Obligaţie de a face. Decizia nr. 1302/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1302/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-12-2015 în dosarul nr. 1302/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.1302R
Ședința publică de la 18 decembrie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - P. F.
JUDECĂTOR - S. T.
JUDECĂTOR - R. P.
GREFIER - G.-M. V.
**************
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurentele-pârâte O. E. și O. I. împotriva deciziei civile nr.184A/14.02.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-reclamanți G. V. și G. N., cauza având ca obiect „obligație de a face”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentele-pârâte reprezentate de avocat T. N., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind intimații-reclamanți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Apărătorul recurentelor-pârâte depune la dosar copia adresei nr._/E/1968 din 07.12.2015 emisă de Primăria Sectorului 1. Arată că acest înscris se află deja la dosar, dar îl depune pentru ușurința studierii. Invederează că nu are cereri prealabile judecății.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Apărătorul recurentelor-reclamante solicită admiterea recursului conform motivelor depuse în scris la dosar, pe care le susține oral, modificarea deciziei recurate în sensul respingerii apelului și menținerea sentinței civile pronunțată în cauză, ca fiind temeinică și legală. Solicită obligarea intimaților-reclamanți la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Prin sentința civilă nr._/27.05.2013 s-a respins ca neîntemeiată acțiunea confesorie și de grănițuire formulată de reclamanții G. V. și G. N. în contradictoriu cu pârâtele O. E. și O. I..
În temeiul art.246 Cod procedură civilă s-a luat act de renunțarea reclamanților la acțiunea în revendicare s-a respins cererea reclamanților de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a dispune în acest sens s-au reținut următoarele:
În fapt, reclamanții sunt proprietarii imobilului situat în București, .. 44, sector 1, compus din construcție antreu și două camere și cotă indiviză aferentă de teren în suprafață de 87 m.p. potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/28.11.1990 de notariatul de Stat Sector 1 București (f. 8-9). Pentru teren, reclamanții au exibat titlul de proprietate nr._/1 din 02.04.2007 (f. 23) .
Pârâtul C. P. Cedric C. a fost proprietarul imobilului situat în .. 51, sector 1, compus din teren în suprafață de 112 mp pe care se află construcția S+P+2E+M potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 747/11.02.2005 de BNP A. Surubaru (f. 57-58). Construcția ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare a fost edificată în baza autorizației de construire nr. 14/M/5747/15.06.2000 (f. 61), anterior autorizației fiind emis certificatul de urbanism 83/M/_/25.11.1999 (f. 60), care specifică regimul tehnic al imobilului, în sensul că locuința cu regim de înălțime S+P+1E+M va fi amplasată alipit limitelor de proprietate spre spate, stânga și aliniamentul stradal și faptul că POT-ul propus este egal cu POT existent de 75%. Din cuprinsul certificatul de urbanism mai rezultă că pentru eliberarea autorizației de construire, documentația tehnică trebuie să fie însoțită, printre alte înscrisuri și de acordul notarial al vecinilor de la nr. 49 și 53 P. M. și nr. 44 și 46 .>
Prin actul de dare în plată autentificat sub nr. 1357/05.12.2011 de BNP S. L. I. (f. 204-210) a operat transferul dreptului de proprietate asupra imobilului situat în .. 51, sector 1 către numitele O. E. și O. I., operând o transmisiune convențională a calității procesuale pasive la data transferului dreptului de proprietate.
Din înscrisurile depuse la filele 62-64 rezultă că autorii pârâtului au obținut potrivit certificatul de urbanism acordul notarial al vecinilor imobilului de la nr. 49 și 51 din . acordul notarial al vecinului imobilului de la nr. 46 din .>
Potrivit raportului de expertiză în specialitatea construcții civile întocmit în cauză de expert tehnic judiciar L. A. rezultă că în autorizația de construire pentru imobilul din .. 44 nu s-a ținut cont de cerința din certificatul de urbanism cu privire la retragerea construcției cu 2,5, de la latura opusă străzi (f. 127) și că în ce privește emiterea autorizației de construire pentru imobilul din .. 51 s-a omis acordul vecinilor din .. 44.
De asemenea, s-a reținut în același raport faptul că distanța dintre construcția reclamanților din .. 44 și fața peretelui construcției din .. 51 este de 20-23 cm (f. 129), iar construcția din .. 51 a fost ridicată ulterior pe linia de hotar. Din același raport a rezultat că jgheabul ce mărginește casa reclamantei este amplasat în spațiul de 20-23 cm, până la limita parcelei, iar streașina și jgheabul acoperișului pârâtului depășesc limita de proprietate peste acoperișul vecin cu aproximativ 60 cm. Din același raport rezultă că jgheabul ce colectează apa de pe acoperișul.
A mai reținut expertul că numai accidental, în cazul în care este întreținut necorespunzător sau necurățat, jgheabul care colectează apa de pe acoperișul din .. 51 ar putea deversa pe acoperișul și jgheabul aparținând reclamanților, acesta fiind dimensionat corespunzător.
A mai arătat expertul că la momentul efectuării expertizei nu s-au putut identifica degradări la imobilul din .. 44, neputând fi stabilită cauza apelor de infiltrație din peretele demisolului aparținând reclamantului.
Din completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie întocmit de expert tehnic judiciar Petrut I. (f. 228) rezultă că imobilul situat în .. 51, sector 1 este delimitat de punctele de contur 9-10-14-13-16-17-9, iar imobilul situat în .. 44 este delimitat de punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-1, fără a exista suprapunere între documentațiile cadastrale, iar pe aliniamentul 4-5 există un spațiu care nu este cuprins la niciuna dintre părți. A mai arătat expertul că pe suprafața hașurată în negru în anexa 2 la completarea la raport este un zid (perete) ce aparține imobilului din P. M. nr. 51, din schița configurată la fila 230 rezultând că poziționarea acestui zid este în afara limitelor de proprietate ale reclamanților.
În drept, potrivit art. 615 C.civ. tot proprietarul este dator a face streașina casei sale astfel încât apele din ploi să curgă pe terenul său sau pe ulițe, iar nu pe locul vecinului.
Potrivit art. 480 C.civ., proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege.
Raportând situația de fapt reținută mai sus la norma juridică precitată, instanța reține că situația litigioasă pe primul capăt de cerere vizează modalitatea de exercitare a servituții legale privitoare la picătura streșinilor, reclamanții invocând încălcarea acestui drept de servitute legal de către pârâți prin faptul că apele din ploi se scurg pe terenul proprietatea lor.
Din raportul de expertiză tehnică în construcții întocmit de expert L. A. (f. 127 ș.u.) rezultă faptul că streașina casei pârâților intră peste acoperișul casei reclamanților cu circa 60 cm, creând premisele pentru aplicarea principiilor servituții legale privind picătura streșinilor. În același raport expertul arată că imobilul proprietatea pârâților este prevăzu cu sistem de aducțiune a apelor pluviale, respectiv burlane și jgheaburi, iar jgheaburile sunt corespunzător dimensionate pentru a prelua apele pluviale scurse de pe acoperișul casei pârâților.
Față de aceste concluzii, instanța a reținut că în cauză în sarcina pârâtelor, în calitate de succesoare cu titlu particular, nu se poate reține nerespectarea servituții de scurgere a apelor pluviale.
Nu s-a putut stabili prin acest raport de expertiză cauza producerii igrasiei și a producerii infiltrațiilor de apă la demisolul imobilului reclamanților, în cauză nefiind produse alte probe de reclamanți în susținerea afirmațiilor acestora potrivit cărora apele pluviale scurse de pe casa pârâților au curs pe terenul lor, producând degradări imobilului proprietatea reclamanților. Din fotografiile depuse de reclamanți (f. 159, 163) nu rezultă că acoperișul construcției proprietatea reclamanților în partea ce se învecinează cu imobilul pârâtelor este prevăzut cu sistem de aducțiune a apelor pluviale, condiții în care nu se poate reclama încălcarea de către pârâți a servituții legale privind picătura streșinilor.
În ce privește distanța lucrărilor de construcții față de limita de proprietate, instanța reține că aceasta nu este de natură a reține o încălcarea a obligației legale a proprietarului imobilului de a face ca apele din ploi să curgă pe terenul său sau pe domeniul public, ceea ce se reclamă în prezenta cauză, ci face obiectul unei acțiuni confesorii a dreptului de servitute legală privind distanța lucrărilor, dar care nu face obiectul prezentei acțiuni cu care instanța este investită.
Din punctul de vedere al acțiunii în apărarea dreptului servituții picăturii streșinilor, instanța urmează a verifica dacă proprietarul vecin a efectuat lucrările necesare pentru ca apa din ploi scursă de pe acoperișul casei sale să curgă pe terenul acestui proprietar sau pe drumul public, aspect analizat în considerentele de mai sus.
Aspectele de nelegalitate ale faptei de a se construi cu nerespectarea distanței construcțiilor față de limita de hotar nu intersectează problematica picăturii streșinilor, ci pot face obiectul a unei acțiuni confesorii în apărarea servituții privind distanța construcțiilor, or, petitul acțiunii vizează strict refacerea șarpantei acoperișului proprietatea pârâtelor astfel încât apele pluviale să curgă pe casa pârâtelor și nu pe casa reclamanților și ține exclusiv de acțiunea confesorie pentru apărarea servituții legale a picăturii streșinilor.
În mod eronat reclamanții învederează că probarea intrării acoperișului casei pârâtelor în proprietatea reclamanților constituie prin ea însăși o încălcare a servituții legale privind picătura streșinilor, atâta timp cât din expertiză a rezultat că apele din ploi sunt colectate de sistemul de aducțiune al acestora cu care este prevăzută casa pârâtelor, sistem dimensionat corespunzător și care numai în mod accidental ar putea deversa peste casa reclamanților. Faptul probatoriu indicat mai sus și de care se prevalează reclamanții ar avea relevanță probatorie într-o acțiune confesorie pentru apărarea dreptului de servitute legală privind distanța construcțiilor. Dar chiar și față de acesta, în cauză dispozițiile art. 610 C.civ. sunt aplicabile numai construcțiilor specificate în mod expres, or, în cauză este vorba de construcții civile cu destinația de locuință, negăsindu-și aplicabilitatea textul precitat.
Dispozițiile Legii nr. 50/1991 nu reglementează problematica distanței construcțiilor civile, după cum nici H.G. 525/1996, normă în vigoare la data emiterii autorizației de construcție pentru imobilul situat în .. 51, sector 1, nu conțin dispoziții exprese care să reglementeze această problematică, făcând trimitere prin dispozițiile art. 24 la dispozițiile C.civ. De asemenea, din adresa nr. 457/02.04.2013 emisă de Primăria Sectorului 1 București (f. 274) rezultă că la data emiterii autorizației de construire pentru imobilul pârâtelor nu exista aprobat un plan urbanistic zonal.
Pentru aceste considerente, în lipsă de reglementare, instanța nu poate reține o încălcare de către pârâte a obligațiilor legale referitoare la distanța construcțiilor față de linia de hotar, cu atât mai mult cu cât din raportul de expertiză topografic întocmit în cauză rezultă că terenurile nu au linie de hotar comună, concluzie rezultată din compararea punctelor de contur trasate pentru fiecare teren în discuție.
Pentru aceste considerente, reținând că s-a făcut de pârâte proba îndeplinirii obligației de a colecta apele din ploi scurse de pe acoperișul casei acestora prin sistemul de aducțiune jgheaburi și de a deversa aceste ape pe terenul pârâtelor, raportat la disp. art. 615 C.civ., va respinge primul capăt de cerere ca neîntemeiat.
În ce privește acțiunea în grănițuire, instanța reține că potrivit art. 584 C.civ., orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite de a sa.
Instanța nu poate achiesa la susținerea reclamanților potrivit căreia linia de hotar dintre proprietăți este aliniamentul 4-5, din concluziile raportului de expertiză rezultând că între cele două terenuri nu există suprapunere a documentației cadastrale și nici o linie comună de demarcare a proprietății, imobilul situat în .. 51, sector 1 este delimitat de punctele de contur 9-10-14-13-16-17-9, iar imobilul situat în .. 44 este delimitat de punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-1, fără a exista suprapunere între documentațiile cadastrale, iar pe aliniamentul 4-5 există un spațiu care nu este cuprins la niciuna dintre părți. Cu alte cuvinte, pentru imobilul situat în P. M., nr. 51, sector 1 linia de contur este dată de punctele 10-14-13-16, iar pentru imobilul din .. 44 linia de contur este dată de punctele 4-5, liniile de hotar fiind diferite și fără congruențe nici în punctul 4 nici în punctul 5. Este un fapt proba că linia de contur pentru terenul proprietatea reclamanților aflat în vecinătatea terenului pârâtelor este dat de linia de contur 4-5, urmând a respinge acțiunea în grănițuire pentru aceste motive, reclamanții nu solicită a se constata punctele de contur ale terenului proprietatea lor, ci linia de hotar între proprietăți, ceea ce ar presupune ca situație premisă ca cele două terenuri au un hotar comun, aspect contrazis de concluziile raportului de expertiză.
În temeiul art. 246 C.pr.civ. va lua act de renunțarea reclamanților la acțiunea în revendicare.
Față de soluția dată cererii de chemare în judecată, având în vedere dispozițiile art. 274 C.pr.civ., va respinge cererea reclamanților de obligare a pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată, reținând culpa procesuală a reclamanților.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamanții G. V. și G. N. iar pârâții au depus întâmpinare.
Prin decizia civilă nr.184 A din 14.02.2015 s-a admis apelul s-a schimbat în parte sentința apelată în sensul că s-a admis în parte cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată și în consecință au fost obligați pârâții să facă toate lucrările de reconfigurare a șarpantei acoperișului imobilului situat în București, ..51, sector 1, astfel încât apele pluviale să se scurgă pe proprietatea pârâtelor și nu pe proprietatea reclamanților,iar în caz de refuz din partea pârâtelor, autorizează reclamantei să efectueze aceste lucrări, pe cheltuiala pârâtelor. S-a admis în parte capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată, și au fost obligate pârâtele la plata către reclamante a sumei de 1040,9 lei. S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței de fond și care au fost obligate pârâtele la 258,92 lei cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a dispune în acest sens s-au reținut următoarele:
Referitor la motivul de apel privind soluționarea capetelor de cerere privind respectarea servituții picăturii streșinii și acțiunea în despăgubiri, din conținutul raportului de expertiză în construcții, a răspunsului la obiecțiuni (filele 125 și urm, 180) și al înscrisurilor aflate la dosar, Tribunalul a reținut că în autorizația de construire nr. 14/M/5757 din 15.06.2000 emisă pentru proprietarii imobilului din București, .. 51, sector 1 se face referire la existența acordului vecinilor cu privire la construirea la o distanță mai mică decât cea legală față de limitele de proprietate doar pentru imobilele situate în .. 46, P. M. nr. 49 și 53.
S-a omis însă obținerea acordului vecinilor din .. 44, respectiv al reclamanților.
De asemenea, în același raport de expertiză se menționează că streașina și jgheabul acoperișului pârâților sunt amplasate cu aproximativ 60 de cm de acoperișul casei reclamanților și, de asemenea, depășesc limita de proprietate peste acoperișul vecin.
Deși se constată de către expert că jgheabul ce colectează apa de pe acoperișul din .. 51 este dimensionat pentru a prelua apa pluvială aferentă, acesta ar putea deversa pe acoperișul și în jgheabul aparținând casei reclamanților în mod accidental, în următoarele cazuri: jgheaburile sunt deteriorate, nu au fost curățate sau precipitațiile depășesc ca volum media multianuală ce se ia în calcul pentru dimensionarea jgheaburilor.
Chiar dacă la data expertizării imobilelor, expertul nu a constatat deteriorări ale casei reclamanților, astfel încât capătul de cerere în despăgubiri nu poate fi admis, Tribunalul apreciază că doar existența posibilității ca apele pluviale de pe acoperișul casei pârâților să se scurgă pe terenul reclamanților este suficientă pentru a se reține că pârâții nu au construit un sistem de scurgere a apelor pluviale care să respecte dispozițiile legale ale art. 613 Cod civil. În consecință, în mod corect, prima instanță a reținut că nu s-a dovedit prejudiciul în ceea ce privește angajarea răspunderii delictuale a pârâților pentru eventualele scurgeri de apă de pe acoperiș.
Cu toate acestea, este însă întemeiat capătul de cerere privind refacerea sistemului de scurgere a apelor pluviale de pe acoperișul imobilului situat în București, .. 51, sector 1, astfel încât acestea să se scurgă pe proprietatea pârâtelor, și nu pe proprietatea reclamanților, iar în caz de refuz din partea pârâtelor, reclamanții vor fi autorizați să efectueze aceste lucrări, pe cheltuiala pârâtelor.
În mod corect, prima instanță nu a analizat aspectele referitoare la respectarea dispozițiilor legale privind distanța construcțiilor ca un capăt distinct al cererii de chemare în judecată, nefiind formulată o acțiune confesorie în acest sens. Această chestiune însă a fost analizată ca posibilă cauză a modului defectuos de construire a sistemului de scurgere a apelor pluviale. Sub acest aspect, Tribunalul a constatat deja că acest sistem trebuie refăcut, potrivit considerațiilor de mai sus, astfel încât respectarea distanței construcțiilor nu mai are relevanță decât prin prisma asigurării în viitor a unei soluții tehnice adecvate pentru ca apele pluviale să nu se scurgă pe terenul reclamanților.
Cu privire la capătul de cerere privind grănițuirea celor două proprietăți, însoțită de un capăt distinct privind revendicarea unei porțiuni de teren stăpânit de pârâți, Tribunalul a reținut că prin motivele de apel nu se critică soluția primei instanțe, astfel încât o va menține ca legală și temeinică.
Având în vedere considerentele expuse anterior, în temeiul art. 296 Cod proc. civilă, Tribunalul va admite apelul, va schimba în parte sentința apelată, în sensul că va admite în parte cererea, astfel cum a fost modificată și va obliga pârâtele să facă toate lucrările de reconfigurare a șarpantei acoperișului imobilului situat în București, .. 51, sector 1, astfel încât apele pluviale să se scurgă pe proprietatea pârâtelor, și nu pe proprietate reclamanților, iar în caz de refuz din partea pârâtelor, va autoriza reclamanții să efectueze aceste lucrări, pe cheltuiala pârâtelor. Va menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate, referitoare la soluționarea capătului de cerere privind grănițuirea și revendicarea.
Cu privire la cheltuielile de judecată efectuate în faza judecății în primă instanță, în temeiul art. 274 Cod proc. civilă, va admite în parte capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată, în sensul că va obliga pârâtele la plata către reclamanți a sumei de 1040,9 lei, constând în taxa judiciară de timbru aferentă capătului de cerere privind respectarea art. 613 cod civil (servitutea picăturii streșinii), timbrul judiciar și onorariul de expert în construcții și va respinge obligarea acestora la plata onorariului de expert topograf, având în vedere că a fost respins capătul de cerere privind grănițuirea și revendicarea.
Împotriva deciziei au formulat recurs pârâții O. E. și O. I..
În motivarea cererii de recurs, întemeiate pe art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în sinteză, s-au susținut următoarele:
Printr-un prim și ultim motiv s-a susținut că instanța de apel s-a pronunțat pe ceea ce nu s-a cerut (plus petita).
În dezvoltarea motivului s-a arătat că sistemul de colectare al apelor pluviale a fost corect conceput de către cei care au ridicat construcția și nu de către recurenții pârâți.
Chiar instanța de fond a reținut că nu a fost sesizată cu o acțiune confesorie și că în realitate reclamanții au sesizat instanța de judecată cu o acțiune având ca obiect o obligație de a face, respectiv refacerea șarpantei acoperișului imobilului recurenților pârâți, ceea ce prin raportul de expertiză s-a dovedit că era corect realizat.
S-a mai arătat că au propus reclamanților o soluție tehnică prin care, în situațiile de excepție apele pluviale să se scurgă tot pe acoperișul imobilului recurenților pârâți.
Recursul este nefondat pentru următoarele argumente:
Din examinarea petitului principal al cererii de chemare în judecată rezulta că reclamanții au investit instanțele cu un capăt de cerere având ca obiect obligația pârâților de a modifica acoperișul imobilului, cauza acestui petit fiind scurgerea apelor pluviale și a zăpezii de pe casa pârâților pe casa reclamanților.
În speță deci nu s-a formulat o acțiune confesorie pentru că reclamanta nu au pretins instanței să stabilească un drept real – dezmembrământ al dreptului de proprietate, ci au pretins îndeplinirea unei obligații de a face pe temeiul răspunderii delictuale pentru prejudiciul produs de lucrările care sunt sub paza noastră, potrivit art.1000 (1) Cod civil de la 1864.
Sub acest aspect corect instanța de apel a reținut că sub acest aspect nu s-a formulat o acțiune confesorie.
Cât privește prejudiciul deși nu a fost cuantificat este evidentă acțiunea apelor pluviale și a zăpezii asupra acoperișului casei reclamantei.
În concluzie instanța de apel nu a reținut exercitarea unei acțiuni confesorii ci a unui drept material la acțiune în răspundere delictuală pentru prejudicii produse sau care pot fi produse de lucrări care se află în stăpânirea recurenților – pârâți.
Chiar dacă instanța de apel nu a arătat în detaliu temeiul acțiunii art.1000 alin.1, totuși din considerentele deciziei, rezulta că s-a avut în vedere o acțiune în răspundere delictuală.
Pentru aceste argumente, nefiind incidente art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în temeiul art.312 Cod procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentele-pârâte O. E. și O. I. împotriva deciziei civile nr.184A/14.02.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-reclamanți G. V. și G. N..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18 decembrie 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
P. F. S. T. R. P.
GREFIER
G. – M. V.
RED.PF
Tehnored.MȘ/ 2 ex.
15.01.2016
| ← Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 1308/2015. Curtea... | Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 632/2015. Curtea... → |
|---|
