Ordin de protecţie. Decizia nr. 630/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 630/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-05-2015 în dosarul nr. 46201/301/2013
Dosar nr._
(1276/2014)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Decizia civilă nr.630.
Ședința publică din 20.05.2015
Curtea constituită din:
Președinte - MĂDĂLINA GABRIELA RĂDULESCU
Judecător - A. D. T.
Judecător - C. B. T.
Grefier - E. C.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procurorul N. F..
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulate de recurenta reclamantă N. A. M. împotriva deciziei civile nr.39 A din 15.01.2014, pronunțate de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul pârât N. A. A. și cu autoritatea tutelară de pe lângă Primăria sectorului 3 București.
Cauza are ca obiect acțiune civilă pentru emiterea unui ordin de protecție.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Se face referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, iar în cauză s-a acordat termen pentru verificarea perimării.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul sub aspectul perimării recursului.
Reprezentantul Ministerului Public solicită a se constata că a intervenit perimarea, având în vedere că, de la data suspendării judecății pentru lipsa nejustificată a părților, 17.09.2014, au trecut mai mult de șase luni, perioadă în care pricina a rămas în nelucrare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub număr_ la Judecătoria S. 3 București, la data de 13.09.2013, reclamanta victimă N. A. M. a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâtul agresor N. A.-A. și cu Autoritatea tutelară – Primăria S. 3 București, să dispună emiterea unui ordin de protecție împotriva pârâtului agresor, în calitate de fost soț, cu obligarea pârâtului agresor la păstrarea unei distanțe minime determinate față de reclamanta victimă și față de fiica minoră N. S. –M., obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de reședința și locul de muncă al reclamantei victime, respectiv mun.București, Sector 3, ..75 ..A, ., sector 3, ., . mun.București, ..291-293, Sector 6, interdicția pentru pârâtul agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate, în care se află părinții și bunicii reclamantei, respectiv ., .-317 jud.A.; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, atât cu reclamanta, cât și cu minora.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 217/2003 modif.
Au fost administrate proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorii S. V. și I. C..
Prin sentința civilă nr._/02.10.2013, Judecătoria S. 3 București a respins cererea de emitere a ordinului de protecție, ca nefondată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că probele administrate în cauză nu dovedesc că pârâtul este capabil de acte de violență fizică și verbală cu caracter grav, față de reclamantă și față de copil, iar din conținutul mesajelor telefonice trimise reclamantei rezultă că acesta păstrează legătura cu fosta soție pentru a avea legături personale cu minora.
Concluzia primei instanțe a fost că viața, integritatea fizică și psihică a reclamantei și a fiicei părților nu sunt puse în pericol de către pârâtul agresor, ci părțile nu se înțeleg cu privire la creșterea și educarea minorei, iar prin atitudinea lor negativ unul față de celălalt, o influențează și pe minoră, încât minora, fără s conștientizeze ce se întâmplă cu părinții săi și aflată la o vârstă fragedă, îl consideră vinovat pe tată pentru această situație și îl respinge în mod categoric.
Împotriva sentinței civile susmenționate a formulat recurs reclamanta N. A.-M., recalificat apel la termenul de judecată din data de 11.12.2013.
Prin decizia civilă nr.39 A/15.01.2014, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a repins apelul, ca nefondat, stabilind ca onorariul avocatului din oficiu pentru intimat, în cuantum de 200 lei, să fie suportat din fondurile Ministerului Justiției.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs reclamanta N. A. M., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În ședința publică de la 17.09.2014, Curtea a dispus suspendare judecății, în temeiul art. 411 pct. 2 C.pr.civ., constatând că nu s-a solicitat de către niciuna din părți ca judecata să se facă în lipsa acestora.
Examinând actele și lucrările dosarului, asupra excepției perimării, Curtea constată următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 416 alin. 1 C.pr.civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabule părții, timp de șase luni.
În același timp, potrivit art. 417 C.pr.civ., perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.
În cauză, Curtea constată că, întrucât judecata în recurs a fost suspendată la data de 17.09.2014, termenul de perimare a început să curgă de la această dată, urmând să se împlinească, în raport de prevederile art. 416 alin.1 C.pr.civ., la data de 17.03.2015.
În consecință, ținând seama de considerentele arătate, Curtea constată că cererea de recurs a rămas în nelucrare mai mult șase luni, din vina recurentei reclamante, fiind deci îndeplinite condițiile prevăzute de art. 416 C.pr.civ., pentru constatarea perimării acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată perimat recursul declarat de recurenta - reclamantă N. A. M., împotriva deciziei civile nr.39 A/15.05.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu pârâtul N. A. A. și Autoritatea Tutelară – PRIMĂRIA S. 3 BUCUREȘTI.
Cu recurs în 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi 20.05.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
M. G. R. A.-D. T. C. B. T.
GREFIER
E. C.
Red.M.G.R.
Tehdact.R.L./M.G.R.
2 ex./22.05.2015
TB-S.5 – C.D.C.; S.V.
Jud.S.3 – G.C. s
| ← Răpire internaţională de copii. Decizia nr. 187/2015. Curtea... | Răpire internaţională de copii. Decizia nr. 213/2015. Curtea... → |
|---|
