură sau prin echivalent a imobilului situat în București, Calea Văcărești, nr. 213, sector 4 format din teren în suprafață de 1875 mp și construcție demolată.
Lipsa răspunsului unității deținătoare până la data formulării prezentei cereri, echivalează cu refuzul restituirii imobilului în natura sau echivalent, refuz ce se impune a fi cenzurat de instanța, la sesizarea reclamantei, care nu poate fi lipsită de posibilitatea de a-si apăra drepturile recunoscute de lege.
In consecință, tribunalul a analizat pe fond notificarea în raport de dispozițiile Legii nr. 10/2001.
Inițial, imobilul compus dintr-o casă formată din două camere și două săli și terenul aferent, situat în București, Calea Văcărești, nr.285 (devenit nr.213 conform adresei nr._/_/23.09.2011 emisă de Primăria Municipiului București - Direcția Patrimoniu), a fost dobândit de autoarea reclamantei D. T. D., în baza actului dotal autentificat sub nr. 8226/1919 la Tribunalul Ilfov Secția Notariat, ca dotă la căsătoria cu T. A..
Ulterior, aceasta și-a înscris dreptul de proprietate asupra imobilului în cartea funciară care, conform procesului verbal de carte funciară nr._/19.09.1941 întocmit de Comisiunea pentru înființarea Cărților Funciare în București, era compus din teren în suprafață de 1875 m.p. și casă formată din parter cu 3 prăvălii, 11 camere și 2 magazii.
Din anul 1942, autorul său A. T. a figurat la rolul fiscal ca plătitor de impozite și taxe pentru imobilul situat în București, .. 213, sector 4, compus din teren în suprafață de 1900 m.p. și construcție, până în anul 1970, când rolul fiscal a fost modificat pe numele tatălui său A. P., în baza certificatului de moștenitor nr. 589/08.01.1971 la Notariatul de Stat București, iar terenul înscris la rol era de 1693 m.p., conform adresei nr._/ 21.09.2001 emisă de Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 4. Potrivit adresei nr._/_/23.09.2011, emisa de Direcția Patrimoniu – PMB, din anul 1933, nr. poștal 285 de pe Calea Văcărești a devenit nr. 213.
Conform adresei nr. 30/16.01.2012 eliberată de .. Berceni SA, imobilul situat în București, .. 213, sector 4, compus din teren în suprafață de 1760 m.p. și construcție în suprafață de 336 m.p., a trecut în proprietatea statului de la tatăl reclamantei, A. P., în baza Decretului nr. 89/15.03.1984, iar în urma preluării acestuia s-au încasat despăgubiri în sumă de 79.833 lei, doar pentru construcția demolată.
În ceea ce privește suprafața terenului, tribunalul a reținut că aceasta este de 1760, așa cum s-a reținut în decretul de preluare și nu 1875 mp cum pretinde contestatoarea, tocmai în considerarea dispozițiilor art. 1 lit. e din Cap. I din HG nr. 250/2007.
Sub aspectul calității de persoană îndreptățită a reclamantei, tribunalul a reținut că, reclamanta a făcut dovada faptului că este persoană îndreptățită, ca moștenitoare a autorilor săi în raport de dispozițiile art.3 și 4 din Legea nr.10/2001.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză întocmit de inginer expert B. C., terenul nu este liber, fiind ocupat de blocuri și afectat de detalii de sistematizare. În raport de acestea, instanța a apreciat că măsurile reparatorii vor fi acordate sub formă de puncte în condițiile Legii nr.165/2013. Din măsurile reparatorii calculate sub formă de puncte s-a stabilit că se vor scădea despăgubirile în valoare de 79.833 lei, care au fost acordate, așa cum rezultă din adresa nr. 30/16.01.2012 emisă de S.C.A.V.L. Berceni S.A.
În conformitate cu dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, tribunalul a obligat pe pârât la plata sumei de 1.800 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând onorarii experți și onorariu avocat către reclamantă.
Împotriva sentinței a declarat recurs M. București prin Primarul General care, întemeindu-și-l pe prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, a pretins că în temeiul art.22 din Legea nr.10/2001, doar unitatea deținătoare este abilitată să emită o decizie sau după caz dispoziție de acordarea a măsurilor reparatorii în echivalent, dacă este sesizată în condițiile legii. De asemenea, tot unitatea deținătoare este abilitată să stabilească natura măsurii reparatorii.
În plus, prin art.25 pct.1 și art.32 pct.1 din Legea nr.165/2013 s-au instituit noi termene de soluționare a notificării întemeiată pe dispozițiile Legii nr.10/2001.
Totodată, instanța trebuia să facă aplicarea art.274 alin.3 Cod procedură civilă, în acordarea cheltuielilor de judecată.
Curtea reține că recursul nu este întemeiat.
Într-adevăr, conform art.22 alin.1 din Legea nr.10/2001, notificarea persoanei îndreptățite la măsuri reparatorii în baza Legii nr.10/2001, se depune la unitatea deținătoare.
Aceasta este obligată, în temeiul art.25 alin.1 din aceeași lege, ca în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau după caz, de la data depunerii actelor doveditoare … să se pronunțe prin decizie, sau după caz prin dispoziție motivată, asupra cererii.
În speță, pârâtul nu a respectat dispozițiile art.25 din Legea nr.10/2001, în sensul că nu s-a pronunțat prin decizie sau dispoziție motivată în termenul prevăzut de lege asupra notificării formulată de către reclamantă, astfel încât instanța a devenit competentă să soluționeze pe fond notificarea în condițiile art.26 alin.3 din aceeași lege și a deciziei nr.XX/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Dispozițiile art.25 pct.1 și art.32 pct.1 din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea proceselor de restituire în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, prin care s-au instituit noi termene de comunicare a deciziei de compensare emisă de Comisia Națională pentru Restituirea Proprietăților și pentru completarea dosarului administrativ de către persoana îndreptățită, nu sunt aplicabile raportului juridic dedus judecății.
Aceasta întrucât, acțiunea introductivă este intentată la data de 01.06..2012, înainte de . 20.05.2013 a Legii nr.165/2013, astfel încât nu poate retroactiva.
Suma de 1800 lei acordată cu titlu de cheltuieli de judecată reclamantei pentru onorariu expert și onorariu avocat nu este excesivă în raport de munca depusă și actele procedurale întocmite în cauză, astfel încât dispozițiile art.274 alin.3 Cod procedură civilă nu sunt incidente în cauză.
În consecință, Curtea, reținând netemeinicia tuturor motivelor de recurs, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, urmează a respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul-pârât M. București prin Primarul General împotriva sentinței civile nr. 2095/ 13.12.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă J. E..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 9 ianuarie 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A. V. R. P. P. F.
GREFIER
G. – M. V.
RED.AV
Tehnored.MȘ/ 2 ex.
13.01.2015
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 85/2015. Curtea de Apel... | Conflict de competenţă. Sentința nr. 20/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
